Page 94 - Drumul_socialismului_1988_05

DRUMUL SOCIALISMULUI N

Sub semnul luminii printr-un echivalent in alte
limbi - îl mistuie. Casa pă­
rintească, uliţele satului cu
oamenii lui se confundă in
û luna lui florar este aducere- ros de întrebări, fermecat mintea şi simţirea poetului
in
sărbătoare,
de
strai
de frumuseţea şi taina mun­
cu Ideea de ţară.
aminte şi cinstire a unuia telui, dincolo de care în­ Nebănuite trepte se des­
dintre cei mai de seamă cepea povestea, de freamă­ chid după revoluţia de eli­
reprezentanţi ai liricii româ­ tul lanurilor de aur şi de berare socială şi naţională,
neşti - Lucian Blaga. „Ma­ tot ce însemna viaţa sa­ antifascistă şl antiimperia­
rea trecere"'a poetului prin tului, păstrător de tradiţii, lista de la 23 August 1944,
lume are forma unui cerc pe care-l va părăsi in cu- clnd opera sa va îmbogăţi
început la 9 mai 1895 şi rind, liind trimis la învă­ literatura noastră cu : „Mi- • 13,00
închis la 9 mai 1961, cînd ţătură. rabila săminţă", „Stihuitorul" La sfirşit
el şi-a găsit liniştea in ţa­ Blaga" a lost un elev stră­ şl „Vară de noiembrie", • 14,45 £
rina Lancrămului. Drumurile lucit al şcolilor din Sebeş şi incluse în volumul „Poezii", litică •
l-au purtat adesea dincolo Braşov, desăvirşindu-şi for­ apărut postum in 1962. rea progra
de hotarele ţării, in sine maţia la Universitatea din Telejurnal
CRONICA FILMULUI păstându-se, neatinse, ima­ Viena, obţinind titlul de Debutul ca şi ultimele leenciclop
ginea mamei care l-a dai doctor in filozofie în 1920, creaţii stau sub semnul lu­ şi meşte
luminii şi a satului ce i-a Revine în ţară la sfirşitul minii. Sămînţa mirabilă a şi viaţa *
„Timp eroic pe plaiuri de legendă' lost „prag de lume". stau sub lui 1918 pentru a participa spiritualităţii noastre a rodit, părute •
timp
peste
strălucind
in
din grădi
ani
săi
Primii
la 1 Decembrie, la Adunarea
semnul unei totale lipse a Naţională de ia Alba lulia, stihurile celui ce cu modes­ concurs
Film do montaj, reali­ zenţa permanentă şi ne­ pe care, cu inîndrie pa­ cuvîntului, care abia la o 1- Din perioada studiilor vls- tie afirma „traduc in limba populară
zat din imagini spectacu­ mijlocită a tovarăşului triotică, ţara întreagă p tru ani a fost articulat lim­ neze datează şi primul vo­ românească un cintec". Liri­ artistic: „I
r
loase, frumoase în sine. Nicolae Ceauşescu — prin numeşte „Epoca 'Nicolae pede, curat, intr-o lormula a lum de poezii ,,Poemele ca sa scrisă cu pana în­ 1040". Pri
muiată în mitul autohton ur­
dar şi prin semnificaţiile puterea exemplului per­ Ceauşescu". ce anticipează pe ginditorul luminii" (1919), urmat de că din profunzimea sune­ diourilor a
22,20 Telej
şi adevărurile pe care le sonal, prin rigoarea ac­ Avînd reale calităţi fil- de mai tirziu. In „Hronicul „Paşii profetului" (1921), „In telor orgii la vibraţia viorii inchiderec
conţin, datorate unor ope­ ţiunii revoluţionare — in mice şi articulînd într-o şi cintecul virsteloi", lucrare marea trecere" (1924), „Lau­ unduitoare ca „spaţiul mio­
po­
autobiografică,
Blaga
somnului"
da
„La
(1929),
ratori din diverse gene­ miezul fierbinte al lumii grandioasă frescă eveni­ vesteşte o întîvplcre bana­ cumpăna apelor" (1933), „La ritic", limpede ca apa Izvo­
raţii care au surprins şi noi, le conferă noi înţe­ mente şi fapte exemplare lă, de care se leagă p-ma curţile dorului" (1938), „Ne- rului din Lancrăm, „pe care
lesuri. le dimensionează Parcele îl torc".
reţinut pe peliculă viaţa care au marcat înflorirea frază vorbită. Fiind tiiiris bănuitele trepte" (1943).
poporului şi a ţării în mij­ sensurile pe măsura viito­ la „holdă“ (magazinul să­ Da că in primele volume poe­ Numele ,,lebedei mute"
locul căreia se află, che­ rului luminos pe care-l' contemporană, fără prece­ tesc) să cumpere bere ş< tul frapează prin noutatea a poeziei româneşti a intrat DEVA :
dent, a geniului construc­
pentru totdeauna in univer­
mat să-i conducă desti­ prefigurează — comunis­ „sodă" (sifon), pierde banii. expresiei şi a simbolurilor, salitate. „Cerbul cu stea în Uirigcnţle
mul. tiv şi creator al poporului După căutări soldate cu căutind mereu „apa din ba Grecul
nele în lumea contempo­ român, „Timp eroic pe un eşec total se întoarce, care bea curcubeul", ajuns frunte" ne cheamă, la ceas (Arta);
rană, tovarăşul Nicolae Comentariul filmului — spunlnd dintr-o răsuflare şi la maturitate, peregrin pe de primăvară, adulmecind Secretul
interpretat de Adela Măr- plaiuri de legendă" se im­ (Modern —
Ceauşescu, secretarul ge­ pune ca o realizare de lăsindu-i stupefiaţi pe sora la „curţile" Apusului, se va depărtări numai de el ştiu­ ble pentrt
culescu şi Silviu Stăncu- şi cumnatul său : „Bere simţi tot mai des chemat te, să sorbim din stropii B); Şapte
neral al partidului, pre­ ra); PET1
lescu — urmează cursul referinţă a cinematogra­ este, sodă nu-i şi zlotu' l-am la izvoarele culturii şi civi­ curaţi, luminaţi ai poezie'
şedintele Republicii, a că­ imaginilor depăşindu-1 prin fiei româneşti. chiert' (pierdut)“. lizaţiei româneşti. sale. se plăteşte
rui personalitate este con­ fericite exprimări de idei A început de acum o Dorul — sentiment speci­ daţi din v
t-II (7 Ni
firmată de istorie şi lume şi sentimente, cifre şi fap­ GHEORGHE POGAN nouă „virstă" a copilului fic românesc, intraductibil Prof. VERGHEUA CHIFOR curi în in
LUPENI:
pentru că, asemenea meş­ te care dau măsura dra­ riantă (Cu
terului faur din legendă, gostei fierbinţi cu care po­ CAN • An
Uăru
(I
la temelia fiecărei ctitorii porul îl înconjoară şi-l ur­ Ieri, a avut loc în sala CONCURSUL DE INTERPRETARE şoimi ai patriei şi purtă­ Jc mut
pune însăşi aleasa-i spiri­ mează pe drumul izbînzilor de concerte a Şcolii gene­ INSTRUMENTALĂ PENTRU ŞOIMI tori ai cravatelor roşii cu riţeie (¡Mii
rale nr. 0 cu clase de mu­
NO AS A:
tualitate. pe marele sărbătorit. în tricolor din 9 şcoli gene­ — seriile
rale cu program de muzi­
Fiecare imagine a acestui deplină osmoză, imaginea zică şi arte • plastice din Al PATRIEI Şl PIONIERI rcsc); U
şi cuvântul (autori : regi­ Deva, deschiderea festivă că din Alba lulia, Baia citai în gr
film omagial este ridicată compozitor — preşedinte­ univ. Ion Goilâ, lector Mare, Cluj-Napoca, Hu­ (Botezat);
zorul Virgil Calotescu şi a concursului de interpre­
la valoare de simbol. Ele poetul Nicolae Dragoş) tare instrumentală, orga­ le juriului, profesor Mag- univ. Liviu Moga, profe­ nedoara, Petroşani, Sibiu, libera S T I (S
A
O
R
curg într-o cadenţă dală dalena Stoica, inspector sor Robert Schrot, profe­ Timişoara, Tîrgu Jiu şi ascut,. ' (l
făptuiesc un tur de ori­ nizat de Consiliul jude­
de legendele specifice pă- zont ai hărniciei şi cu­ ţean al Organizaţiei pio­ general în Ministerul E- sor Tiberiu Bardan, in­ Deva. Cbaplîn (El
GIU-I3AI :
Concursul va continua
mlntului românesc (legen­ tezanţei contemporane di- nierilor şi Şcoala genera­ dueaţiei şi învăţămîntului, spector metodist şi direc­ azi şi mîine. (Casa de <
Nicolae Boboc, compozi­
tor al Şcolii generale nr.
da munţilor, a apelor, a mcnsionînd la scară rea­ lă nr. 8 Deva. Juriul este tor, Valentin Petculescu, 8 Deva. 7’EG : Cuc
(Dacia);
n
câmpiei, legenda meşteru­ lă parametrii timpului alcătuit din profesor uni­ compozitor, lector univ. Concursul reuneşte 87 ANA FODOR, arme — se
lui faur), cărora pre­ eroic evocat, al anilor versitar Ei viu Comes, Constanţa Mihu, lector de tineri interpreţi — muzicolog L.AN : Evr
tor — ser
dc cultură
Anotimpul
roşul); 1
lui Nemeş
Căutind permanent in lada de zestre îţi mulţumim, i
a sufletului conducător iubit j
Numerele
Iţi mulţumim, conducător iubit i tragerea ,
învăţătorul Drăgan Mun- nedoara posedă un folclor pentru dimineţile noastre senine, ţ 111X8 :
teanu este unul dintre cu­ muzical valoros cu care pentru şcolile eu prag de lumină, i
legătorii asidui şi avizaţi putem concura cu zone de pentru visele noastre cutezătoare, * 1 IC- r. i:
ai folclorului muzical hu- Tnare tradiţie — Maramu­ pentru acest pămînt ) 3« E :>a,
.. I
nedorean, căutător sensi­ reşul, Moldova, Banatul ş.a. peste care, i na, iu, 7,
bil care se apropie me­ Mă gîndesc la zona Orâş- pasărea albă liber ţîşneşte , Fond d
reu, cu emoţie de lada de tiel cu „bătutele" de la spre imensul senin al cerului, 1 633 327 lei.
zestre a sufletului locui­ Costeşti, cîntecele de joc cîntînd lumii ţ
torilor acestor meleaguri. de la Uricani, ţarinele din imnul de pace al neamului Tău. ^
Oferindu-ne roadele preo­ Ţara Zarandului, învîrti-
cupărilor sale, a sondaje­ tele de pe Valea Mureşu­
lor proprii ’intr-un univers lui, mal ales cele ale lui Sentimentul copilăriei i
.'luman de mare specificitate Relu de la Căstău. 30 de Pentru a
pe care îl potenţează ve­ astfel de creaţii muzicale fi în gen
trele fojclorice hunede- reprezentative le voi înre­ Parcă n-am sui aceste trepte l cu cerul i
rene, Drăgan Munteanu ne gistra in curînd la radio, I’arcă am pluti în văzduli _ ? cădea ploi
vor avea
creează posibilitatea să as­ concomitent opărind şl dis­ Balustrada-i o pală subţine de vini ţ aversă ins
cultăm, în clipe de răgaz, cul (colectiv) de debut eu- Alergînd când în jos, cînd în sus. călcări ele
6 doină sau o melodie de prinzînd mai mulţi solişti lat dc gri
tul
si
va
joc care ne sporesc şansa din Transilvania. Intenţio­ Urcăm împreună şi parcă zburăm din sectori
de a deveni mai buni, nez să realizez un disc .Şi-atîta de limpezi sînt.em şi-atîta de puri \ Temperatul
mai bogaţi, mai înalţi cu personal numai cu cînte- Că lumina adine ne pătrunde vor ii cup
şi
16 grade
un gind. Recent, Drăgan ce hurredorene. Pe fiece treaptă lăsăm o fărîmă albastră dc umbră, ţ xime între
Munteanu a obţinut şi in­ — Pe lingă calităţile de de. Izolat
vidiatul trofeu „Floarea din doinitor vă ajutaţi foarte Urcăm împreună şi-o zi fericită, \ nea ţa.
Ea inunt
grădină" al Televiziunii bine de taragot. înaltă incepe-n privirile noastre. ţ fi în gem
Române. — Da, vocea şi taragotul ROXANA MOLDOVAN, cu cer vai
— Veniţi dintr-o zonă fol­ se împacă bine. Vă invit pionieră, Deva dea ploi
clorică extiem de bogată să observaţi acest lucru ractcr de
?/ ,- de deşt
a judeţului nostru, cea o şl pe micul ecran, astă- \ o A Vîntul
pădurenilor. ’ Plai de dor şi dragoste nestinsă" derat din
)(
— Şl totodată de mare seară. \ cal se va
Pentru ui
specificitate. Ascultind cîn- — Posesor al atitor pre­ Judeţul Hunedoara a ale naturii din Cluj-Nu- 1 zile: Vie
tecele de aici, spectatorul mii şi trofee de invidiat, găzduit recent prima edi- poca). Premiul 11 Irina l general ir
neavizat rămîne cu Im­ ce intenţionaţi să faceţi ţie a concursului inter- Ghinescu (Şcoala genera- i ales la în
valului. Ce
presia că sint mai lente, in viitor ? judeţean de poezie patrio- lă nr. 1 Haţeg); Premiul 1 riabil. Vc
mai puţin interesante, dar — Mă voi strădui să mă tică „Plai de dor .şi dra- II: Ştefana Goga (Liceul ţ locale, ma
care in fond posedă o va­ apropii cit mai mult de goste nestinsă". Organi- industrial „N. Bălcescu" 1 racter de
te de dese
rietate, o bogăţie muzicală aceste comori ale spiritua­ zat din iniţiativa Consi- din Cluj-Napoca); Pro­ ce şi i zoi
şi de sentimente, un mesaj rind cîntecele doinite de ce de joc : Briul pădure- lităţii naţionale care sint bului judeţean al Organi- miul III: Cipriana Butari nă, mal £
de mare profunzime. O să pe Valea Cinclşului, mai nesc, Spic de griu, Arde­ cîntecele. Sint încă atitea zaţiei pionierilor, concur- (Şcoala generală nr. 2 parte a
Vântul va
ascultaţi astăzi, in cadrul ales de la Poieniţa Volnr. leana, De doi. Din zona care nu sint cunoscute, sul, circumscris acţiu­ Simeria). Au mai fost rat din s
concursului televizat „Floa­ La Gheiari am întilnit momîrlanilor (Valea Jiu­ valorificate cum se cuvine, nilor din „Luna educaţiei acordate menţiuni şi pre­ Temperatul
rea din grădină", un ast­ „Lina" pe care o credeam lui) am cules cintece de încerc să le valorific per­ politice şi culturii socia­ mii speciale. Premiul spe­ vor fi cur
şi 16 grade
fel de exemplu. Este vor­ situată doar la nivelul păstorit de la Cimpa. sonal, dar să şl ajut pe liste pentru tineret" a cial al ziarului „Drumul xime între
ba de doina „Dealul alu­ Văii Mureşului. O dovadă - Interpretînd cu talent alţi solişti să se ridice şi .prilejuit afirmarea unor socialismului" a fost a- de. Izolat
nului", o creaţie cu totul elocventă în acest sens o astfel de cintece aţi obţi­ să ducă mai departe fol­ tinere talente? din jude­ cordat pionierei Roxana neaţa. ,((
aparte în ţinutul Transil­ constituie şi faptul că px- nut titlul de laureat al mai clorul muzical hunedorean, ţul nostru şi din întrea­ Moldovan, de la Şcoala serviciu: i
vaniei. fesorul loan Munteanu In multor ediţii ale „Cîntării să-i ofere noi străluciri, ga ţară. generală nr, 4 Deva.
— Vă rugăm să faceţi „Suita hunedoreanâ" a României". pe cqre le merită. Trofeul concursului a Publicăm, în acest sens
cîteva referiri la întregul ales varianta din Dăbica — Int'-adevăr. Ceea ce revenit elevei Ana Laura două lucrări premiate w m
dumneavoastră repertoriu. — Hăşdău, Galeş, Clnciş. vreau să accentuez este Convorbire realizată de Cocora (Liceul de ştiinţe ale autoarei.
— Am preluat in primul Posed în repe-toriu cînte- insă faptul că judeţul Hu­ MINEL BODEA