Page 93 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 93
Toţi locuitorii satelor — zilnic tn cîmp,
la prăşită şi strînsui furajelor!
Mobilizaţi de comitelui Taşcov, inginerul şef al de varză timpurie şi plan
comunal de partid şi or cooperativei, executa cr- tau gogoşarii.
ganizaţiile de bază din bicidarea. Ni se spune că Alte forţe mecanice şi
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. unităţi, cooperatorii şi lucrarea se află în prag umane erau concentrate
mecanizatorii din agricul de finalizare. De aseme la recoltatul nutreţurilor
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tura comunei Dobra acţio nea, constatăm că la sfe masă-verde .şi însilozatul
nează în această perioadă cla furajeră s-a încheia! lor, lucrare coordonată de
cu răspundere şi hărnicie prima praşilă manuală, inginera Maria Tomu ţa,
la întreţinerea culturilor cooperatorii din brigada şefa fermei zootehnice.
Anul XL, nr. 9 495 SÍMBATA, 23 MAI 1988 4 pagini - 50 bani prăşitoare, la strîngerea şi condusă de Graţiaţi Moi- Deci, mecanizatorii Roman
depozitarea furajelor. In se fiind cei care s-au stră Olani, loan Rusii, Ştefan
raidul efectuat joi, 26 mai duit să execute lucrarea Pop şi Sabin Căpătau
a.c., .prin cîteva unităţi în timp optim şi do cali erau cei care recoltau,
tn lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu din comună am a-vut pri tate. La rîndul său. me transportau, şi efectuau si
Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare tn activitatea lejul să constatăm larga canizatorul Petrişor Crîs- lozul. Pină acum au fost
însilozate 500 tone do nu
nic ora antrenat la între
participare a oamenilor la
tuturor colectivelor de oameni ai muncii praşilă, stadiile de execu ţinerea porumbului, mai treţuri în amestec cu
ţie a lucrărilor la prin mult de jumătate din su paie.
cipalele culturi, precum şi prafaţa GUltivată fiind Pe supiafeţcle eliberate
__ANGAJAMENTUL CONSTRUCTORILOR DIN RETEZAT : calitatea acestora. deja prăşită. s-a intrat imediat la fer
Ha C.A.P. Lăpuşnic, O activitate intensă am tilizarea cu îngrăşăminte
bunăoară, se muncea pe îrjîlnit în grădina de organice, la arat, discuit
Finalizarea la termen a tuturor mai multe fronturi. Ha t£gume, unde cooperatorii şi semănat castraveţii, lu
crări exemtute în fiux de
Maria Şuiaga, Traian Boi--
cartofi, undo s-a încheiat
rebilonatul I pe întreaga c-a. Ion Şuiaga, Graţiela mecanizatorii loan Pop,
centralelor hidroelectrice suprafaţă plantată, meca Popa, Hucteţia Crişovan, Gheorghe Şimode şi Petru
Groza.
nizatorul
Viorica Madrea ş.a. efec
Sacotă.
Mihai
supravegheat de Gheorghc tuau întreţinerea culturii Ha C.A.P. Dobra a în
— Pe amenajarea hidro prilie a.c. ? Cum vor li Vom asigura, de asemenea, ceput rebilonatul al doi
energetică a Kiului Mare materializate în activitatea punerile hi funcţiune din lea Ia cartofi. Mecaniza
se munceşte, în aceste constructorilor ? acest an — centralele torul Adrian Moise a
zile foarte intens, iar re — Făcînd o apreciere a hidroelectrice Tote.şti II şl executat lucrarea respec
zultatele obţinute sînt întregii munci desfăşurate, Haţeg — pentru care exis tivă pe jumătate din su
bune — afirma tovară trebuie să spun că ne re tă grafice concrete de prafaţa prevăzută. Mircea
şul ing. Mihai Teleanu, găsim întru totul în apre execuţie şi cond'ţii care Jivan, inginerul şef al
secretarul comitetului de cierile critice făcute de să determine realizarea unităţii, preciza că s-au,
partid al A.C.II. Rîu Mare- secretarul general al parti acestor obiective. încheiat şi primele pra-,
Relezat. Acţionăm atît în dului privind finalizarea — Programele de moder şiic mecanice şi manuale:
zona marelui baraj — la la termenele planificate o nizare au fost aşezate în la sfioca pentru furaj, hu
depunerea de anrocamen- obiectivelor de investiţii, prim-planul preocupărilor la porumb, pra.şila T mc-;
te — cit si în aval, la îndeosebi a celor ce con tuturor colectivelor de canică este finalizată pe
toate centralele hidro duc la sporirea bazei e- muncă, ele contribuie de 15 ha din cele 47 ha o-
electrice din programul a- norgctice şi dc materii cisiv la dezvoltarea in cupato cu această cultură.
cestui an. în mod concret, prime a ţării — sarcină tensivă. Care este situaţia O activitate bine orga
putem arăta că în perioa prioritară a actualei eta la A.C.II. Rîu Marc? nizată şi rodnică am în-
da care a trecut din 1988, pe. în primii doi ani ai tîlnit şi în ferma legu
colectivele de oameni ai actualului cincinal au — Am reţinut din Ex micolă. Inginera Leontina
muncii, sub conducerea existat o serie de neres- punerea secretarului gene Rada, şefa fermei, arăta
organelor şi organizaţiilor pectări ale graficelor de ral al partidului, tovară că s-a încheiat plantarea
do partid, au reuşit să execuţie .şi ale termenelor şul Nicolae Ceauşescu, ne ardeilor, roşiilor, vi nete
realizeze integral planul la de punere în funcţiune, cesitatea de a înfăptui lor .şi castraveţilor pe în
activitatea de construcţii- multe lucrări importante fără nici o întîrziere pro treaga suprafaţă plani
montaj, să obţină o pro au fost amînate şi repla- gramele de organizare şi ficată. Sub directa coor
ducţie marfă suplimentară nificatc. în prezent, ac modernizare a activităţii, donare a brigadierului
de circa 9 milioane lei la ţionăm cu toate forţele de cît şi pe cel privind nor loan Şiiulea, cooperatoare
industrie şi un plus de 12 care dispunem pentru în marea economico-finan- le din echipele conduse
milioane lei la activitatea deplinirea integrală a pla ciară, pentru a ne aşeza de Sidonia Prcsocan, Ho
de transporturi. nului pe semestrul I a.c. pe baze noi munca şi a o ţiţi« Opreau şi Eva Sima,
— Ce învăţăminte des Prin aplicarea măsurilor face mai eficientă. Dintre precum si mecanizatorul
prindeţi din tezele formu din programul de creştere măsurile noastre în accs- Foviţă Munteanu execu
late de secretarul, general a productivităţii muncii, A.E.S.C. Sîntanclroi. Culm ra do roşii s-a dezvoltat fru tau prăşi la în Ui, mecanic ă
al partidului, tovarăşul avem convingerea că vom Interviu realizat de mos In solariile şi serele aso cinţiej. iu imagine lucrătoa şi manuală, la varză şi
rele Maria Tabac .şi Lucreţia Crăcanii, şi inginerul Emil
Nicolae Ceauşescu, în ex realiza acest indicator pînă MARIN NEGOIŢĂ Gavrilă, şeful fermei nr. ‘J, efectuează lucrările dc pali- usturoi.
punerea la şedinţa Comi la finele anului, atît la sare si repicare a plantelor. MIRCEA LEPÂDATU
tetului Politic Executiv al C-j-M, cît şi la activităţile Foto NICOLAE GHEORGHIU
C. C. al P.C.K. din 29 a- de industrie şi transporturi. (Continuare in pag. a 3-a) I (Continuare în pag. a 3-a)
Ştafeta demnităţii La panoul de onoare — oamenii, „Vorbeşte istoria neamului"
faptele lor de muncă, de înalt
şi respectului patriotism cativă „Vorbeşte istoria zionul dedicat împlinirii a
cultural-edu-
Sâptăinina
„140 de ani de la Re
neamului", organizată de voluţia din 1848" (Chitid),
beşte despre acest lucru. Singurul exemplu pe care şi răspunderii faţă de Comitetul judeţean de cul „Tribuna democraţiei" (Tir-
O spun insă toţi cei pe ni-l dă ne convinge : a- lucrul bine lăcut. tură şi educaţie socialistă sa) ş.a. O acţiune cu largi
care ii întrebi despre lăcă cum lucrează la un dispo „Cind iaci un lucru, apoi şi Consiliul comunal Bo- valenţe educative s-a do
tuşul specialist Traian zitiv de alezat, frezat şi musai să iii tu convins că şorod de educaţie politică vedit întilnirea oamenilor
Mihuţ. Adevărul este că. găurit, care are 56 de re poţi şi trebuie să-l iaci şi cultură socialistă, a reu muncii do pe raza comunei
prin muncă şi trudă şi-a pere, iiecarc cu un grad bine. Altiel, nici nu are nit în ediţia din acest an, cu conducerea C.S. „Vic
croit un drum luminos, un de prelucrare de ordinul rost să te apuci". O spune a XlX-a, un număr im toria" Călan, sub genericul
drum al demnităţii şi res micronilor. „De la noi omul, comunistul care, în portant de manifestări de
pectului pentru meseria porneşte fabricaţia a ioi cei 34 de ani de muncă, a „La navetişti acasă".
pe care a îndrăgit-o şi ce intră nou in producţie. căutat permanent şi a reu ţinută, apreciate cu căl O pondere însemnată in
o practică de la virsta de De aici, şi răspunderea şit să lie unul dintre cei dură de localnici şi oaspeţi. cadrul săptămînii cultu
16 ani. ,,Nu m-am gindit mare pe care o avem". mai buni, să înveţe şi să Tot ce s-a Iniţiat a fost do ral-educative locale au o-
niciodată de cind lucrez Interlocutorul vorbeşte cu acumuleze cunoştinţele ne vada unor căutări care, in vut-o manifestările artisti
ca lăcătuş că aş putea să căldură şi dragoste de cesare unui om al pre final, au generat o eficien ce : seara de poezie pa
lac altă meserie. De fapt, oamenii de la atelierul zentului. Deşi la 50 de ani, ţă sporită actului educa triotică „Un gind pentru
cu cit au trecut anii, cu sculăric, îndeosebi despre Traian Mihuţ este un iu ţional desfăşurat pe o stră ţară, un gind pentru a
1
atit m-am ataşat mai mult tineri. Nu pentru că aici bitor al noului, un spirit veche vatră de istorie şi ei conducător", medalionul
de ea. Prin mina unui lă lucrează şi iiul său, toi tinăr, aproape de mai ti cultură românească, de literar-cinamatografie „Clo ■
cătuş trec un impresionant lăcătuş, ci pentru că „intr- nerii săi colegi, cum, de bogate împliniri ale anilor sici ai literaturii române pe
număr de piese. Iar dacă adevăr, sint tine'ri buni", altfel, şi tinerii se ţin a- socialismului. ecran — Liviu Rebreanu",
,,Cinci cim venit aici, se te respecţi, nu Iaci nici cu şanse şi posibilităţi se
lucra cu două strunguri odată un lucru de mîn- rioase de a ajunge spe proape de el. Şi este deo Despre diversitatea şi faza comunală a Ştafetei
şi o freză. Apoi, prin 1972 luială". cialişti de ¡naltă clasă. sebit de tonic să-i auzi pe complexitatea acţiunilor în culturale „Căutătorii de
am început şi noi să con aceşti tineri spunind că care au fost implicaţi şi comori" integrată ediţie,
lată crezul ce l-a călău Despre tinărul lăcătuş „decit să mergi cu o piesă
struim strunguri. Erau din factorii culturali judeţeni - a Vll-a a Festivalului na
zit şi pe case l-a pus la Mihuţ se cam fereşte să rea la Mihuţ, mai bine
tre cele simple. Dacă le muzeul, biblioteca, între ţional „Cintarea României",
temelia îndelungatei acti vorbească. Să se spună să ie muţi in altă secţie".
vedeţi insă pe cele care prinderea cinematografică recitalul de muzică folk
vităţi, pe care a căutat că-l laudă ? Adevărul este
la facem astăzi..." Le-am încheiem aceste rinduri — vorbesc genericele lor. susţinut de grupul vocal-
sâ-l insufle mai tinerilor că ar avea pe cine, deoa
văzut, şi găsim justificată rece toţi sint de părere că cu cîteva cuvinte ale unuia Pot fi menţionate in acest
intru totul mindria lui săi tovarăşi de muncă. dintre ce mai zgirciţi la sens simpozionul „Platfo'- instrumental „Canon" n!
Susţine cu tărie că la în tatăl a io st şi este un Cosei de cultură din Hu
Traian Mihuţ pentru ceea vorbă interlocutori cu care ma Luncanilor, străveche
ce s-au împlinit peste ani treprinderea mecanică O- dascăl bun. Lucru de altfel am avut prilejul să ne în- vatră de cultură şi civil - nedoara.
la Întreprinderea mecani răştie nici nu se poate dovedit de faptul că fiul tilnim, dar, care, in esen zaţie", întilnirea cu bri in încheierea săptămînii
că Orăştie. Iar el esfs lucra altfel. Avind in ve Iul Mihuţ este cotat, ia 23 ţă, exprimă un anumit gada ştiinţifică judeţeană cultural-educative a avut
unul dintre cei care au dere gradul de tehnicita de ani, ca unul dintre mod de a exista : „Pentru organizate la Boşorod, ex loc o reuşită paradă a
pus serios umărul şi sufle te, exigenţele unei acti meseriaşii de frunte ai mine este mult mai uşor
tul, s-au dăruit mai bine vităţi de" înaltă calitate — secţiei. Se poate vorbi să pun umărul la lucru, punerea „Complexul carstic portului popular urmată de
lui şi frumosului unităţii. este de neconceput ca un deci despre o ştafetă a decit să vorbesc a laudă". Ponorici—Cioclovina" înso un spectacol folcloric pre
Om de o rară modestie, om cu ■ experienţa şî pri înaltului profesionalism, a ţită de proiecţii de diapo zentat ia zona de agrement
nu spune şl nici nu vor ceperea Iul să greşească. dragostei faţă de meserie VALENTIN NEAGU zitive (Cioclovina), simpo- a comunei Boşorod.
