Page 102 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NIT.
sţ&bilite de tovarăşul Kicolae Geauşescu CAMPANIA AGRICOjLÂ DE VARĂ
Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare în activitatea
tuturor colectivelor de oameni ai muncii
La seceriş, toţi locuitorii satelor, fără excepţie! E5 CREAŢI
Acordul global—aplicat ferm, corect, eficient TIVITATE.'
rea Consiliu
(Urmare din pag. 1}
satelor
Sîn-
manual
două
de
locuitorilor
a
nic
şi
de educaţie
tandrei, Şăuleşli ş'i Bîroea ori. Merită menţionat că eultu' • socii
(Urmate din pag. 1) noscut — cînd, din diferi oameni la alte lucrări, in muncesc Aurel (Sostina şi Mare. La întreţinerea cul la această cultură s-a fă la inaiC a <
te cauze — ce ţin, în prin cit să-.şi realizeze retribu Gheorghe Fulea. Mecani turilor şi recoltarea fura cut şi o rebilonare — me tură din Ha
chis expoziţi
-.ocialistă pe uzină în anul cipal, do sistemul aprovi ţiile, chiar să le depăşeas zatorii Iosif Foro şi Vir- jelor ia parte, zilnic, un todă puţin folosită în ju creativitate",
1987. Ştim în fiecare zi, zionării şi transportului, că. Alteori se întîmplă ca gil Mure.şan pregătesc te mare număr de oameni deţ —, adunîndu-se pămînt gamă variaţi
cu precizie, ce avem de dar şi de alţi factori —, produsele să nu fie livra renul şi seamănă culturile din brigăzile conduse de la rădăcina plantelor. în unităţile ecc
oraş, din rl
făcut. înaintea începerii unele echipe sau anumiţi te şi încasate în termen, duble. Sîntem temeinic Juja Băda, Sidonia Mun- acest fel se măreşte sta se remarcă
programului, cu repartizez muncitori nu-şi îndeplinesc dar diferenţele dc retribu pregătiţi din toate puncte teanu, Maria Mariş şi Do bilitatea tulpinilor, lucru sebit Cooper
proporţional lucrările pe prevederile de plan. Cum ţii se primesc de îndată le de vedere, pentru a în rica Neagu. Printre cei important întrucît cultura şugărească „
treprinderea
membrii formaţiei, după se aplică, în asemenea ce operaţiile respective se cheia secerişul orzului în mai vrednici — Nicolae este amplasată intr-un soi- I.P.I.L.F.,
pregătirea profesională ţi cazuri, acordul global ? efectuează. în nici un caz două zile do lucru în plin Oprea, Avram Bada, Mi- nisipos. secţia de mc
retribuţia tarifară a fiecă — Aşa cum este stipu cîştigurile oamenilor nu şi în ccl mai scurt timp hai Crişan, Vaier Ardean, în plină desfăşurare se de legume ş
(Nicu şnur
ruia. La sfîrşitul lunii, în lat de lege, răspunde irig. se pierd, nici nu se nive să aşezăm sub brazdă să- Ioan Fluja, Alexandru află recoltarea, transpor pondont).
funcţie de aportul indivi Viorel Pocnar, direc lează. Acordul global ră- mînţa de porumb. Bugnariuc, Ilie Mariş, Al- tul şi depozitarea furaje
dual, eu pot să propun un torul U.U.M.R. Crişcior. mîne, aşa cum a fost con în vreme ce mecanizato buţ Visirin, Arghir Mun- lor. Prima coasă pe cele
anume procent în plus sau Adică fiecare este retri ceput, o metodă de retri rii seceră orzul, conduce teanu, Mii'on Cornea, Ioan 36 ha cu trifoi s-a înche
în minus la retribuţia oa buit în funcţie de reali buire efectiv stimulatorie rea cooperativei se preo Trufaş, Ioan Gabor şi iat şi în aceste zile se
menilor din echipă. în ge zări. însă dacă în anumite pentru cei care muncesc cupă de eliberarea tere mulţi alţii. transportă recolta. Se lu
neral, însă, toţi lucrează perioade lipsesc unele ma mai bine, mai economic, nului de baloţi, precum Ca urmare a faptului crează la coasa a Il-a la • 20,00 I
bine, nu fac nemotivate, teriale ori diferiţi benefi pentru cei care au contri şi de întreţinerea culturi subliniat mai sus, cele lucernă şi a început re 20,25 Uns a
nu întîrzie, aşa că şi câşti ciari renunţă la comenzi buţii sporite la dezvolta lor, recoltarea, transportul două lucrări se află în sta coltarea fîneţelor. De re Sllfleţitor i pi
gurile sînt pe măsură. — cum se întîmplă în pre rea generală a întreprin şi depozitarea furajelor. diu avansat. La cartofi — marcat că, pentru acope tru perfecţii
— Apar însă şi situaţii — zent — reorganizăm acti derii,- a societăţii noastre Duminica trecută, de pil cultură ce acoperă 80 hec rirea necesarului de nutre tregii activii
lucrul este îndeobşte cu vitatea, ii repartizăm pe socialiste. dă, un mare număr de tare — s-au făcut trei pra- ţuri, a fost cosită şi o im rarea unei
cooperatori, în frunte cu şile mecanico şi două ma portantă suprafaţă de pă edificare a
Aronim Ocoş, preşedinte nuale, ca .şi tratamentele şune. în baza furajeră a tâţi în cont
ACTIVITĂŢI POLITICO-EDUCATSVE ţiunilor politico-ideologice le unităţii, au lucrat la necesare pentru combate unităţii au fost depozitate condiţiile cc
şi cultural-educative in transportul baloţilor în rea bolilor şi dăunătorilor. pînă în prezent 900 tone rice din fiec
DESFĂŞURATE DE SINDICATE căminele muncitoreşti din baza furajeră. De altfel, o La sfeclă — pe 90 ha — s-au siloz, 160 tone fin de tri etapă a pr
« Pentru amplificarea şi dicatului de ia întreprin Valea Jiului". caracteristică a activităţi făcut două praşile meca foi şi lucernă, iar canti voluţionar —
intensificarea acţiunilor derea chimică Orăştie. ® Tot în Valea Jiului, lor ce au loc în aceste nice şi tot atîtea manuale. tăţile de nutreţuri puse la damentală .
menite să ducă la creşterea • O utilă consfătuire a la întreprinderea de pre zile pe ogoare este parti Porumbul — ce ocupă 70 păstrare sporesc de la o socialismului
eficienţei activităţii econo organizat şi convieţui sin parare a cărbunelui Pe ciparea foarte numeroasă ha — a fost săpat meca zi la alta. nismului •
mice, Consiliul municipal dicatului de la Mina Deva : troşani, Consiliul muni rităţi in ec
Hunedoara al sindicatelor „Rolul factorului uman în cipal al sindicatelor a ini 21,00 înalte
a iniţiat recent consfătui prevenirea accidentelor de ţiat schimbul de expe întreţinerea culturilor şi recoltarea ţara. Vers.
rea „Contul de economii al muncă şi îmbolnăvirilor rienţă cu tema „Metode şi ce, revolu
grupei sindicale, pîrghie profesionale". procedee do recuperare furajelor —în atenţia organelor 21,15 Aşeză
importantă în reducerea • Specialiştii din oţc- maximă a cărbunelui pen oraşe tinere
;
. consumurilor de materii lării şi de la serviciul teh- tru cocs". Au fost prezenţi ne'* - Olt,
prime, materiale, energie n Lc-cerceta re ale Combi oameni ai muncii do la şi organizaţiilor de partid, d
şi combustibili". natului siderurgic Hune uzinele de preparare din Film «v.
doara au participat la sim Petrila, Coroeşti, Lupeni caţie juridic
« La întreprinderea mi şi Uricani. a tuturor factorilor de conducere dere cetăţer
nieră Lupeni, consiliul oră pozionul „Tratarea oţelului ® „Perfecţionarea acti trolul oame
şenesc al sindicatelor din în afara cuptoarelor". Ac vităţii comisiei inginerilor — In majoritatea unită narea muncii în aşa fel cău, Eugen Văleanu, Iosif - acţiune şi
localitate a organizat ma ţiunea a fost iniţiată de şi tehnicienilor pentru mo ţilor avem culturi frumoa incit întreţinerea culturi Dănescu şi mulţi alţii. 21,50 Teleju
sa rotundă „Sarcinile or comitetul sindicatului şi bilizarea cadrelor tehnice închidere® ţ
consiliul oamenilor muncii se pentru că în primăva lor să se facă la timp .şi în comuna Sarmizegetu-
ganelor şi organizaţiilor în vederea creşterii pro de calitate — sublinia Şte
sindicale pentru recupera din combinat. organizarea Consi ductivităţii muncii şi efi ră şi în această vară orga fan Ivancu, organizator de sa, în cîmp l-am întîlnit
organizaţiile
de
•
în
rea şi recondiţionarea ma liului municipal l-elroşani cienţei economice" a fost nele şi consiliile de con partid, preşedintele Consi pe Gheorghe Vrînceanu, HlNEIV
partid,
terialelor refolosibile". tema dezbaterii organizate preşedintele şi inginerul
al sindicatelor, la casa de ducere din unităţi şi con liului unic agroindustrial şef al cooperativei, care
e „Tehnolc-gii neconven- culta 'ă a avut loc consfă de comitetul sindicatelor siliile populare s-au stră Tote-şti. ne spune: DEVA: AU
ţionale aplicate la fabri tuirea „Preocupări ale de la C. S. Hunedoara. duit şi au reuşit să mobi — Ce lucrări se desfă — La porumb se face (Patria); (Jor.
IIUNEDOAR;
carea reperele-] auto exe consiliilor de conducere, Rubrică realizată lizeze la activitatea din şoară în aceste zile ? a doua praşilă manuală, plăteşte (Mo
cutate din ternoplaste" a alo instituţiilor culturale cu sprijinul cîmp toate forţele umane — Se execută a IlI-a la cartofi s-au efectuat Coplan îşi ’•
(Modern — ?
fost tematica dezbaterii şi comitetelor sindicatelor Consiliului judeţean .şi mecanice, se preocupă praşilă mecanică la car două praşile mecanice şi fraţii săi —
iniţiate de comitetul sin pentru desfăşurarea ac al sindicatelor de organizarea şi coordo- tofi şi a Il-a manuală la una manuală. Aş vrea să (Flacăra); j
porumb. în paralel, se ac Unde eşti c»
remarc hărnicia dovedită
ţionează pentru recoltarea, ring); Trenv
de mecanizatorii ce deser
transportul şi depozitarea vesc unitatea noastră: Ioan seriile I—II
Adie
l»rie);
Presenţă hunedoreană meritorie în etapa furajelor. Suprafeţele ocu Slăncioni, Petru Şerven- (Unirea); LU
pate cu lucernă şi trifoi va acolo sus
selii, Afinei Dănescu, Vic (Cultural) ;
au fost cosite în întregi
republicană a concursului „Hermes ’88“ me, iar în aceste zile se tor Iancu şi alţii, care e- Coplan îşi :
(Luceafărul)
lucrările
xecută
toate
de
transportă recolta. Mărturisire
întreţinere a culturilor la rtf • PETRIL.
S-au încheiat întrecerile Hunedoara (instructor Sa lui George Ţărnca. Lucră reanu, Doina Ursa, Rod ic a La C.A.P. Peşteana stăm timp şi de bună calitate. Ir '«gara (IV
republicane ale artiştilor bin Clej) şi grupul vocal toarele . comerciale care Borza, Suzana Bretz, Ni- de vorbă cu Olivia Opric, Cooperativa agricolă de /. OASA •
amatori din sectorul cir al I.C.R.M. Deva (instruc au intrat în componenţa coleta Coiculescu, Geta secretarul comitetului de producţie din Tote.şti are (Muncitoresc
culaţiei mărfurilor — tor Ştefan Râduţ) — locul formaţiei de montaj, atent Popa, Edith Ciser, Felicia partid din unitate. Interlo importante suprafeţe ocu Vi va Maria
BRAD: Maro
..Ilermes ’88". Cu prilejul al Ul-lea, brigada artis pregătite de apreciatul om Urs, Olimpia Găliceanu. cutoarea ne spune că par pate cu culturi prăsitoare, seriile I-II
concursului găzduit de tică a I.C S AI.I. Hunedoa de scenă Titus Burducea, Aceste frumoase rezulta ticiparea la muncă a oa ca şi mari suprafeţe ce şic); GURAt
municipiul Deva, care a ra — locul al lV-lea. au dat dovadă de reale te obţinute de artiştii ama menilor din sat este foarte produc furaje. Pentru buna mai bune n.
.Stan şi Bra
reunit formaţii din mai După cum se poate ob calităţi interpretative, ca tori din comerţ se adaugă bună, iar comuniştii Ionel desfăşurare a întreţinerii ORAŞTIE: P
multe judeţe ale ţării, se serva, montajul literar- pabile să nuanţeze, să celorlalte prezenţe - artisti Păsculcscu, Norica losi- culturilor .şi recoltării fu tită (Patria)
cretarul juriului republi muzical - coregrafic al transmită mesajul versu ce meritorii pe care jude voni, Iustin Mărgăritoni, rajelor — cuim am reţinut tinereţii nor
ra); GEOACI
can, prof. Vladimir Litvin, I.C.S.M.I. Deva a avut e- rilor, exprimînd sentimen ţul nostru le-a avut în Silviu Vîrvoni, Savela O- din discuţia avută cu Moi- verino (Casa
releva buna pregătire a voluţia cea mai bună. De tul adine omenesc şi curat ampla manifestare a spi proni, Valentin Vîrvoni, se Mi-cloşoni, secretarul HAŢEG: O
tuturor formaţiilor care remarcat a fost ţinuta a- de dragoste. Ele se nu ritualităţii româneşti — Violina Crăciunel şi alţii comitetului comunal do cuscru (Dac
Cortul
ro$
au îneîntat prin soluţiile costei formaţii, ideea trans mesc Ancuţa Roşu, Ema- Festivalul naţional „Cînta- sc numără printre cei mai partid, primarul localităţii I-II; CALAT
artistice cu care au tra punerii scenice a unui text nuela Ofileanu, Magdonn rea României". harnici cooperatori. O ini — au fost organizate nu lui Barbă. T
tat o problematică profe generos aparţinînd poetu Cristea. Niculina Un.gu- MINEL BODEA ţiativă demnă de consem meroase acţiuni de masă, «Ie cultură) ;
Greşeala fai
sională directă, de mare nat este organizarea trans ia care au luat parte peste şui) ; ILIA:
acuitate. Brigăzile artisti portului furajelor cu parti 300 do oameni la transpor dat (Lumini
ce, grupurile de satiră .şi ciparea oamenilor din sat iul şi depozitarea furaje
umor au abordat cu curaj ce lucrează în unităţi in lor, evidenţiindu-se Voicu
unele neajunsuri ce se dustriale sau în -alte ra Păsconi, secretarul organi
;noi manifestă în activita muri nea.gricole. zaţiei de bază din briga V r e m
tea comercială, în buna O astfel de iniţiativă am da Toteşti. Doru Lase,
servire a populaţiei, iar găsit şi în comuna Den- Ioan Bălu, Victor Roşea, Pentru az
montajele literar-muzicale, suş, po care ne-o prezintă Miron şi Aurel Prejban, va încălzi o
grupurile vocale au afir Teodora Trancă, vicepre Ştefan Ionescu, Drăgulin în general
cerul
tem
mat idei de mare forţă — şedinte al biroului execu Mică, Zenu Moldovan, Pe Pe alocuri
dragostea neţărmurită fa- tiv al consiliului popular : tra Vasiu, Gaş;par Ştefoni, ploi cu cura
;ă de patrie .şi partid, faţă — Avem o importantă Miluea Dănesc, Iustin Pâ '•J, însoţite
veri electric,
Ic împlinirile anilor so- suprafaţă cultivată cu fu rău şi mulţi alţii. diţii do gri',
ialismului, pentru pace. raje. Prima coasă s-a e- va sufla s
Acum cînd ,so cunosc re- fectuut şi se punea pro în Consiliul, unic agro derat. Temţ
nime vor fl
ultntele concursului, a- blema transportării cit industrial Toteşti toate tro 12 şi 17
,. em satisfacţia că forma- mai grabnice a recoltei. în combinele sînt în . stare cele maxim.
iile artistice hunedorem; acest scop am mobilizat de funcţionare. Mijloacele 29 de grade
s-au bucurat de calde a- toate atelajele unităţii şi tio transport alo recoltei dimineaţa.
La munte
ireciori, toate obţinînd lo- alo membrilor cooperatori. sînt pregătite, ca şi spa fl în genen
uri fruntaşe pentru deo — Care sînt cooperatorii ţiile pentru depozitarea cu cerul tor
sebita lor evoluţie sceni- cei mai harnici la întreţi seminţei. Toate unităţile Vor cădea ţ
tor de avo
■ .'ă. Astfel, montajul lite- nerea culturilor, recolta din zonă şi-au asigurat de descărcă
rar-muzical-coregrafic al rea si transportul furaje seminţele necesare pentru Vîntul va •
I.C.S.M.I Deva (instructor lor ? ' insămînţarea culturilor du moderat. i
Titus Burducea) a obţinut — Vizanlo Iorgoni, Adam ble, iar agregatele pentru
locul I, brigada artistică Păsconi, Zinuca Tăşală, arat, discuit şi însămânţat ■ â m
a I.C.S.A. Hunedoara (in Romulus Miculescu, Miron sînt puse ia pinet în to
structor Adrian Angheles- Formaţia de montaj lite rar-mu/.ical-t-orografii al I.C.S.M.I. I)e\a laureată a con- Prejban, Ioan Lăţug, Moi- talitate.
i’u) - locul al II-lea, gru « ursului republican „llcrmes ’.S8“. se Cerlca, Viorel Lăseoni,
pul satiric al I C.S.A.P. Aron Dinisoni, Jiga Ben- Bl. TURDEANU