Page 9 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 9
L9 invitaţia tovaraşuiui niuuiac ucou^auu,
PROLETARI DIN TOATE TARILE,UNIŢI-VĂ! tovarăşul Andrei Andreevici Gromiko va efectua
& o vizită oficială de prietenie in ţara noastră
La invitaţia tovarăşului Andreevici Gromiko, mem victului Suprem al Uniu
SOCIALISMUL tar general al Partidului Partidului Sovietice, pre Socialiste, va efectua a
nii Republicilor Sovietico
bru al Biroului Politic al
Nicolae Ceauşescu, secre
Central
Comitetului
al
vizită oficială de priete
Comunist
al
Comunist Român, ¡preşedin
nie în ţara noastră, în
Uniunii
tele Republicii Socialiste
a doua decadă a lunii
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C I România, tovarăşul Andrei şedintele Prezidiului So- mai a.c.
SI AL C O N S I L I U L U I Ui U L A R J U D E Ţ E A N
Anul XL, nr. 9 474 MIERCURI, 4 MAI 1988 4 pagini - 50 bani
Porumbul—Insămînţat pe ultimele suprafeţe;
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului—program de muncă ritmuri susţinute la celelalte lucrări!
şi de luptă al comuniştilor, ai tuturor oamenilor muncii
Frumoasele zile de 1 şi mînţa în sol. La C.A.P. mînţării porumbului pe
2 mai au oferit mecaniza Romos, de pildă, luni for toată suprafaţa prevăzută.
O nouă etapă, superioară, torilor, specialiştilor şi co maţia de tractoare cu dis Nu oricum, ci, aşa cum se
operatorilor din C.U.A.S.G.
obişnuieşte aici, în con
curi şi grape, precum şi
Geoagiu cadrul optim pen două semănători au fo~t diţiile unei calităţi spori
tru o mobilizare şi mun concentrate în tarlaua te, menite să asigure re
a întrecerii socialiste vederea finalizării însă- colte bogate în toamnă.
că susţinută pe ogoare, în
Tot în acelaşi mod se
mînţărilor, îndeosebi, dar C.U.A.S.C. desfăşurau lucrurile şi la
si la executarea celorlalte cooperativele agricole din
Anul al treilea al cin curi fruntaşe în întrecerea pentru a face din 1988 a- lucrări de sezon. GEOAGIU Vaidei şi Pişehinţi, unde
cinalului 198G—1990 a în socialistă pe ţară pe pri nul hotărîtor al îndepli de asemenea, s-a muncit
ceput sub impulsul mobi mul trimestru al anului nirii prevederilor întregu S-a acţionat, aşadar, cu cu hărnicie şi răspundere
lizatoarelor sarcini şi ho- (I.M. Paroşeni şi Mina lui cincinal. Direcţiile de mare răspundere şi hăr „Frăgar". Au muncit din
pentru calitate la însă-
tărîri ale Conferinţei Na Coranda-Certej — locul I, acţiune sînt clare pentru nicie sporită la semănatul plin la pregătitul patului mînţarea cu porumb a ul
ţionale a partidului, din Mina Deva şi I.J.T.L. Hu- toate colectivele muncito porumbului pe ultimele germinativ mecanizatorii
decembrie 1987, al îndem nedoara-Deva —locul III), reşti ale judeţului, fiind suprafeţe planificate în Hermán Zeii, loan şi Ni timelor suprafeţe planifi
nurilor şi indicaţiilor din dovadă a angajării şi res accentuate din nou de se ogor propriu. în acest colae Cosmoi. în urma lor, cate. La Vaidei, la lucra
magistralul Raport pre ponsabilităţii muncitoreşti cretarul general al parti scop — preciza inginerul puneau sămînţa de po rea amintită au fost antre
zentat înaltului forum co cu care au acţionat, a ho- dului, tovarăşul Nicolae Virgil Tudan, directorul rumb în brazdă Vasile Ma- naţi mecanizatorii Cornel
munist de secretarul ge tărîrii de a-şi spori contri Ceauşescu, la plenara C.C. S.M.A. Geoagiu — în toa coviciuc şi loan Ţigu. Pre Mihai, Constantin Câta
neral al partidului, tova buţia la dezvoltarea eco- al P.C.R. din 28—29 mar te unităţile unde lucrarea zent pe tot parcursul zi (cu discurile) şi Dorel
răşul Nicolae Ceauşescu, nomico-sopială a patriei. tie a.c., şi la recenta şe respectivă trebuia înche lei alături de ei, Mircea Boca, la semănat. La
întreaga clasă muncitoare Mobilizaţi de orientări dinţă a Comitetului Poli iată au fost concentrate Pătrînjan, inginerul şef al Pişehinţi cu semănătoarea
ăngajîndu-se să le mate le şi chemările secretaru tic Executiv al C. C. al numeroase forţe mecanice, unităţii, era mulţumit de a muncit Ioan Boandea,
rializeze neabătut în ac lui general al parti P.C.R. care au acţionat în flux vitezele de lucru realiza iar la pregătitul patului
tivitatea economico-socia- dului, tovarăşul Nicolae Cum se ştie, s-a subli la pregătitul patului ger te de mecanizatori, care germinativ — Gheorghe
lă. Ca urmare, întrecerea Ceauşescu, adresate întregii niat cu acuitate necesita minativ şi încorporat să- au dus la finalizarea însă- Paraschiv şi Petru Buda.
socialistă pentru rezultate naţiuni de la tribuna ple tea creşterii eficienţei şi N-au lipsit de lingă me
superioare în producţie a narei C.C. al P.C.R. din rentabilităţii fiecărei uni canizatori inginerii şefi af
cunoscut ritmuri în creş 28—29 martie a.c., oamenii celor două unităţi, respec
tere de la o lună la alta, muncii h u n e d o r e n i tăţi economice, obiectiv tiv Lucreţia Mihăilă şi
atingînd cele mai înalte şi-au amplificat preocupă central al fiecărui colectiv,
cote în întîmpinarea zilei rile .şi strădaniile în pro al fiecărui om al muncii. Rodica Lascu, preocupate
Şi este normal, este de
de 1 Mai. ducţie şi au reuşit ca, în înţeles pentru oricine că mai cu seamă de respec
în judeţul Hunedoara, cinstea Zilei de 1 Mai, să dezvoltarea .şi progresul tarea tehnologiei de lucru
şi realizarea ’ unor lucrări
cu sectoarele sale de pro- obţină noi şi importante patriei nu sînt posibile de- de cea mai bună calitate.
■ nunţată pondere în eco succese pe cîmpul larg şi cît în condiţiile uiiei ac
nomia naţională — mine fertil al activităţii produc Pe o parcelă aparţinînd
ritul, energetica, siderur tive. La acest capitol se tivităţi productive ordona A.E.I. Vaidei, de pe care
gia —, anul 1987 s-a a- înscriu, pe lingă unităţile te, chibzuite, evitării risi au fost recoltate nutreţu
nunţat fructuos din pri mai sus menţionate, şi pei şi cheltuielilor neeco- rile masă-vorde, o forma
nomicoase, realizării unor
ma lună, cînd un mare C.S. şi I.M. Hunedoara, produse de calitate superi ţie de mecanizatori trans
număr de unităţi, îndeo I.M. şi I.C. Orăştie, porta cu remorcile si fer-
sebi din industria mi I.M.M.R. şi „Marmura“ Si- oară, competitive pe pia
nieră, dar şi din domenii meria, I.F.E.T., I.P.E.G. şi ţa mondială, cu consumuri
le materialelor de con I.M.C. Deva, Cariera mi de materii prime şi ma
strucţii, exploatării lem nieră Veţel-Mintia şi teriale cît mai reduse.
nului şi prelucrării mase I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, Ce presupun toate aces
lor plastice au înscris rea I.M. Barza şi U'.U.M.R. tea ? Organizare ‘ riguroa C.A.P. Geoagiu. Se ac
lizări notabile. Pe par Crişcior, A.C.M.R. şi Bri să a fluxurilor de pro ţionează ia pregătirea
grădinărească a patului
cursul timpului au fost gada C.M.M. Deva, alte ducţie şi a muncii, promo germinativ pe suprafe
înlăturate din activitatea întreprinderi industriale şi vare largă, curajoasă, a ţele ce se vor planta cu
unor colective anumite organizaţii de construcţii. progresului tehnic, a me tomate. ÎNTRËAGA-I PUTERE RODII
stări de lucruri negative, S-a încheiat, aşadar, o todelor şi tehnologiilor mo VALORIFICATĂ UE PULS !
s-a pus mai multă ordine primă etapă a întrecerii so derne de lucru, grijă şi
în organizarea muncii şi cialiste pe anul 1987, cu o răspundere maxime pe flu
pe linia aprovizionării teh- serie de rezultate pozitive, xul aprovizionării cu ma ÎN ZIARUL DE AZI :
nico-materiale, tot mai dar şi cu unele restanţe terii prime şi materiale şi H Preocupare, inventi Noi suprafeţe -
multe întreprinderi în- şi neîmpliniri. începe o utilizarea raţională a aces vitate, răspundere —
scriindu-se lunar cu rezul nouă şi importantă peri tora, gospodărirea şi va atribute ale muncii în circuitul productiv
tate pozitive. Aceasta oadă de angajare şi acţiu lorificarea cît mai judi-
de fiecare zi
le-a permis unor unităţi ne revoluţionară, pe care ■ Curier social-cetăţe- Brigada nr. 2 a între economică intereooperatis-
economice din judeţul nos o dorim mai dinamică, prinderii pentru execu tă de la Pui — 34 ha —
tru să se situeze pe lo- mai fructuoasă, în lupta (Continuare în pag. a 2-a) nesc ţia şi exploatarea lu şi la C.A.P. Riu Alb — 63
crărilor de îmbunătăţiri ha. La C.A.P. Nandru se
funciare din Deva îşi des efectuează lucrări de îm
făşoară activitatea pe o bunătăţire a calităţii solu
Luna educaţiei politice, revoluţionar-patriotice zonă largă — de la Sime- lui pe 20 ha, iar la C.A.P.
Cinciş pe 29 ha. Impor
ria şi pînă la Baru Mare.
Ing. -Vasile Ţop, şeful tante suprafeţe care pot
şi culturii socialiste pentru tineret brigăzii, ne spunea : fi cultivate încă în a-
— Efectuăm o gamă di ceastă primăvară, şi, de
versă de lucrări, dar unul fapt, s-a trecut la pregăti
Acţiune de amplă rezo a sarcinilor stabilite de tică generoasă inspirată comunicări ştiinţifice şi dintre obiectivele de cea rea terenului şi îhsămînţa-
nanţă şi semnificaţii deo Conferinţa Naţională a din istoria patriei şi lupta consfătuirile iniţiate vi mai mare însemnătate este rca acestuia.
sebite în conştiinţa tine partidului, de indicaţiile poporului pentru libertate zează, de asemenea, rele punerea deplină în valoa La C.A.P. Sîntămăria-
rei generaţii a judeţului şi orientările dale de se şi dreptate socială, din varea unor experienţe po re a pămîntului, redarea Orlea, în zona Ciopeia, se
cretarul general al parti munceşte cu forţe sporite
nostru, „Luna educaţiei dului, tovarăşul Nicolae activitatea eroică desfăşu zitive şi contribuţia tine în circuitul productiv a
politice, revoluţionar - pa rată de partidul nostru rilor inventatori şi inova noi suprafeţe de teren. la amenajarea unui sistem
Ceauşescu, privind edu comunist în construcţia şi tori la rezolvarea proble Brigada are în oraşul Ha de irigaţii pe o suprafaţă
triotice şi culturii socialis carea revoluţionară şi: pa edificarea socialismului în ţeg puternică bază ma de 40 de ha. Lucrarea este
te pentru tineret” şi-a des triotică a tinerei generaţii. melor tehnologice şi de terială, dispune de mese înaintată şi în curînd sis
chis la 2 mai larg porţile în municipii, oraşe şi România. întîlnirile cu organizare a producţiei riaşi harnici şi pricepuţi. temul va putea fi folosit.
din minerit, siderurgie, e-
personalităţi ale vieţii eco-
unor manifestări de o ma comune ale judeţului, des nomico-sociale, spectacole nergetică ş.a. Ca urmare, în primul tri In prezent brigada din
re diversitate tematică. chiderea festivă va fi mar de muzică şi poezie patrio Activitatea sportivă şi mestru al acestui an ve Haţeg a I.E.E.L.T.F. Deva
Organizată de Comitetul cată prin organizarea unui tică vor întregi intensa turistică va fi marcată în niturile realizate se ridică are organizate 17 puncte
judeţean al Uniunii Tine mare număr de acţiuni de activitate educativă. această lună de excepţie la peste 7,3 milioane lei. de lucru dintre care se
Un obiectiv important al
retului Comunist, în cola muncă patriotică şi tehni- între 10 şi 16 mai ac., prin întreceri în diferite acestei perioade este cel evidenţiază, prin rezulta
tele obţinute pînă acum,
borare cu Comitetul jude co-ştiinţifice, prin activi acţiunile sînt dedicate sporturi, concursuri pe ce se realizează în satele cele conduse de tehnicia
ţean de cultură şi educa tăţi politico-educative, re muncii de creaţie ştiinţi teme turistice, consfătuiri Sîntămăria de Piatră şi nul Ioan Indrei şi ing.
voluţionar - patriotice * şi fică şi tehnică a tineretu
ţie socialistă. Consiliul ju şi expuneri cu privire la Totia. Aici se taie vege Ladislau Demeter. T a pa
sportive, spectacole artis lui. Un interes aparte pre rolul turismului în educa noul fruntaşilor îşi înscriu
deţean al sindicatelor, taţia lemnoasă, se amena
tice, carnavaluri şi seri zintă întîlnirile tinerilor ţia patriotică a tinerilor jează terase, redîndu-se în numele şi mecanicii de uti
Consiliul judeţean al Or cultural-distractlve. Săp- cu reprezentanţi ai O.S.I.M. etc. circuitul agricol o supra laje Wilhelm Gherghely,
ganizaţiei pionierilor şi
tămîna activităţilor revo şi I.N.I.D. Bucureşti, cu faţă de 1 500 hectare, ce Gheorghe Pop, Gheorghe
inspectoratul şcolar — a- luţionar-patriotice (2—7 cei al revistelor „.Ştiinţă VALENTIN NEAGU va fi cultivată cu pomi. Ştefan, Ludovic Deme, Ioan
ceastă a XX-a ediţie este mai), cuprinde apoi, între şi tehnică“, şi „Tehnium", Tot redări de noi terenuri Bădărău, Mircea Negru şi
organic integrată în am altele, dezbateri, expuneri precum şi cu cercetători în circuitul productiv se mulţi alţii.
pla activitate de realizare şi simpozioane cu o tema din judeţ. Sesiunile de (Continuare în pag, a 2-a) efectuează şi la Asociaţia TRAIAN BONDOR
