Page 86 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 86
°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
i WlH HjOtETMI DIN lQflTE pRILC. UWITI-V
■ VE!
PKODUCi
SADURI,
gricolă d<
Koţainl a
în -oi.’e t
caro an,
lităţl de r
lo oferă
într-un perimetru rela veteranul Alexa Kiss ori uceaslă p:
tiv îngust din incinta Cine gîncleşte, găseşte... tînărul maistru Petru Ga- Colectivul de control şi lea a rea
S. U.T. Deva fiinţează de vrilă, despre strungarul de 15 000
rificarca
vreo 18 ani şi un atelier necesare acestora. în ur lui, lucrătorii atelierului Adrian Bîrluţ sau insta- comandamentul de analiză
al din cadru] mă cu 18 ani am pornit au trecut cu succes, din lator-strungarul loan Mo
T. A.G.C.M. al judeţului. la drum cu patru lucră 1987, la preasamblarea can, despre strungarii
Printre stive de sîrmă, tori, azi sîntem peste 85. în întregime în atelier şi de înaltă clasă Pavel So- Aşa cum prevede „Pro vizionarea tehnico-ma-
tablă şi ţeavă, de pro- - în timp oamenii s-au spe a instalaţiilor de distri ficaru şi Mihai Baboş gramul de măsuri pentru terială, cunoaşterea şi
duse finite, cîteva zeci de cializat, au învăţat să buţie din subsolul blocu se spun numai cuvinte îmbunătăţirea activităţii respectarea tehnologiilor • 20,01
muncitori — din ce în ce gîndească economic, să rilor de locuinţe, atît a frumoase, sînt apreciaţi de protecţie a muncii" de lucru şi a normelor 20,25 In
mai muiţi tineri în ulti lucreze mai uşor, mai celor sanitare, cît şi de şi stimaţi în colectiv. aprobat de Comitetul Po de protecţia muncii, dis punerea
ma vreme — se strecoară bine şi mai repede. încălzire, care se mon „Ghidul nostru nu este litic Executiv al G. C. ciplina, gospodărirea,
cu uşurinţă la lucrul lor Din iniţiativa şi prin tează apoi cu uşurinţă pe neapărat de a fi mai al P.C.R. în şedinţa din modul de îndeplinire a Nicolae <
privire la
din ateliere, unde-şi pun eforturile lor proprii s-au şantiere. „Sigur, toate a- 26 mai 1981, la între sarcinilor); Concluziile
me ale c
în valoare iscusinţa - şi născut cîteva maşini şi cestea au presupus ridi* buni ca alţii, spune Pavel prinderea minieră Hune acestor acţiuni de control vîtâţii ec
vrednicia, în sprijinul Soficaru, ci de a face doara se dă o atenţie şi îndrumare se dezbat le, ale m
frumos şi durabil ceea
constructorilor din ca ce trebuie, ceea ce ştim. deosebită, permanentă, în comandamente spe ce şi pol
drul trustului. Produsul A.S.I.M. DEVA Dacă toţi vom munci cu creării celor mai bune ciale, organizate după precum ş
7
muncii lor este piai ferit condiţii de securitate a finalizarea fiecărei ac internaţioi
de privirea generală a acest sentiment al răs lucrului şi a personalului ţiuni, la care participă crescînd
punderii va fi mai bine
oamenilor, însă prin tru dispozitive care au dus carea continuă a pregăti pentru fiecare dintre muncilor — în subteran toţi factorii de răspun întreaga d
da acestor meseriaşi, blo la diminuarea considera rii profesionale, accele noi". şi la suprafaţă —, cu dere din întreprindere. nomico-sc
curile de locuinţă bene bilă a eforturilor fizice rarea procesului de poli noaşterii temeinice şi res Cu acest prilej se pro în etapa
ficiază de apă şi căldu şi creşterea productivită- calificare, îneît un lucră- Din inteligenţa crea pectării severe a tehno pun soluţii de generali ganizarea
ră. Ciim ? Ce fac aceşti -ţii, la îmbunătăţirea cali tor să poată trece repede toare şi spiritul de an logiilor de exploatare şi zare a unor iniţiative sau rea proci
lucrători ? tăţii lucrărilor. „Sarci şi cu bune rezultate de gajare, din dorinţa oa a normelor de protec aspecte pozitive, dar se ducţie, i
Ne pune în temă „su nile în construcţii au la o meserie la alta, de menilor de a-şi ajuta se ţie a muncii, prevenirii adoptă şi măsuri împo superioari
fletul" atelierului, mais crescut an de an, multe la o operaţie la alta", sub menii, de a se şti cît -mai accidentelor şi îmbolnă triva celor vinovaţi de prime şi
trul principal Ilie Stăni- operaţii din şantiere s-au linia tinichigiul Iosn utili ţării în care s-au virilor profesionale, în anumite stări de lucruri, 20,45 M-
lă, de 32 de ani în trust mecanizat, trebuia să fim Struţ, secretarul orgam- născut, trăiesc şi mun strînsă concordanţă cu de încălcări ale disci- mentelor.
şi de 18 ani aici, în acest şi noi în pas cu noul, cu ' zaţiei de partid a ate cesc, apar idei şi iniţia mâneşti i
colectiv harnic şi disci progresul general al acti lierului. tive, se finalizează obiec versală •
plinat. „In principal, e- vităţii productive", arată tive şi lucrări care uşu I . M . HUNEDOARA foileton:
'xeeutâm preăsamblare-j loan Cojocariu, meseriaş Prin pasiunea şi dă rează munca şi înfrumu se aleg".
instalaţiilor sanitare şi cu minte ascuţită şi mîini ruirea în muncă, prin seţează viaţa, care duc 21,50 Tele
termice din componenţa de aur în prelucrarea faptele lor concrete trans societatea înainte, spre urmărirea îndeplinirii piind de producţie sau închidere«
blocurilor de locuinţe pe ţevilor din material plas formate în confortul a continuu progres şi bună ritmice a prevederilor de ale normelor de protec
care le înalţă brigăzile tic. mii de apartamente, des stare. plan. ţie a muncii.
trustului nostru, dar şi o Ca urmare a investi pre meseriaşi ca şeful de în aceste direcţii, or Prin activitatea concre
gamă largă de confecţii gării neîncetate a iiou- echipă loan Munteanu, DUMITRU GHEONEA ganele şi organizaţiile de tă, consecventă şi efi ytíüü
.partid din întreprindere, cientă pe care o desfă
cele de sindicat şi de ti şoară, acest colectiv spo DEVA :
neret, consiliul oameni reşte preocupările celor dirigenţie
ba Grecul
Undă verde continuă pentru ideile novatoare lor muncii, conducătorii lalţi factori eu irespon Secrov-’t
(Arta);
proceselor de producţie
.şi nu în ultimul rînd fac sabilităţi în domeniul (Moi. 'n -
protecţiei muncii, îi sti
l-ia ' (Mod
Dincolo de laconica sa nea aceste depăşiri ale de relee. N-am făcut un Ocolişan finalizează chiar torii cu atribuţii concre mulează în acţiunile lor, Şapte păc
definire — „locul în care sarcinilor „la zi" pe sea secret din aceste frămîn- în aceste zile ştandul de te pe linia protecţiei le creşte atenţia, intere PETHOŞA1
se repară locomotive ma plusului de interes tări ale mele şi le-am verificare a dispozitive muncii depun eforturi sul şi exige'nţa în exer-, plăteşte (1
le" —, Depoul C.F.R. Si pe care muncitorii, maiş împărtăşit tovarăşilor lor pentru uns buza ban stăruitoare pentru ca ac citatea obligaţiilor pe daţi din \
I-II
N-
(7
mbria se dovedeşte a fi trii şi cadrele tehnieo- braşoveni. Ei au fost pri dajelor. In laboratorul tivitatea productivă să care le au. curi in in
un perimetru în care inginereşti îl manifestă mii care m-au încurajat electronic, maistrul Ema- fie temeinic organizată LUPENI :
'hărnicia, priceperea şi faţă de promovarea idei să trec cît mai repede nuil Giurgiu, electricienii la nivelul fiecărei secţii Avînd în vedere expe riantă (Cu
CAN : An
.strădania oamenilor sînt lor novatoare, capabile de la idee la faptă. Aşa Alexandru Bucerzan, Va şi echipe, pe toate cele rienţa bună de la î. M. (Luccafăru
concentrate permanent să sporească necontenit se face că acum, la de ier Borza şi colegii lor trei schimburi, utilajele, Hunedoara în privinţa Mihail, c
(Minerul) ;
spre descoperirea şi a- rezultatele obţinute în poul din Simeria, în cel au conceput şi realizat maşinile şi instalaţiile activităţii de protecţie a Umbre i
plicarea de soluţii noi, producţie. mult 10 minute verifi ştanduri pentru verifi să funcţioneze la para muncii — una din puţi (Muncitor«
eficiente în sprijinul — La Braşov, tovară - căm toate cele aproxima- carea staţiilor de încăr metri Optimi şi în depline nele întreprinderi indus Visul unei
bunei derulări a activi care a bateriilor şi a efe- condiţii de siguranţă, pen triale din judeţ cu un lezat): BI1
tăţii de producţie. Că aşa lor de radio emisie-recep- tru ca nimic să nu de asemenea mod fructuos curajos (-'
GURABAR
stau lucrările o dovedesc DEPOUL C.F.R. SIMERIA ţie de pe locomotive, curgă întîmplător, spiri de lucru —, considerăm castorului
datele 'pitise la • dispoziţie precum şi a amplifica tul de ordine, disciplină necesar ca ea să fie pre O R A Ş T !
;
ascunsă (1
de rh'g. ■ Eugen Ivoniciu, toarelor de relee. Prac şi bună gospodărire să luată de cît mai multe Chaplin (F!
şeful coordonator al de şii de la depoul de acolo tiv 00 de relee de dife- tic, tot ce este parte e- domine la fiecare punct colective muncitoreşti şi GIU-*~ * I :
poului. După patru luni au gîndit şi realizat un M'ite tipuri care echipează lectronică pe o locomo de lucru, în întreaga des îndeosebi de cele din na gr «
:
şi două decade din acest ştand de probe pentru o locomotivă electrică. tivă poate fi şimulat în făşurare a producţiei. mineritul carbonifer al HAŢi (Dac '
zută
an, graficul realizărilor verificarea funcţionării _ Acest ştand de pro laboratorul depoului. Asemenea eforturi şi Văii Jiului, de cele din Dragul m<
consemnează succese „pe releelor de un anumit be a fost realizat prin preocupări sînt eviden cadrul combinatelor si SIMERIA :
toată linia" : planul de tip de pe locomotivele e- „import" de experienţă — Am reţinut, tot cu ti ţiate şi de faptul că, la derurgice de la Hune tîlni în n
le I-II (M
transport realizat în pro lectrice — ne spunea a intervenit maistrul Si- tlu de experienţă poziti nivelul unităţii, a fost doara şi Călan, de altele. Secretul
vă, faptul că în realiza
porţie de 108,03 la sută, muncitorul specialist Mi- mion Runcan. E drept organizat un colectiv de (Lumina).
parcursul mediu zilnic ron Dumitru. Dacă tot că Miron al nostru l-a rea acestor autodotări de specialitate — în frunte Nu este greu. Se cer
tren de călători — 102,5 eram în interes de ser făcut mai bun, l-a per mare utilitate pentru cu directorul acesteia, doar voinţă, gîndire şl
•la sută- şi - trem de marfă viciu la ' ei, m-am... in fecţionat. Cum tot atît scurtarea timpului de care execută, după un acţiune, spirit de dărui
■) -¿AÎOO.SîPIîi -sută, produc- teresat mai îndeaproape de adevărat este şi că imobilizare în reparaţie a program minuţios întoc re şi angajare revoluţio
ecitivîtă'tâă' muncit — 109,11 de acest simulator. îmi de la noi, de la Depoul locomotivelor se folosesc, mai, verificarea amă nară în muncă.
:
la sută; - productivitatea încolţise încă de atunci C.F.R. Simeria, pot fi in mare măsură, piese nunţită şi exigentă a fie
•locomotivelor- 101,18 ideea extinderii domeniu preluate soluţii originale recuperate şi recondiţio cărui loc de muncă (or Ing. IONICĂ DARIE,
-lansată; - lui de'aplicare a respecti de îmbunătăţire a acti nate. ganizarea activităţii, de inspector şef
"> "Inginerul • Petru Picnar, vei inovaţii pentru veri vităţii de reparaţii. Lăcă rularea producţiei, func al I.S.T.P.M.
' şef" depou reparaţii, pu- ficarea tuturor tipurilor tuşii Lucian Doia şi loan MIRCEA D1ACONU ţionarea utilajelor, apro Hunedoara-Deva
Eforturile unui mic co „SIPE-2“ — un tablou de bord al... energiei electrice! guroasă în folosirea ener
lectiv de specialişti din giei electrice, în primul
al LV£|
cadrul Centrului terito rînd de către marii consu
rial de calcul , electronic- crete formulate de secre — Vă rugăm, tovarăşe Paroşeni, I.R.E. Deva (ca lui „SIPE-2" — preciza matori. Alt avantaj
Deva s-au concretizat, de tarul general al partidului, director, să faceţi o scur punct centralizat) ş.a. De ing. Grigore Popa — şeful lui „SIPE-2" este că folo
Pentru ;
puţin timp, într-o soluţie t o v a r ă ş u i Nicolae tă apreciere asupra po sigur, acest sistem se colectivului de elaborare seşte un microprocesor, continua ;
originală şi de largă a- Ceau.şescu, cu ocazia unor sibilităţilor de extindere pretează foarte bine la — îl constituie faptul că Unitate convenabilă ca că. Cerul
pîicabilitate denumită, pe analize efectuate pe plan a aplicării subsistemului urmărirea consumurilor de execută supervizarea, în preţ şi putere de procesare. mai mult
dimine
scurt' „SIPE-2 “ sau „Ta naţional şi, mai recent, amintit. energie electrică in cadrul staţiile de transformare, a Iar rezultatei^ sînt remar c-ă'ca pi
blou dc bord energo". prin Expunerea la şedinţa — Unul dintre obiective unor întreprinderi — pe balanţei energetice. Adică, cabile. Din calculele făcu de aversa
descărcări
— Această creaţie — pre Comitetului Politic Exe le de bază ale acestui secţii, ateliere şi alte lo , realizează „instantaneul", te, pc baza datelor obţi cursul du]
atît de necesar în urmă
nute în perioada de a-
ciza tovarăşul ing. Con cutiv al C.C. al P.C.R. din sistem informatic este ur- curi de producţie. Deci, rirea producţiei şi consu plicare experimentală, re tul va si
stantin Cristoi, directorul 29 aprilie a.c., au stat la murilor de energie elec zultă că diminuarea cu slab la ti
C.T.C.E. Deva — consti- baza activităţii noastre şi trică. doar unu la sută pe an lecţii var
- tuje, de fapt, un „sub vor spori, în continuare, C.T.C.E. DEVA Am reţinut, ca o conclu râturile
cuprinse
sistem de telcmăsurare şi preocupările colectivului zie la această prestigioasă a pierderilor corespunde grade, iai
control ale puterii şi e- C.T.C.E. Deva în direcţia cu economisirea a 78 mi între 22 ţ
perfecţionării şi conduce mărirea operativă în sta poate fi preluat şi aplicat realizare deveană în do lioane. kWh, egal cu con alocuri e
nergiei electrice in sta rii economiei în profil ţiile electrice de transfor peste tot acolo unde s« meniul informaticii, "pă
(.a mui
ţiile electrice de trans teritorial în judeţul Hu mare a puterilor şi a în produce şi se consumă e- rerea tovarăşului dr. ing. sumul a 10 000 de aparta fi în get
formare". in cercetarea şi nedoara. Şi „Tabloul de cadrării în consumurile nergie electrică. Marin Ene, şef proiect sis mente. .Şi aceasta numai cu cerul
realizarea lucrării s-a bord energo" reprezintă, stabilite de energie elec Am notat numele celor teme informatice terito pentru o I.R.E. 1 Lucra porar no
pornit de la necesitatea care semnează subsistemul riale din cadrul I.GJŞ.I.T. rea G.T.G.E. Deva a in ■/.&. Local
după părerea noastră, un trică. Deocamdată, micro- eu caracl
materializării directivelor pas bun pe calea gospo sistemul a fost instalat şi „SIPE-2". Colectivul de — T.G.I. Bucureştii „După trat şi în Biblioteca Na însoţite
majore stabilite de Con dăririi judicioase a ener funcţionează în camera elaborare a fost compus cum se ştie, energia o* ţională de p r o g r a m e electrice,
gresul al XIH-lea şi Con giei electrice, pent-ru creş de comandă centrală elec din inginerii Grigore Popa, lcctrică nu se poate stoca. I.G.S.I.T. — T.e.I. şi poa slab la 1
minînd d
ferinţa Naţională ale par terea responsabilităţii tu trică de la C.T.E. Mintia, Florin Cristuţ, Tiberiu Trebuie, deci, să se pro te fi consultată sau pre tic. Loca
tidului privind sporirea turor factorilor ce ac în staţiile de transformare Budura şi 'Sorina Gristea, ducă doar atît cît este ne luată pentru implementa
continuă a bazei energe ţionează în acest domeniu de la Mintia, Deva şi iar baza de date „energo" cesar şi să fie consumată re de către orice utiliza
tice şi de materii prime a — de la marii producă Brad. Urmează să fie in a fost asigurată de Monica echilibrat, conform nor tor de energie electrică“.
ţării. De asemenea, sar tori de energie electrică, stalat şi la Orăştie, C.H.E. Oprea şi loan Moş. melor stabilite. „SIPE-2"
cinile şi orientările con- pînă la micii consumatori. Rîu Mare-Retezat, U. E. — Un avantaj net al introduce o disciplină ri MARIN NEGOIŢĂ