Page 98 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <
In lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşă! Nicolae Ceauşescu
Ş coala, cu generoa- pentru a-i evidenţia pe cei transformate de fiecare
Spirit revoluţionar, iniţiative creatoare în activitatea sele-i rosturi in- mai buni. dată in autentice cursuri
s structiv-educative, a-
Aflată de curind la con
tuturor colectivelor de oameni ai muncii dună zilnic, in clasele şi ducerea şcol/, tinăra pro pentru şi cunoaşterea locuri
lor
florei
îndrăgirea
cabinetele sale, 400 de fesoară Clara Rujoiu şi-a „Noi am învăţat de la ta
Maximă Sporirea producţiilor elevi. Sînt, in majoritate, pus mari nădejdi în spri varăşa învăţătoare Magda
fii de mineri, iar legătura
lena Farago să iubim fio
colectivului
jinul
pe
care
cu mina, cu oamenii ei a primit mandat să-l rile de cîmp şi de atunci
răspundere de legume se menţine firesc în şcoa coordoneze. îşi cunoaşte premianţii coroniţele pentru O UM
Împletim
clasei
lă.
numai
minie
„întreprinderea
• 11,30 l
ră este unitatea noastră colectivul, face parte din din margarete" - ne spun lor. Telef
el de nouă ani, de cînd a
(Urmare din pag. 1} (Urmare din pag. 1} angajate la întreţinerea, patronatoare — ne spună revenit acasă din amfitea pionierii clasei a IV-a A. ghiozdan.
executarea tratamentelor praf. Clara Rujoiu, direc trele facultăţii, şi o bună înv. Magdalena Farago Episodul 3 t
membrii colectivului au fitosanitare şi irigarea lor. torul Şcolii generale Ani- parte din colege sînt lo i-a învăţat să iubească ţa satului •
înţeles deplin şi au primit Octavian Podosu: Vor noasa, ea însăşi fiică de calnice, la rindul lor fiice frumosul, arta, artă cu • 13,05 Albu
riio beneficiarilor din (ară cu satisfacţie aceste noi bind de realizările obţi miner din această cente ori soţii de mineri. Cine a care a adus şcolii, din • Acordeor
şi dc peste hotare. orientări şi idei cuprinse nute în munca, so cuvine nară aşezare muncito învăţat limba şi literatura prima ediţie a Festivalului Laureaţi ai
— Cum în domeniul ca în importantul document rească. Cu sprijinul între română cu prof. Cornelia naţional ,,Cîntarea Româ naţional „C
lităţii se pun exigenţe spo programatic, o dovadă a să subliniem colectivele prinderii am montat, zi niei“, lauri pentru locul mâniei" *
fermelor care înregistrea
rite, vă rugăm să vă re faptului că ele au pă ză cele mai bune rezul lele trecute, noul gard me intii pe ţară. Dragostea frumuseţe
feriţi Ia perfecţionarea în truns în sufletele şi con - tate. Este vorba de cele talic, confecţionat cu pentru temeinica pregătire bănăţene *
continuare a activităţii de ştiinţele noastre fiind şi din fermele nr. 1, 2, 3 sere- elevii, în atelierul şcoală. Lecţia de a elevilor — manitestată de pul păcii, c
control calitativ. numeroasele propuneri me solarii, fermele nr. 6 Sime- Ne ajutăm. După cum > învăţătoarele Elena Mara- copil... * t
— Neajunsurile care au nite să ducă la mai buna ria, 7 Rapoltu Mare şi. vedeţi, ne aflăm intr-o cu, Zoi ţa Prisecan, Mag mate * Mo
mai existat în activitatea organizare a activităţii, ti Băcia. De asemenea, amplă acţiune de prime dalena Farago, Didina ric * Secve
noastră, a aparatului pro folosirea mai eficientă a precizez că o contribuţie nire, atît a interioarelor, patriotism Botgros, Nagy Gizela, e- medii cinemt
priu, precum, şi a compar pământului, sporirea pro deosebită la executarea la ' cit şi a exterioarelor şco nergia molipsitoare a în Un compoz
timentelor C.T.G. din în ducţiilor de legume la lii. Clădirea necesită o văţătoarei Euirosina Ba- terpret : M
treprinderi, le-am anali hectar. Iar o altă dovadă timp şi de calitate a tu permanentă întreţinere şi n'/ai, secretarul organiza • Telesport
zat cu maximă' răspun este dăruirea şi răspun turor lucrărilor îşi aduc ne străduim să creăm cli Costinaş are bucuria de a ţiei de partid din şcoală, rampei muzi
dere, am stabilit căi de derea cu care se angajează permanent mecanizatorii matul ambiant cerut dc şi-o ii insuşit pentru via răspunderea, angajarea tru scurt *
acţiune pentru înlăturarea în muncă majoritatea co Nicolae Nicolaescu,- Ion desfăşurarea in bune con ţă ca un bun de mare profesorilor Ana Vulpe, C. flori * Set
lor, încît să putem răs muniştilor, ceilalţi lucră Filiinon, Ion Secheleanu, diţii a procesului instruc- preţ prin care a învăţat Costinaş, M. Şortan, Au spectatorulu
punde pe deplin noilor tori din asociaţia noastră. Iuliu Huţuţuc, Silviu Mo tiv-educativ. Pionierii parti şi să-şi iubească pămîn- relia Ponorică, Constantin închiderea
exigenţe puse în faţa Toate acestea au dus şi rar şi Avram Simedrea. cipă cu hărnicie şi serio tul străbun, patria, neamul, Pătrăşcoiu, Cornelia Şte • 19,00 T«
noastră. Mă voi opri 1a duc, fireşte, la rezultate Ing. Emil Gavrilă: Pen zitate la acţiunile de în partidul. Exigenţele profe fan, înv. Elena Predoşan 19.20 Cintar
eîteva direcţii în acest mai bune în fiecare fermă. tru noi, comuniştii, pentru frumuseţare, atît în şcoa sorului de istorie Maria ş.a., sînt argumente ale ei. Omagiul
sens: • întărirea con Ing. loan Căliman : In ceilalţi lucrători din fer lă cit şi în comună. Zile Şortan, secretarul organi efortului comun pe care ducătorului i
trolului tehnic de calitate tr-adevăr, rezultatele înre ma nr. 3, orientările şi le trecute am organizat zaţiei de partid din insti colectivul şcolii şi condu Film artistic
pe toate schimburile, mai gistrate pînă acum de co indicaţiile cuprinse în o acţiune de acest iei în tuţiile comunei, sînt te cerea sa îl depun pentru 21,40 Feerie
cu seamă în schimburile lectivul nostru, - stadiile Expunerea secretarului ge comună, iar aici, în lato meiuri pentru preţuirea de ca unitatea de invăţămîni ţă • 21,50
de după-amiază şi de avansate în care ne aflăm neral al partidului, tova şî în curtea şcolii am către elevi a trecutului po să-şi reciştige prestigiul s 22,00 Inel
noapte; • organizarea pe cu toate lucrările, dove răşul Nicolae Ceauşescu, plantat puieţi de pin". porului, pentru cunoaşte de care s-a bucurat ani granv '
flux a controlului şi supra- desc că lucrătorii asocia constituie un puternic im - Numeroase detaşa rea prezentului socialist, a in şir pentru roadele■ din LU
controlului la producţia ţiei, mobilizaţi de indica bold la o muncă mai mente de pionieri şî-au ctitoriilor fără precedent
destinată exportului; • a- ţiile, îndemnurile şi o- •intensă şi-responsabilă. Am realizat dc pe acum anga din anii Epocii Nicolae procesul instructiv-educa- • 20,00 T
sigurarea cu cadre com rientările t o v a r ă ş u l u i înţeles că nu este sufi jamentul de muncă .pa Ceauşescu. Reuniunile din liv şi din activitatea cul 20.20 Ştiinţa
petente a controlului ca Nicolae Ceauşescu, se stră cient să ne facem datoria triotică asumat pentru a- cercul de dezbateri politi- tural-artistică. Şi-l va re- • 20,50 Tezt
litativ de ia recepţia ma duiesc să execute toate oricum, ci cit mai bine, nul 1988 şi aş remarca co-ideologice sint emoţio cîştiga prin răspunderea în concert «
teriilor prime şi materia lucrările în perioadele cu o eficienţă mereu mai responsabilitatea celor din nante lecţii de patriotism, fiecărui cadru didactic in cident ’88 -
lelor în unităţi, pe fluxul optime şi de calitate. Ast sporită. Pînă la această clasele a Vl-a A, a iii-a A aşa cum sînt multe acţiuni parte şi a întregului co tar • 21,35
de fabricaţie, pînă la ex fel, în cele trei ferme de dată am finalizat toate şi a IV-a A — subliniază organizate de şcoală - de lectiv, prin colaborarea comunist, a
pedierea produselor finite, scre-solarii toate supra plantările planificate în prof. Ana Vulpe, director la întilnirile cu părinţii cu părinţii şi întreprinde nar - în tui
cu mai' multă atenţie la feţele planificate a fi solarii şi sere, precum şi- adjunct cu munca educa la ieşirea din mină, la rea patronatoare, prin res lor de munci
ambalarea lor ; • ridicarea cultivate cu tomate, cas culturile din prima epocă tivă. Aceste detaşamente, primirea cravatei roşii cu pectul acordat fiecărei ore portarii in •
permanentă a gradului de traveţi şi castraveţi cor din cîmp. La cele din ca şi cele ale claselor tricolor în mijlocul mineri dc curs, prin grija de a 21,50 Ti'Şur
pregătire procesională de nisón au fost ocupate, epoca a II-a (ardeioase şi IIA şi B, III B, IV B, IA lor de frunte, de la plan face din obiectul de învă- închiderea p
specialitate a lucrătorilor culturile .¿respective aflîn- tomate)_ plantările sînt în şi IB, VIB au încheiat şi tarea de pomi la dezbate ţămînt ca şi din acţiunea
din rarpura controlului du-se ■ în stadii bune de prag de finalizare. Dintre trimestrul al ll-lea cu o rile din cercul „Prietenii dc muncă şi educaţie ce
tehnic de calitate, pentru dezvoltare. Precizez că au lucrătorii care au dove promovabilitate de sută la adevărului ştiinţific", de tăţenească o autentică şi riNEM
a .răspunde exemplar ce început recoltările. La sa dit hărnicie şi răspun sută. Dc altfel, după cum la zilele record în colec emoţionantă lecţie de pa
rinţelor majore ce ni s-au lată, do pildă, au fost li dere permanentă în mun aţi observat, reamenajăm tarea materialelor refoio- triotism. DEVA : EX
pus în faţă. Am exprimat-, vrate 220 tone, cu 50 tone că amintesc pe Maria To- panoul „Onoare hărniciei sibile la simplele drumeţii dirigcnţle (P
de fapt, angajarea fermă, peste prevederile’ planului. muţa, Elena Birta, Stela şi sirguinţei pioniereşti" in împrejurimile localităţii, LUCIA LICIU ba Grecul —
(Arta);
IIU
responsabilă a întregului Am livrat deja aproape Moruzi, Marin Ştefan şi Secretul lui
personal din domeniul 100 tone de castraveţi şi Elena Lingurar. (Modern — A)
controlului calităţii de a 25 tone de roşii. în a- Ing. Ioan Căliman : Din ble pentru tr
B); şapte pa
se implica direct şi eu celaşi timp, am produs magistralul document pro »1 Luna culturii cinematografice hunedorene“ ra); PETROŞ
răspundere pentru ca pro şi livrat unităţilor agrico gramatic reiese cu preg se plăteşte (Pi
dusele fabricate în unită le din judeţ şi fermelor nanţă necesitatea valori ■ Dialog cinematografic. semnificative din viaţa sa do la 1848 in Transilvania. daţi din viitt
<
I-H
T olei
ţile economice ale jude proprii din cîmp peste 10 ficării depline şi cu efi In cadrul „Lunii culturii tului românesc contempo ■ Medalion cinematogra curi . dml
ţului Hunedoara să fie milioane fire de răsaduri. cienţă maximă a fondului cinematografice liunedore- ran oglindite în film" a fie. Prin intermediul unei ETTPEîn, : A
întotdeauna de cea mai In cele cinci ferme din funciar. Ge am întreprins ne", la sala „Unirea" din fost tema expunerii pre teme generoase, la Cămi riantă (Cultul
GAN : Anotif
bună calitate. cîmp s-a terminat plan în această direcţie ?* Am Petroşani a avut loc dia zentate in Căminul cultu nul . cultural din Bo.şorod (Luceafărul);
tarea în condiţii de cali cuprins în circuitul arabil, logul cinematografic pe ral din Baia de Criş. Ac a fost programat medalio Jandarmul ş
riţele
(Mineri
tate a culturilor de varză cultivînd cu legume, toa tema „Din marile ctitorii ţiunea, la care au parti nul „Clasici ai literaturii I.A : Ciulear
timpurie şi .de vară. car te suprafeţele din incinta ale E p o c i i Nicolae cipat un mare număr de române pe ecran — Liviu pitoresc);
tofi, tomate timpurii, co complexului de sere (spa Ceauşescu". în- cuvinte locuitori ai comunei, a Rebreanu". în cadrul ma •T r e n u l
nopidă, ceapă uscată, ră- ţiile libere dintre sere şi calde, profesorii Maria fost urmată de proiecţia nifestării au prezentat — seriile I-IJ
URIC
rcsc);
dăcinoase, fasole, castra solarii, celelalte terenuri Rusu şi Rodica Vincze au filmului artistic „Primă comunicări tovarăşii Vio- citai în grădii
veţi etc. pe toate supra înainte nevalorificate co prezentat realizările obţi vara bobocilor". rel Jianu, directorul între (Retezat); Bl
feţele prevăzute. Iu pre respunzător), precum şi nute de poporul român în ■ Simpozion. Cinemato prinderii cinematografice liberă Ş T (Stea
I E
A
R
O
zent se efectuează pe ul cele clin livezile de pomi perioada deschisă de Con graful „Steaua roşie" din judeţene, prof. Gabriela ascunsă (Pati
timele suprafeţe- plantarea fructiferi. Astfel, între gresul al IX-lea al parti Brad a fost gazda parti Marcu, de la Biblioteca Cliaplin (Flacă
ardeiului, vindtelor şi ro rîndurile de pomi am in dului. în continuare au cipanţilor la simpozionul judeţeană, prof. Veronicn G1U-BAI: Ho
(Casa de cult
şiilor de toamnă. Şi la tercalat . culturi . de varza, fost prezentate filmele do organizat sub genericul Picioruşi. A rulat filmul TEG : Gucoat
culturile din cîmp . sta sfeclă roşie, dovleci, pe cumentare „Geneze", „Trep „Cinstire gloriosului nostru artistic „Ciuleandra". (Dacia); BRă
diile de dezvoltare sînt peni, cartofi ete., suprafaţa te”, „Ultimul prag", „23 trecut". Manifestarea, de a La cinematograful „Mo arme — serill
din cele mai bune, în astfel valorificată ridi- mai 198-1". dicată împlinirii a 140 de dern." din Hunedoara a LAN : Evadat
tor — seriilo
prezent toate forţele fiind cîndu-se ia 70 de hectare. ■ Expunere. „Momente ani de la Revoluţia din avut loc o Gală a filmu de cultură); i
1848, a continuat cu pro lui cu tematică sportivă. Anotimpul îv
iecţia filmului de lung Cu acest prilej, în faţa a reşul); ILI/
lui Neniesis i
Creşterea rolului educativ metraj „Avram Iancu", o- numeroşi tineri a fost pre
zentată .pelicula „Recor
personalitatea
glindind
conducătorului revoluţi ei duri, locuri, amintiri". IlVREMI
(Urmare din pag. 1) organelor şi organizaţiilor din subordine. Se mani
1 U.T.G. şi A.S.C. există încă festă încă o slabă exi-
aproape 3 milioane, lei. o serie de lipsuri şi nea ’ genţă faţă de nivelul şi Pentru azi:
Există, de asemenea, se junsuri. Acestea se regă conţinutul activităţilor ini fi în genert
rioase procupări pentru sesc, în principal, în acti ţiate, iar în munca unor cu cerul temi
sporirea aportului tineri vitatea. politico-educativă organizaţii şi cadre şi-au Local vor cât
caracter de a
lor la materailizareâ cr- desfăşurată. Cu toate că făcut loc automulţuinirea ţite* °o desci
bieclivelor de ordin inten- au fost iniţiate numeroase şi suficienţa, sentimentul triefe şi izola
siv-calitalive stabilite pen acţiuni cu caracter cul- că au făcut totul, că nu mal ales di
Vîntul va su
tru prezent şi perspectivă tural-educativ, eficienţa lor mai trebuie să-şi perfec moderat dir
colectivelor muncitoreşti. a fost şi este încă scăzută, ţioneze metodele dc lucru: sud-estic. Te
minime vor :
Importante forţe sînt an datorită superficialităţii şi Iată de ce, comitetul între 10 şi 15
trenate apoi pe şantierele formalismului manifestat judeţean, organele şi or cele maxime
de muncă patriotică ale în pregătirea şi realizarea ganizaţiile de tineret îşi 27 grade.
tineretului de la A.G.H. acestora. Este necesar să vor îmbunătăţi continuu I.n munte:
Rîu Mare-Retezat, Petro subliniem în acest context activitatea, vor manifesta fi în genera
şani, Deva şi Hunedoara, că nu toate organizaţiile o atitudine fermă faţă de cu cerul ten
undo volumul lucrărilor U.T.G. acţionează cu răs lipsurile şi neajunsurile ros. Local
efectuate este de peste 1,5 punderea cuvenită pentru care îşi fac loc intr-un averse dc pic
te de descarc
milioane lei. eliminarea festivismului, domeniu sau altul. în a- ce şi izolat d
Raportîndu-ne însă ia nu imprimă activităţii po- cest scop' materializarea mal ales dv
cerinţele şi exigenţele re litico-educative un spirit tuturor măsurilor stabilite Vîntul va sui
moderat cu i
ieşite din Expunerea se novator; revoluţionar, ceea cu prilejul dezbaterilor din locale de <10—Di
cretarului general al parti ce îi diminuează simţitor fiecare organizaţie repre sectorul sucl-e
dului, tovarăşul Nicolae eficienţa. zintă o condiţie esenţială Fabrica tic încălţăminte „Corvinul“ din Hunedoara. ceaţă. (Metc
serviciu: Al. I
Ceauşescu, la şedinţa Co Neajunsuri există şi în pentru perfecţionarea con Maistrul Constantin Grădina ru, împreună cu mecanicul
.jScâri“ ale devenirii mitetului Politic Executiv stilul de muncă al comi tinuă a activităţii, pentru Nicolae Voronea, au conceput şi realizat un dispozitiv deo
urbanistice. sebit de simplu, dar şi etici ent pentru aşezarea bombeu-
al C.G. al P.C.R. din 29 tetelor municipale, oră sporirea rolului educativ lui şi a ştaifului la încălţămintea Lux. Noul dispozitiv %
aprilie ac., trebuie să şeneşti şi comunale ale al organizaţiilor de tine asigură o mal sporită produ ctivitale şi mai ¡des o cali
spunem că în activitatea U.T.G., al organizaţiilor ret. tate foarte bună a executării operaţiei respective.