Page 10 - Drumul_socialismului_1988_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2

în lumina onenţărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu | La Librăria „George j
Smrît revoluţionar, iniţiativă creatoare în activitatea ' Coşbuc" din Hunedoa- |
tuturo^ colectivelor de oameni ai muncit I ra numeroşi pionieri |
«, s-au întîlnit cu . poetul J
I Eugen Evu, într-o emo- | ■ MULŢ
Cînd perfecţionarea are ca bază * ţionantă manifestare cultorli din
cadrul
trila aduc
în
| organizată
; „Zilelor cărţii pentru calo vil nt
nicllv rt'con!
de plecare ... locul întîi! copii". Cu acest prilej brigand nr.
I a avut loc avan.premie- a I.A.C.M.1
pentru caii
Harnicii mineri şi pre­ în plus se ridică la aproa­ le patru luni ale anului, J ra editorială la noul lor de rac
paratori de la Mina Co­ pe 12 milioane lei. Am s-au reflectat intr-un plus I volum de poezii. „Omul calităţii lor
de apă pota
ran da-Certe.j se pot mîn- amintit, succint, aceste de 3 milioane lei la pro­ ' de zăpadă şi omul de
dri cu rezultatele obţinute realizări pentru a arăta că ducţia marfă, în sporirea I cărbune", aflată în curs M SUCCE
iu perioada care a trecut şi în continuare colecti- productivităţii cu 3 200 lei/ * de apariţie la Editura TKŞUGARU
lin acest an. Bilanţul fruc­ ’ vul nostru este li olărit om al muncii şi diminua­ T.n ferma legumicola a C.A.F. Brad se efectuează lu­ I „Ion Creangă". Autorul tivul Coopc
teşugăreşti
tuos i-a propulsat în frun- să-şi îndeplinească exem­ rea substanţială a costu­ crări , de întreţinere Ia culto ra de varză, care pînă în pre­ ' a dialogat cu cei mici Haţeg a în
ea întrecerii socialiste pe plar sarcinile de plan.. rilor la 1 000 lei produc­ zent se anunţă a fi bogată. | despre fascinaţia cărţii le cinci lu
ară. Perfecţionarea conducerii ţie marfă. Deci, moderni­ Foto NICOLAE GHEORGHIU % din acest f
dieatoril 1
— Ce preocupări mai activităţii economice, po­ zarea reprezintă pentru depăşiţi. A
importante stau acum în trivit tezelor şi orientări­ noi un factor real de pro­ I--------------------- --- ducţla' Indt
'aţa colectivului minei, lor formulate de secreta­ gres, care îşi arată roa­ * ţinut in pl
'ovarăşc ing. Ioan Ilîrsan," rul general al partidului dele. Toţi locuitorii satelor prevederi
lei, la prti
.lircctor al unităţii ? la şedinţele Comitetului — Vă rugăm să ne spu­ j Întîlniri — 328 000
— Tezele formulate de Politic Executiv al C.C. al neţi şi cîteva cuvinte de­ (Urmare din pag. 1) O activitate intensă se suplimentai
pieţei măr
secretarul general al parti­ P.C.R. din 29 aprilie şi 6 spre oamenii de la Coran­ desfăşura- pe terenurile aproape 900
dului, tovarăşul Nicolae mai a.c., are acum ca pri­ da-Certej. A.E.I. Bacea-IIia, unde me­ j cu scriitorii ţinut benei
Ceauşescu, în Expunerea mă unitate de măsură —- canizatorii Roman Olaru, * tel.
— Sîntem conştienţi că
De sublii
prezentată la şedinţa Co­ la toate .eşaloanele organi­ toate rezultatele bune pe ha cultivate, praşila me­ Ionel Brumară, Vasile |----------------------------------------- aceste der
mitetului Politic Executiv zatorice _ rezultatele con­ care le-am obţinut au ia canică s-a finalizat pe 80 Cîmpan şi Ioachim Găr- % se regăsesc
al C.C. al P.C.R. din ,29 crete obţinute în produc­ bază omul, minerul, cu de ha, iar cea manuală pe măzan, coordonaţi de Di- fizice: ţesă
aprilie a.c. constituie şi ţie, realizarea şi depăşirea pregătirea sa profesională 50 de ha. mitrie Ioschici, directorul I rolul ei formativ, textile (un
metri pătrt
pentru noi un bogat pro­ planului. Sub directa coordonare asociaţiei, recoltau masa- » despre condiţia copilu- artizanale,
gram de acţiune, de căi — Cum v-aţi gîndit să şi politico-educalivă, cu a inginerei Dana Socolov- verde şi trifolienele. A- I lui în România socia- cole pentru
şi soluţii practice a căror vă racordaţi în continua­ dăruirea sa muncitorească, schi, şefa fermei legumi­ flăm că au fost realizate ' listă. broderie, ol
revoluţionară. De aceea,
te in timpi
La Secţia pentru co-
aplicare neabătută va im­ re preocupările la aceste în activitatea viitoare vom cole, şi a Narcisei Lung, pînă în prezent 500 tone I , pi.i a Bibliotecii jude- (Nicu sbi:
prima un puternic dina­ noi exigenţe ? economista fermei, nume­ de siloz de bună calitate pondent).
mism întregii activităţi, — Ne-am revăzut toate pune accent pe calificarea roşi cooperatori, precum Pe terenurile eliberate se j ţene, micii cititori s-au
în acest context, colectivul programele unităţii. Deşi şi policalificarea muncito­ şi mecanizatorul Emilian muncea în flux la pregă­ I întîlnit cu poeţii Vnle-
de mineri şi preparatori ne-am încadrat în norme­ rilor în meserii de artifi­ Şerban, muncesc cu răs­ tirea patului germinativ şi J riu Bârgău, Mariana
de la Coranda-Certej ac­ le de consum planificate cieri, forezori, mecanici pundere la întreţinerea le­ însămînţarea porumbului | Pândaru şi Eugen Evu.
ţionează cu înaltă răspun­ şi am redus cheltuielile maşini şi utilaje, prepara­ gumelor. Ca dovadă, cul­ siloz, lucrări pe care le - Şi aici au avut loc a-
dere pentru îndeplinirea totale la 1000 lei produc­ tori ş.a. — profesii defi­ turile de varză, vinete, efectuau mecanizatorii Flo­ I vanpremiere editoriale,
şi depăşirea sarcinilor de ţie marfă cu 29 lei şi pe citare la mina noastră. Ne ardei ş.a. sînt bine dez­ rin Peica, Ionel Moraru şi * la volumele Marianei • “9,00
plan, a angajamentelor a- cele materiale cu 20 lei, angajăm să acţionăm mai voltate, promiţînd o recol­ Aron Vasiu, sub îndruma­ Pândaru — „Dincolo de 20* c în
sumate în întrecerea so­ considerăm că putem face energic, sub conducerea tă bogată. Reţinem nume­ rea nemijlocită a ingine­ riu" (în curs de apari­ Expunerea
cialistă. Bilanţul perioadei mai mult în această direc­ permanentă a organelor şi le cooperatoarelor Donxni- rei Zorica Nicula, şefa ţie la Editura „Facla"), Nicolae C
oare a trecut din 1988 cu­ ţie. La fel şi în ce priveş­ organizaţiilor de partid, ca Muntean, Viorica' Ma- fermei vegetale, in ace­ ale lui Vaier iu Bârgău privire la i
prinde importante depă­ te creşterea productivităţii pentru îndeplinirea tutu­ rinconi, Leliţia Miheţ, E- laşi timp, s-au încheiat şi — „Poezii în zori" (a- me ale co
şiri, mai ales la sortimen­ muncii, perfecţionarea or­ ror sarcinilor ce ne revin caterina Bota, Angela Fur- praşilele mecanice pe su­ părută la Editura „Ion vităţii ecoi
tele fizice: 496 tone de ganizării şi normării pro­ şi să ne menţinem pe un dui ş.a., care îşi dovedesc prafeţele ocupate cu sfe­ Creangă") şi Eugen Evu le, ale mu
sulf, 64 tone de plumb, ducţiei, realizarea progra­ loc fruntaş în întrecerea zilnic hărnicia în grădi­ clă furajeră şi porumb, j („Omul de zăpadă şi ce şi pol
aproape 10 tone de cu­ mului de modernizare a socialistă pe ţară. nile legumicole. acum aflîndu-se în plină omul do cărbune"). ve, precum
pru, peste 8 tone de zinc proceselor de producţie. Cu rezultate bune s-a desfăşurare praşilele ma­ I ţlei interi
în concentrate şi altele. Efectele economico ale a- Convorbire consemnată de acţionat şi la recoltarea şi nuale. 20,45 Prioi
Producţia marfă obţinută cestui program, pe prime­ MARIN NEGOIŢĂ depozitarea furajelor. Ast­ nomie, •
fel, a fost recoltată masa- mond” uj •
Calitatea, diversitatea şi ritmicitatea-criterii verde de pe 25 de ha, în- ştiinţific. „
silozîndu-se 450 tone. De
terie, viaţi
asemenea, a fost cosită lu­ FESTIVALUL NAŢIONAL Laureaţi c
cerna de pe 25 de ha. Cei
de evaluare a eficienţei activităţii de producţie antrenaţi la lucrările res­ „CINTAREA ROMÂNIE!" României"
lui naţion
pective sînt mecanizatorii
Ioan Brumaru, Gheorghe Telejurnal
chiderea p
în şedinţele Comitetului productivitatea muncii a rea indicelui de utilizare Sorea, Marinei Marcu,
Politic Executiv al G. G. fost realizată în proporţie a fondului de timp, elimi­ Cornel Potinteu, Mircea
al P.C.R., din 29 aprilie şi de 103 la sută, iar la pro­ narea totală a opririlor Bolea şi Traian Procopiuc. Dovezi ale unei intense
6 mai a.c., secretarul ge­ ducţia netă plusul este de tehnologice nejustificate, La C.A.P. Bretea Murc- C i n e i
neral al partidului, tova­ 4 la sută. De asemenea, întronarea unei discipli­ şană, mecanizatorii Pasca
răşul Nicolae Ceauşescu, planul la export prevăzut ne ferme la fiecare loc de Cărmăzan şi Alexandru munci cultural-artistice
a formulat o serie de teze pentru această perioadă muncă, perfecţionarea ca­ Ciugudean au fost cei ca­ DEVA: Z
•şi concepte, de o inestima­ este depăşit, pe relaţia lificării pei-sonalului mun­ re au efectuat cile două re V’atrla)
bilă valoare teoretică şi G.T.S., cu 50 la sută. citor. Urmînd îndemnurile rebilonări la cartofi şi De curind, Casa de cul­ unor piese turnate ş.a.
practică, care jalonează Analiza exigentă, res­ secretarului general al praşila mecanică la sfecla tură din Deva a fost gaz­ trem de sugestivă se do- \ IlUi ,OAI
din viitor (
cu şi mâi multă claritate ponsabilă a activităţii des­ p a r t i d u l u i , tovarăşul de zahăr. în aceste zile da unui izbutit spectacol vedea in acest scop re \ Viva Mărit
căile de acţiune pe care făşurate în primele patru Nicolae Ceauşescu, de a cooperatorii din brigada prezentat în faţa propriilor plică unuia dintre inter- i B); Biciul
oamenii muncii, întregul luni şi două decade din ne perfecţiona continuu condusă de Eleonora Mo- oameni ai muncii de către preţi: „Cu ce te ocupi Po- ) căra); PE'
nostru popor trebuie să le anul în eurs relevă exis­ munca, de a studia neîn­ ţiu execută praşila ma­ formaţiile artistice ale pică ?". „Cu nimic, dar să \ pana menta
Figuranţii
urmeze în vederea înfăp­ tenţa multor resurse de cetat, de a învăţa mereu nuală la sfecla de zahăr, I.P.S.R.U.M., participante ştii că aici e mare con- t (7 Noien-
tuirii întocmai a hotărâri - creştere a rezultatelor în cum să ne adaptăm cerin­ lucrare care este înche­ la actuala ediţie a Festi­ carenţă". Izbutită s-a do- ) sentimental
lor Congresului al XIII- producţie, pe care va tre­ ţelor pieţei, sîntem hotă- iată pe 22 de ha din cele valului naţional „Cintarea vedit sceneta „Un peda- ) r.UPENI: i
lea şi Conferinţei Naţio­ bui să le valorificăm înce- rîţi să realizăm numai 40 cultivate.' La rândul României". O dovadă a gog de şcoală nouă", pli- i birii (Culţi
nale ale partidului. Am pînd chiar din aceste zile produse de înaltă calitate, său, Nicolae Petrase a fi­ unei preocupări demne de nă de haz, dar şi de „ţepi” 1 CAN: Toţi
(l.ucenfărul
organizat dezbaterea aces­ competitive, să înlăturăm nalizat praşila mecanică toată lauda din partea la adresa citorva stări de i A doua va
tor importante documente De altfel, sub îndrumarea uniformitatea, anonimatul, la porumb pe toată supra­ comitetului de partid şi lucruri. ţ rul); ANI
programatice în toate co­ comitetului de partid, bi­ astfel incit tricotajele ca­ faţa însămînţată, iar coo­ conducerii unităţii, a or­ De o deosebită atenţie 1 leandra (
lectivele din secţiile şi a- roul executiv al consiliu­ re poartă marca unităţii peratorii Mar ia Cărmăzan. ganizaţiilor de sindicat şi din partea publicului s-au ) UUICANI:
lelierele întreprinderii de lui oamenilor muncii din noastre să ilustreze fidel Emilia Ungur, Maria Eme- U.T.C. pentru punerea in bucurat tarelui, soliştii si ) — „Insurec
BRAD: Ev
tricotaje tip lină Hunedoa­ întreprindere a completat valoarea colectivului între­ ric, Elena PetrUse şi alţii valoare a capacităţilor mai ales masiva formaţie ( tor (Steau:
ra. Faptul că în 'şedinţa eu noi măsuri programul prinderii. au prăşit manual peste 20 creatoare şi talentului in­ de dansuri populare. Eta■ / R ABATIZA:
tezie (Min
j Comitetului* Politie Execu- de acţiune adoptat în fo­ de hectare. Se munceşte terpretativ ale tinerilor. iînd o frumoasă ţinută sce- ) TIE: Mesa
tisţ al C.C. al P.C.R. din rumul autoconducerii noas­ Ec. CORNELIA VIZITIU, mecanizat la recoltarea Meritul pregătirii artistice nică, formaţia alcătuită ţ bil (Putri:
6 mai a.c, s-a examinat şi tre muncitoreşti, revoluţio­ directorul întreprinderii lu cern ei, lucrare care tari aparţine unuia dintre cei din 16 perechi de dansa- 1 (Flacăra) :
aprobat raportul privind nare. Prin aplicarea lor în de tricotaje tip lină se afla în prag de fina­ mai competenţi instructori tori a adus în scenă trei BAI: Prin
riului (Cas
dezvoltarea sectorului de practică urmărim creşte­ Hunedoara lizare. din judeţ — Vasile Cheve- suite de jocuri populare - ) HAŢEG: I
tricotaje pînă în anul 1990 reşan, om al muncii in moţeşti, momirlăneşti şi de 1 mă (Dacia)
şi în perioada 1991—1995 cunoscuta întreprindere. pe Valea Mureşului, vă- ) btil de vie
ne-a edificat mai bine a- Sub îndrumarea sa au fost dind dragostea interpreţi- \ Trenul de
supra importanţei ce se a- înfiinţate citeva colective lor pentru creaţia coregra- \ I-II (Casa
SIMBRIA:
cordă activităţii pe care artistice care, nu ne în­ lică specilică unor puter- I inimă (Alt
o desfăşurăm, mobilizîn- doim, în etapele superioa­ ni ce vetre folclorice ale ? Septembrie
du-ne, în acelaşi timp, la re ale festivalului vor viza judeţului. Frumoase caii- 1
iniţierea de acţiuni mai şl performanţa. taţi au dovedit şi soliştii i
energice în scopul sporirii Spectacolul a lost des­ vocali Liliana Chinda, Vio- i
contribuţiei, noastre la a* chis de montajul literar- rel Rus, Felicia Codoban. )
firma rea pe piaţa externă muzical purtind genericul Li s-au alăturat cîţiva so- ţ
a produselor acestei ra­ „Poema lui Horea" (text lişti instrumentişti, avind 1
muri a industriei româ­ Eugen Burza), cu reale va­ însă datoria să-şi tempe- ) Pentru t
neşti. lenţe patriotice. A urmat reze taragoatele, să le „a- ) va fi răcoi
ameliora,
Pentru un coleeţiv în evoluţia brigăzii artistice dapteze" sonoritatea la ( temporar r
plină afirmare cum este cuprinzlnd cîjlva interpreţi specificul scenei. Orele de i dea ploi
ni nostru — în 1988 se talentaţi care nu s-au repetiţii care vor urma vor 1 vor avea :
împlinesc zece ani de la sfiit să ia atitudine, prin face ca ansamblul artis- t aversă. Vî
moderat,
înfiinţa rea în treprin.de- intermediul unui text a- tic al I.P.S.R.U.M. Deva să I nordic,
rii. —, calitatea, diversita­ decvat, expresiv, împotriva capete siguranţă in evo- / minime vc
tea şi ritmicitatea sînt şi unor neajunsuri care mai lufie, experienţă - premi- ) între 7 şi
cele maxir
vor rămîne criteriile fun­ Irlnează bunul mers al să a unui loc fruntaş in l 23 de grac
damentale de evaluare a muncit. Au fost criticate competiţia generată de ! se va s
eficienţei activităţii de aspecte de dezordine şi Festivalul muncii şi crea- )
producţie, în perioada ca­ slabă gospodărire, starea Iiei „Cintarea României".
re a trecut din acest an, Atelierul de croaţie al Fabricii tic încălţăminte din Hunedoara, colectivul de creatori, de espectativ a unora,
valoarea producţiei marfă condus cu competenţă de Ingi norul Ioana Bochlş, pregâtoş te lansarea în producţie de dor şi calitatea slabă a MINEL BODEA ^
şi a producţiei fizice a serie a încă r,0 modele noi de pantofi, ghete şl cizme pen tru femei şi copii.
fost depăşită cui 2 la sută.