Page 81 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 81
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U-NIŢ1-VA
revoluţionar,Jojţiativi creatoare In activitatea |
tuturor colectivelor de oameni al muncii m
IfSSj
¡HSSEESlffl s * p Hotăritor in activitatea
SOCIALISMUL c productivă — pregătirea şi
1
nBKAM tl RtlMITITUnil JUDETtftl\l HUBIEDDflRfl Al P C. perfecţionarea forţei de muncă
La C.S. „Victoria" Că- un nou şi puternic impuls de timp a crescut cu 0,58
SI AL C 0 III S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N lan, problema asigurării prin sarcinile şi orientă la sută.
forţei de muncă, a perfec rile formulate de secreta Despre modul concret
ţionării ei continue se pu rul general al parti în care sînt încadrate per*
Anul XL, nr. 9 492 MIERCURI, 25 MAI 1988 4 pagini - 50 bani ne cu deosebită acuitate. dului, tovarăşul Nicolae soanele care doresc să
„Au existat anumite pe Ceauşescu, în Expunerea muncească în combinatul
rioade, în special în anii „Victoria" nc-au vorbit
trecuţi — preciza tovară Tatiana Sim, Lia Ioana
şul Nicolae Oargă, secre Albu, Smaranda Thirt, Au-
Vizita de lucru a tovarăşului tarul comitetului de partid Dezbatere gustin Brie, Olimpia Ignat,
Nicoleta Angliei — din ca
ai combinatului — cînd
organizată
minusurile înregistrate în la C.S. „Victoria” drul serviciului P.I.R.
— în cadrul serviciului
Nicolae Ceauşescu, împreună producţia unor sectoare se Călan nostru se află „poarta" de
datorau în proporţie de
80—90 la sută lipsei de
nea Smaranda Zoran — şi
personal corespunzător, li intraj'e în combinat — spu
g u tovarăşa Elena Ceauşescu, nei slabe organizări". la .şedinţa Comitetului Po dorim permanent ca oa*
— Cum se prezintă si-,
menii să-şi formeze o im
tuaţia în acest an ? litic Executiv al G. C. al presie bună despre disci
— în 1988 — au decisiv P.C.R. din 29 aprilie a.c. plina internă a combina
în judeţul Vîlcea velor actualului cincinal — Ioan Cimporescu, şeful tului.
în intervenţia sa, ing.
pentru înfăptuirea obiecti
— în acest sens — a a*
datorită sprijinului con serviciului P.I.R., arăta : dăugat Rodica Maxim —
T o v a r ă ş u 1 Nicolae ţă de ceea ce au clădit cu Oamenii muncii pur secvent primit din partea — în lunile care au tre ne preocupă continuu a-
Ceauşescu, secretar general mîinile şi cu iscusinţa lor, tând portretele tovarăşului unui colectiv al Comite cut din acest an, faţă de plicaren orientărilor for
al Partidului Comunist oamenii muncii vîlceni au Nicolae Ceauşescu şi tova tului judeţean de partid, perioada corespunzătoare mulate de secretarul ge
Român, preşedintele Repu întâmpinat pe tovarăşul răşei Elena Ceauşescu, în combinatul nostru s-a a lui 1987, s-au făcut cu neral al partidului, tova
blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi tova pancarte cu urări la adre Instaurat ordinea şi disci 226 mai multe încadrări răşul Nicolae Ceauşescu,
1
împreună cu tovarăşa răşa Elena Ceauşescu cu sa patriei şi partidului, a plina, iar eficienţa n-a în- în muncă, au plecat din privind înfăptuirea politi*
Elena Ceauşescu, a înce aleasă bucurie, cu senti secretarului său general, tîrziat să se vadă. Pe linia unitate cu 141 oameni mai
put, marţi, o vizită de lu mente de profundă recu aclamau îndelung. încadrării, pregătirii şi puţin, numărul absenţelor MARIN NEGOIŢÂ
cru în judeţul Vîlcea. noştinţă. Primul obiectiv vizitat
Noua întîlnire a condu Vizita în judeţ a înce la Drăgăşani a fost între perfecţionării forţei de nemotivale a scăzut sim
cătorului partidului şi sta put la DrSgăşani, Acest prinderea de jenţi auto muncă am primit, recent, ţitor, utilizarea fondului (Continuare în pag. a 2-a)
tului nostru cu cei ce tră qraş vechi a cunoscut, a- creată ca urmare a dez
iesc şi muncesc în acest semenea atîtor aşezări ro voltării construcţiei de au
judeţ se desfăşoară în at mâneşti, o dezvoltare deo tovehicule în ţara noastră.
mosfera de puternică an sebită în anii construcţiei Din primele momente ale
gajare patriotică generată socialiste. Faima în viti vizitei, tovarăşul Nicolae
de Expunerea prezenta cultură a Drăgăşanilor a Ceauşescu şi tovarăşa
tă de tovarăşul Nicolae fost întregită de cea de Elena Ceauşescu au fost
Ceauşescu la şedinţa Co priceput producător în im înconjuraţi cu dragoste şi
mitetului Politic Executiv portante domenii indus preţuire, într-o atmosferă
din 29 aprilie, alo cărei triale. După întreprinde sărbătorească.
teze şi orientări sînt am rea do produse din cauciuc Secretarul general al
plu dezbătute în organi — intrată în funcţiune în partidului a fost informat
zaţiile de partid, în colec 1969, la Drăgăşani au a- de Gheorghe Sacerdoceanu,
tivele de oameni ai mun ■părut — ca urmare a po directorul unităţii, asupra
cii de pe întreg cuprinsul liticii partidului do indus dinamicii activităţii pro
ţării. trializare socialistă a ţă ductive înregistrate în cei
Secretarul general al rii, a indicaţiilor tovară 8 ani de existenţă a în
partidului este însoţit de şului Nicolae Ceauşescu — treprinderii.
tovarăşii Emil Bobu şi încă şase unităţi de nivel T o v a r â s u l Nicolae
Silviu Curticeanu. republican, între care în Ceauşescu, tovarăşa Elena
Vizita prilejuieşte ana treprinderile de mase plas Ceauşescu au fost invitaţi
liza modului în care se tice, de jenţi auto. de me apoi să viziteze principa
V
acţionează în industrie şi canică, unde lucrează as lele linii tehnologice de
agricultură, în celelalte tăzi . circa o treime din fabricare a jenţilor şi ro
sectoare pentru îndeplini populaţia oraşului. ţilor de autoturisme. S-a
rea sarcinilor de plan pe evidenţiat gradul înalt de
anul în curs şi pe între Industrializarea rapidă mecanizare şi automatizare
gul cincinal, pentru reali a determinat şi sporirea a procesului tehnologic, ca Cusătoarele Măria Costin, Elisahela Orkos şi I.âcrămi oara Prodan sînt trei dintre
zarea importantelor obiec nivelului da urbanizare. re permite fabricarea în meseriaşii de elită ai atclic rului prototipuri de la Fabri ca de încălţăminte „Corvin“
din Hunedoara.
tive stabilite de Congre Adînca recunoştinţă pen serie a jenţilor şi roţilor, Foto NICOLAE GHEORGHIU
sul al XlII-lea şi Confe tru tot ceea ce s-a înfăo- ilustrînd productivitatea
rinţa Naţională ale parti tuit şi se înfăptuieşte în sporită a muncii şi randa
dului. Dialogul de lucru acest oraş şi în întreaga mentul înalt al instalaţii
oferă în acelaşi timp po ţară şi-a găsit o vibrantă lor şi agregatelor.
sibilitatea de a înfăţişa expresie în primirea deo Aşa cum obişnuieşte în
dezvoltarea impetuoasă a sebit de entuziastă făcută totdeauna în timpul vizi CAMPANIA
satelor şi oraşelor din a- t o v a r ă ş u l u i Nicolae telor sale de lucru efec
ceastă parte a ţării, care Ceauşescu, tovarăşei Elena tuate în unităţile indus
au cunoscut transformări Ceauşescu de oamenii triale şi pe şantiere, se
radicale în perioada inau muncii din Drăgăşani. cretarul general al parti întreţinerea culturilor — Strîngerea şi
gurată de cel de-al fX-lea La coborîrea din elicop dului, tovarăşul Nicolae
Congres al Partidului Co ter, care a aterizat pe plat Ceauşescu, a stat de vorbă
munist Român. De la re forma industrială din su cu muncitorii de la între principala răspundere a depozitarea
organizarea administrativ- dul oraşului, tovarăşul prinderea de jenţi auto.
teritorială, iniţiată de se Nicolae Ceauşescu, tova s-a interesat de condiţiile
cretarul general al parti răşa Elena Ceauşescu au de muncă şi viaţă, adre- celor ce muncesc pe ogoare furajelor
dului în urmă cu două de fost întîmpinaţi de Vene sîndu-le urări de noi suc
cenii, în economia vîlcea- rica Patru, prim-secretar cese în activitatea viitoare. Activitatea de întreţinere Totodată s-au aplicat şi
nă industria a devenit ra al Comitetului judeţean T o v a r ă ş u l Nicolae a culturilor pră.şitoare, cu tratamentele fitosanitare In vederea asigurării
mură conducătoare, deţi- Vîlcea al P.C.R., Ion Ban, Ceauşescu a cerut minis toate greutăţile cauzate de pe cele 30 de ha cultivate furajelor necesare pentru
nînd o pondere de peste primarul oraşulu.i Drăgă trului industriei construc ploile care au căzut în cu in. O activitate la fel un efectiv de 13 000 capete
80 la sută din totalul pro şani, de alţi reprezentanţi ţiilor de maşini, Radu aceste zile, continuă cu de rodnică se desfăşoară bovine şi 11 000 capete
ducţiei materiale. Muta ai organelor locale de Păunescu, conducerii cen forţe sporite în toate uni şi la C.A.P. Pui şi Rîu ovine, la I.A.S. Haţeg se
ţiile structurale petrecute partid şi de stat. tralei industriale de resort tăţile a g r i c o l e din Bărbat, unităţi unde s-au acordă atenţie deosebită
în întreaga viaţă econo- T o v a r ă ş u l Nicolae şi întreprinderii să acţio C.U.A.S.C. Pui. Aşa do e- încheiat lucrările de re- creşterii producţiei de nu
.nico-socială a judeţului Ceauşescu şi tovarăşa neze ferm pentru ieşirea xemplu, cooperatorii şi bilonare a cartofilor pe treţuri la fiecare sorti
sînt puse în lumină, tot Elena Ceauşescu au fost curajoasă cu produsele în mecanizatorii de la C.A.P. toate suprafeţele cultivate. ment. Astfel, s-au culti
odată, de ritmul înnoirilor întîmpinaţi cu pîine şi sa treprinderii la export, stu Livadia muncesc cu hăr La C.A.P. Pui a fost erbi-
vat din toamna anului
în plan urbanistic-edilitar. re, cu frumoase buchete diind mai atent cererile nicie şi răspundere, folo cidată cultura de mazăre trecut suprafeţe corespun
Cu deplină şi îndreptă de flori oferite de tineri de pe piaţa externă. S-a sind fiecare zi, fiecare oră (30 de ba) şi s-au aplicat zătoare cu furaje pentru
ţită mîndrie .patriotică fa şi pionieri. indicat, de asemenea, să bună de lucru în câmp, lucrările de combatere a
se acţioneze pentru folo inclusiv duminica, pentru bolilor şi dăunătorilor la masă-verde şi fînuri, s-a
sirea integrală a suprafe a executa la timp şi de in (30 ha). în această săp- acţionat pentru mai buna
ţelor de producţie şi valo calitate lucrările de între tămînă se munceşte la întreţinere şi gospodărire
TRANSMISIUNE DIRECTĂ LA rificarea superioară a ma ţinere a culturilor. Tova pră.şitul porumbului şi a a fîneţelor naturale şi a
POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE teriilor prime şi materia răşa Eva Vladislav, briga sfeclei furajere. în coope păşunilor.
lelor folosite în procesul diera de cîmp, ne preciza rativele agricole de pro întreprinderea are în
Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Vîlcea a to tehnologic. că la cultura de cartofi, ducţie din cadrul comunei acest an posibilitatea să-şi
S-a vizitat, în continua care ocupă 35 de ha, s-a Sîntămăria-Orlea, precum asigure din surse proprii
varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti
re, întreprinderea meca făcut rebilonatul, că s-a şi la ferma I.A.S., s-au necesarul de nutreţuri la
dului Comunist Român, preşedintele Republicii So nică, cea mai tînără uni terminat prima praşilă făcut erbicidările la po-- suculente şi fînuri. A fost
cialiste România, astăzi va avea loc în municipiul tate apărută în peisajul in manuală la sfecla furaje ,-umb şl cartofi. De ase elaborat un program ie
Rîmnicu Vîlcea o adunare populară, pe care postu dustrial al oraşului Dră ră şi că la brigada din menea, la C.A.P. Sînpetru. recoltare, strîngere. trans-
găşani. In drum spre a- satul Petros se face pra-
rile de radio şi televiziune o vor transmite direct în
cest obiectiv, străbătînd o şila manuală la porumb, N. BADIU N. ZAMFIR
jurul orei 10,30. lucrare care va fi termi
(Continuare în pag. a 4-a) nată în următoarele zile. (Continuare In pag. a 2-a) (Continuare in pag a 2 a)
