Page 82 - Drumul_socialismului_1988_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Intensă vibraţie patriotică,

frumuseţe şi căldură sufletească MCE ItECUl
El MATER1
întreţinerea culturilor - principala răspundere secţia valori
lectlvul do 1
ril din cadri
Ediţia a IV-a a „Zi­ nuare, au citit versuri de niune de gînd şi senti­ S do In C.S.
lelor scriitorilor zărăn- Un înălţător patriotism ment pe care doar cli­ a celor ce muncesc pe ogoare ac|lonea...3
deni", o generoasă iniţia­ poeţii Vlaicu Bârna, Geor- pele do excepţie gene­ (ot mal bune
cuperarea
tivă a Bibliotecii orăşe­ ge Timcu, redactor şef ratoare de efecte educa­ (Urmare din pag. 1) lucrează la combaterea faţa cultivată de 200 ha, Astfel, de I
neşti Brad, s-a constituit al Editurii ştiinţifice şi ţionale maxime Ie pot buruienilor, a bolilor şi iar praşila manuală pe 25 anului aici s
rat peste 4100
într-o manifestare emo­ enciclopedice. realiza. Prezentîndu-i pe C.A.P. Sîntămăria-Orlea şi dăunătorilor la culturile de de ha. La această cultură riale metalice
ţionantă, de intensă vi­ La Căminul cultural creatorii reîntorşi pe ferma I.A.S. s-a terminat primăvară în I.A.S. Haţeg, s-au aplicat şi tratamen­ proapo 500 t
braţie patriotică. Crea­ din Baia de Criş, oaspeţi meleaguri natale pentru rcbilonarea cartofilor pe Fermele din Bretea Strei, tele fitosanitare. Cartofii şi scursuri di
tori de prestigiu, nume şi localnici au vizitat a „respira aerul, a ad­ toate suprafeţele, respec­ Călan, Băţălar, Chitid, I-Iă- — cultură care ocupă o materiale. In
rloadă, in nu
cunoscute în literatura mai întîi o izbutită expo­ mira priveliştele copilă­ tiv 130 ha, din care cîte ţăgel sînt fruntaşe pe în­ suprafaţă de 120 ha — au prii s-a recoi
română, au revenit pe ziţie fotodocumentară i* riei, spre a dovenj mai 55 ha la G.A.P.. La coope­ treprindere în această ac­ fost rebilonaţi şi trataţi mare volum
locurile natale pentru a lustrind Revoluţia dc ia bogaţi sufleteşte şi mai rativa din Sînpetru s-a ţiune de importanţă ho- contra dăunătorilor. în schimb, s-au
se reîntîlni cu oameni 1818, prezentată de pro- puternici", scriitorul Mir­ terminat praşila manuală lărîtoare in obţinerea de condiţii bune sc desfăşoa­ mai bine de
cubi de gaz
ai muncii, cu tineri, a- cca Vaida remarca locul la sfecla furajeră, iar la recolte bogate la hectar. ră şi lucrările de întreţi­ UWIi energ
ducînd un cald omagiu cu totul aparte pe care C.A.P. Sîntămăria-Orlea Ca urmare a strădaniei şi nere la cultura porumbu­ Nelipsiţi de li
evenimentului dc acum ,,Zilele scriitorilor Ţara Zarandului îl ocu­ s-au prăşit 5 din cele 8 eforturilor pe care le de­ lui. întreaga suprafaţă de onoare al mi
hărnicia lor
1^0 dc ani — Revoluţia pă în conştiinţa acesto­ ha. Aici au fost prăşite pun mecanizatorii la între­ 1263 ha a fost erbicidată, Gruiţă, Teof
do la 1818 —, dar şi îm­ zărăndeni" ra. Şezătorile literare, si cele 5 ha cultivate cu ţinerea culturilor, prima iar pruna praşilă meca­ Mircea Topo:
plinirilor pe care aceste versurile în lectura acto­ morcovi. praşilă la sfecla furajeră nică s-a realizat pe a- I.ucnci, Hor
Ana Talpoş,
meleaguri de nepieritoa­ rului Eugen Motriuc, de Intr-un ritm susţinui se s-a realizat pe toată supra­ proape 200 ha. tîncscu.
re istorie le-au cunoscut fesoral Nicolaa Grislea. la Teatrul Mic din Bu­
în anii socialismului, cu Acţiunea propriu-zisă a cureşti, au întregit aces­ Strîngerea şi depozitarea furajelor
precădere în perioada cuprins o evocare reali­ te momente.' Ca de altfel V ELEV
deschisă dc Congresul al zată de prof. Liviu Lu- şi mărturisirile scriito­ (Urmare din pag. 1) Dumbravă, Victor Enă.şes- Iar, Rîu Alb şi Rîu Băr­
IX-lca al partidului. caciu şi un recital de rului Vlaicu Bârna des­ cu, Gligore Găldămşe, Pe- bat s-a trecut la cositul
Despre emoţia clipei, versuri patriotice cu par­ pre prezenţa în Ţara port .şi depozitare a fura­ trică Pană, Ioan Vlăştea- mecanizat al furajelor pen­ • 20,00 T(
vorbeşte întâlnirea scrii­ ticiparea unor creatori jelor din prima coasă, cu nu, Iosif Kyorago, Ludovic tru fin, activitate care se 20,25 Expune
torilor cu tinerii, la cine­ din Baia dc Criş şi a Zarandului a savanţilor sarcini precise pe ferme, Costăchel şi alţii la trans­ află acum în plină des­ şuiul Nicolae
matograful „Steaua ro­ oaspeţilor. A avut loc, Nicolae Iorga, Bogdan acţionîndu-se cu toate for­ port, depozitat şi tasat. făşurare. Mecanizatorii cu privire la
şie", prilej cu care prof. de asemenea, prezentarea Petriceicu Haşdeu, a ţele la realizarea acestuia. Cu aceste formaţii se re­ Liviu Zoran şi Vaier Şte- bleme ale
dr. Ioan Lungu a evo­ romanului „Gorinda" sem­ dramaturgului Ton Luca Au fost organizate, şi se coltează şi se însilozează foni au cosit pînă acum activităţii <
cat Revoluţia de Ia 1818 nat de scriitorul clujean Caragialc ş.a. lucrează cu patru forma­ zilnic circa 500 tone masă- aproape 120 ha din cele sociale, ale
din Transilvania, cu re­ Mircca Vaida, prilej cu „Zilele scriitorilor ză­ ţii la recoltare, dotate cu verde. 702 aflate în cultură, ur- deologice ş
feriri aparte la persona­ care autorul a acordat răndeni", organizate de 4 maşini E 280, 14 forma­ Abnegaţia şi hărnicia cu mînd ca pînă la sfîr.şitul educative, ţ
litatea lui Avram Iancu, autografe celor prezenţi. comitetele judeţean şi ţii de transport şi depo­ care muncesc membrii for­ acestei luni să se termi­ ale situaţiei
mîndria moţilor, care se Momente cu totul apar­ orăşenesc de cultură şi zitare şi trei tractoare maţiilor amintite s-au con­ ne prima coasă, iar în­ nale. Creştet
odihneşte la Ţebca, a- te, de reală frumuseţe şi educaţie socialistă, de 5 650 Ia iasare, maşini şi cretizat în faptul că din treprinderea să-şi reali­ derii colectiv
devărat panteon al nea­ căldură, le-au constituit bibliotecile judeţeană şi utilaje cu care muncesc programul stabilit pe luna zeze .şi să-şi depăşească viduale — cot
mului românesc. La rîn- întâlnirile cu oamenii orăşenească Brad, rămîn cei mai harnici şi price­ mai dc a se realiza 3 000 prevederile din programul făptuirii prog
dul său, scriitorul Mar­ muncii dc la U.U.M.R. o manifestare de excepţie puţi mecanizatori, cum tone suculente, s-au însi- lunii mai de a realiza şi dezvoltare
cel Petrişor, originar din Crişcior şi cu locuitorii în planul vieţii culturale sint Marin Alba, Salvin lozat pînă acum 3 500 to­ depozita cantitatea de socia' k 2'
Oeişor, a reconstituit ta­ Bradului ia sala festivă hunedorene, aşteptată de Cic, Ştefan Pietroiu şi ne. Din suprafaţa totală 600 tone fînuri. cea i '.ir
bloul „Craiului munţi­ a consiliului popular o- fiecare dată cu un real Marcel Humă, la recoltat, de 779 ha cultivată cu Concomitent cu recol­ Versuri şi cî
lor" prin prisma aminti­ răşenesc. Au fost prile­ interes. Liviu Fluieraş, Ioan Ne­ rapiţă, secară şi lolium, tarea furajelor pentru si­ triotice •
rilor de familie şi ale juri cu care s-a stabilit, grea, Nicuşor Bclinschi, s-a recoltat peste 700 ha. loz şi fînuri, se lucrează ri tâ ţi in ec
localnicilor. în conti- cu adevărat, acea comu- MINEL BODEA Gheorghe Iîanlz, Vaier în formele Unirea, Băţă- la arat, fertilizat, pregătit 21,20 Omul ş
o 21,50 Tel
şi semănat cu porumb 22,00 închide
Hotărîtor în activitatea pentru siloz pe suprafeţele mului.
eliberate de prima cultu­
ră. Astfel, prin efortu­
M’oduetivă — pregătirea rile depuse zi de zi de M E I N E M
către mecanizatorii Toader
Durdan, Solomon. Alexan­
şi perfecţionarea Farcaş, Ştefan Zoran, Miliai dirigenţie (l
DEVA : Exl
dru, Ioan Federean, Iosif
Baba şi cci 4
Creţu, Constantin Stamatc — seriile I-II
forţei de muncă şi alţii au fost însămînţate NEDOARA:
Nemesis (Mo
650 ha cu porumb. Ac­ Paso doble
(Modern — J
{Urmare din pag. 1) dului global trebuie gene­ ţiunea continuă pînă la păcate (Fiat
ralizat şi aplicat cu fermi­ realizarea întregii supra­ TROŞANI: T
tate. Este necesară, tot­ feţe prevăzute. în acest tc.şte (Parîn
aii de cadre, perfecţiona­ odată, legarea acordului fel unitatea îşi va putea din viitor —
(7
Noiembrie
rea cunoştinţelor acestora, global de rezultatele fie­ .asigura furajele suculente prima iubire
ridicarea , nivelului lor căruia in producţie, dc re­ de care are nevoie în sla- LUPENI: V
(Cultural);
V
ştiinţific, tclmic, profesio­ zultatele generale ale în­ bulaţia viitoare. Se impu­ arşiţa nopţii
nal şi politic. Vom aplica tregului colectiv, ale uni­ ne mai multă operativitate rul); LONI
ferm metoda concursului tăţii, pentru că numai în la strîngerea, transportul cline ' ,: "c
pentru ocuparea posturilor, măsura în care combina­ şi depozitarea linurilor re­ pett
promovarea cadrelor atît tul va realiza în bune con­ zultate din prima coasă, trecut, t (ol
ANINOASA
:
în funcţii de conducere, diţii planul şi produse de deoarece se mai află încă Topollino (M
cit şi pentru trecerea dc înaltă calitate şi rezulta-, în cantităţi destul dc mari URICANI: Vi
la o categorie la alta, pen­ teîe personale vor fi mai Secţia dc Industrializare a lemnului Ora şt ie. Lucrâto rii ion Apalane şi Petru Va- pe cîmp, în mai multe lerinc (Retez
Fierarul
cura
tru ridicarea nivelului dc bune. Există — cum ară­ siu croiesc semifabricate pen tru mobilier. ferme. roşie) ; O
calificare al muncitorilor. ta conducătorul partidu­ Anonimul vei
In luna februarie a.c., lui -şi statului nostru — o trla); tncend
au fost încadraţi în com­ strînsă unitate dialectică Orchestra de cameră a S-A ÎNCHEIAT Haydn şi în mi major de ra) ; GEC
Piinc, aur, r
binat 171 de tineri absol­ între cointeresarea mate­ Sindicalului învăţămînt Si­ J.S. Bach), de calmul ple­ de cultura);
venţi ai şcolilor profesio­ biu a prezentat un con­ nar al unei depline stă- Cursă noprev
nale din Călan, Hunedoa­ rială, între veniturile per­ cert alcătuit după tiparul „Primăvara muzicală deveană“ pîniri de sine în redarea cin) : bra:
sonale şi dezvoltarea ge­
meu, draga m
ra şi Simeria. nerală a întreprinderii şi celor susţinute dc orches­ tensiunilor infinitei tris­ O farsă pe
— Ne-am străduit — a- a fiecărei unităţi. Perso­ trele filarmonicilor din 379, şi Fr. Schubert: Grand ştiut să dezvolte poten­ teţi (J.S. Bach: Concertul (Casa de ci
rata tovarăşa Ja na Andrei, nal, eu ţin o evidenţă ţară : o piesă din reperto­ duo op 126). ţialul muzical al acestui în mi major, partea a Il-a). MERIA : No
ni în metro-
secretarul organizaţiei de strictă a întregii activităţi riul românesc •— Divertis­ împreună cu Artistul E- minunat copil .şi şcolii Deşi îi cunoaştem arta I-II (Mureşi
partid din sectorul admi­ desfăşurate la secţia coc- ment rustic de Sabin Dră- merit Ştefan Ruha, soliştii care, sprijinindu-i parti­ interpretativă din ultimele- Evadaţi din •
riile T-II (Ei
nistrativ — ca toţi aceşti goi; un concert — Triplul şi orchestra Cortcerto a cipările în concerte şi două ■decenii, acesta a fost
tineri să fie primiţi cit serio .şi ducem o muncă concert de Ii. Fnsch, în Sindicatului învăţămînt concursuri, i-a dat posibi­ unul dintre concertele în
largă de conştientizare a
mai bine, să aibă cazarea care am admirat velocita- din Baia Marc, dirijată litatea dobîndirii conştiin­ care s-a resimţit plenar I Vremi
şi masa asigurate în con­ colectivului asupra sarci­ lea, precizia şi legatoul de prof. Vasile Leopold, ţei propriei valori, a în­ valoarea complexă a artis­
nilor ce le are şi a modu­
diţii bune, să se lege, de minunat al trompetei (Hans au creat un concert ale crederii în sine, condiţie a tului, înglobînd virtuozi­
la început, sufleteşte de lui în care trebuie să ac­ Paul Fuss), sonoritatea cărui sonorităţi cu greu unui constant progres. tatea tehnică, puritatea e- Pentru azi:
ţioneze pentru satisfacerea
unitatea noastră, care a mereu frumoasă a oboiu­ pot fi uitate. Primului op Vădind probitate profe­ xecuţici, forţa do trăire şi va ameliora
va încălzi uş
devenit şi primul lor loc cerinţelor tot mai mari lui (Romanino Popa) şi — Giocoso din Mica sere­ sională şi inteligenţă în expresie. , fl temporar i
1
privind calitatea cocsulu .
de muncă. Dacă am reu­ a viorii (prof. Viorel Fră- nadă de Liviu Gomcs — interpretare, Ion Corlan Î11 încheierea „Primă­ vor cădea pl
şl
avea
car
şit, dacă C.S.V. Călan va Preşedintele comitetului ţilă), buna omogenizare a i-au urmat Concertul pen­ (vioara II) şi Edith Kiss verii muzicale devene", la vei%_ţ însoţiţi
constitui şi singura uni­ sindicatului, tovarăşul Vir- acestor trei solişti cu an­ tru două viori şi orchestră (violoncel), alături de vio­ Palatul culturii din Deva curci A eleeti
tate economică înscrisă în gil Săvulescu, nc-a vorbit samblul instrumental; Sui­ în re minor de J.S. Bach lonistul Ştefan Ruha, au a avut loc un concert co­ lcs dupu-am
cartea lor dc muncă, bucu­ despre modul în care ta „Le carnaval, masca­ ascultat cu o plăcere fi­ format grupul Concertino ral, în care am admirat va sufla sla
rat din sec'
ria vft fi comună, a între­ funcţionează „comisia de rade" dc J. B. Lully în rească — datorată frumu­ din Concerto grosso în do dicţia, frazările bine puse Temperaturii
gului colecliv de siderur- primire" a combinatului care, excelenta orchestră seţii partiturii şi bunei minor dc A. Vivaldi. în la punct, acurateţea in­ vor fl cupri
8işti. siderurgic, precum şi „co­ sibiană a fost dirijată — interpretări —, cu interes compania unei orchestre tonaţiei, frumuseţea in­ şi 12 grade,
xime între
La cocserie, am discutat misiile dc primire" din ca de altfel pe parcursul' şi luare aminte faţă de ai cărei serioşi şi talen­ terpretării unui repertoriu de, izolat r 1
cu tovarăşul Ion Văcariu, cadrul fiecărei secţii în întregului concert — cu interpreţi ■ prof. Alexan­ taţi instrumentişti au ştiut bino ales (corul Modus pînă la 23 t
secretarul comitetului de parte. autoritate, îndemînarc .şi dru Robb şi eleva sa Eli- să răspundă prompt şi fără vivendi al Şc. gen. nr. 8 dimineaţa se
ceaţă.
partid al secţiei, preşedin­ — Absolvenţii încadraţi talent dc prof. Adrian sabeta Herţeg. Aflată doar gi'Cş viziunii salo inter­ Deva, dirijor prof. Doina Ea munte,
tele consiliului oamenilor în muncă în luna februa­ Tarţa. în clasa a VIII-a, aceasta pretative, violonistul Şte­ Hoţea, solistul vocal fi în gener;
muncii al uzinei cocso-chi- rie a.c. — nc-a declarat Studente în anul 111 - la din urmă a făcut dovada fan Ruha a reuşit să re­ Gheorghe Pop, acompaniat cu corul tcir
micc. interlocutorul — au fost Conservatorul G. Dima din unui real talent pus în învie sensul catharctic al la pian de prof. Lia Aradi, Local vor
— Am acţionat perma­ repartizaţi să muncească, Cluj-Napoca (clasa lise valoare, în timp, prinlr-o muzicii: pentru o clipă nu corul Direcţiei sanitare ju­ care vor av
tor de aver
i
nent — ne- a relatat inter­ o perjpadă dc timp, îm­ Herbert) Liliana Ori.ş — muncă temeinică şi bine a mai existat nimic alt­ deţene, dirijor prof. Nicolac izolat de d
locutorul — pentru întro­ preună cu coi mai buni vioară şi Katalin Kim — îndrumată : reuşitelor din ceva în afara frumuseţilor Icobescu) şi un concert lectricc. Vîn
narea unei ferme discipli­ muncitori pe care îi avem, pian au demonstrat, în ţară li s-au adăugat două înălţător — eliberatoare ale susţinut de invitaţii din slab la mod
torul estic,
ne do muncă şi tehnolo­ lingă fruntaşii combina­ rezolvarea problemelor dc confirmări internaţionale muzicii, respiraţia întregii Craiova (orchestra de ca­ dimineaţa.
gice, în cadrul uzinei noas­ tului. în acest fel, sperăm siil ridicate de muzica — premiul I la Stressa săli — orchestră şi pu­ meră a Sindicatului în­
tre. Din Expunerea secre­ ca şi „rădăcinile" pe care interpretată, un talent ho- (Italia — 1985) şi men­ blic — fiind ritmată de văţămînt, dirijată do prof.
tarului general al partidu­ le vor prinde aceşti tineri lărît, ajutat de o tehnică ţiune la concursul Kocian jocul febril şi subtil (păr­ Florian Zamfir).
lui am reţinut teza potri­ in combinatul nostru să desluşită şi îngrijită (W.A. (Cehoslovacia — 1987). ţile I şi III din eoncerfe- ANA FODOR,
vit căreia principiul acor- fie adinei, trainice. Mozart: Sonatele K.V. 377, Cinste profesorului care a ic în do major de J. muzicolog