Page 105 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 105
■ tl L 1 U l\ _*V_JÎ_ n lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarişul Nicolae
Spirit rsvoluţioiw, iniţiativa creatoare In activitatea
tuturor colectivelor de oameni ai muncii
Tezele din aprilie-la temelia întregii activităţi
Finalizarea în termen a noilor obiective
sarcină majoră a colectivului
DRGM M CDMITtTUlUI JUDtTtftM HUMtDDftBA Al P C. în ultimele două cinci dori revin combinatului în tută Despre tezelor, ideilor neabă şi
aplicarea
a
Combinatul
L C 0 R I S U I U 1 U I P O P U L A R J U D E nale, „Victoria" Călan siderur legătură cu noile capacităţi orientărilor stabilite de
de producţie ?
gic
a
be
neficiat de un mare vo — Este necesar să ne secretarul general al parti
lum de investiţii. „Practic multiplicăm eforturile, in dului, ne-au vorbit şi alţi
— ne spunea tovarăşul calitate de beneficiar, pen oameni ai combinatului din
Anul XL, nr. 9 523 JOI, 30 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani Octavian Vinii lă, inginerul tru a sprijini proiectantul Călan.
şef al unităţii — s-a con şi constructorul în finali Ing. Ervin Schmidt, şe
struit un nou combinat. zarea la termen a lucrări ful serviciului investiţii I
„în
lumina
exigenţelor
lor ce le revin. Dar con
Iar
LUCRAWLE SESIUNII cităţilor acţiunea de a dezvolta sider că ne cea mai în înaltă sporite revoluţionar a în spiritu
azi,
de
modernizare
şi
re
capa
lui
care
revine
datorie
legă
exis
productive
tente, dc construire a al tură cu de exploatarea capa ne-a învăţat tovarăşul ana
Nicolae
Ceauşescu
să
cităţilor
producţie,
în
ARII ADUNĂRI NAŢIONALE tora noi, continuă şi în treţinerea optimă şi folo lizăm întreaga activitate,
cincinalul actual".
— Vă rugăm să enume sirea cu înalt randament menţionez că stadiul în
raţi cîteva obiective cu a noilor instalaţii şi agre care nc aflăm la ora ac
în prezenţa tovarăşului L Validarea alegerii u- Matca Adunare Naţio prinse în planul de inves gate siderurgice. Ne sini tuală în domeniul execu
Nicolae Ceauşescu, secretar nor deputaţi şi revocarea nală a aprobat în unani tiţii pe 1988. adine întipărite în memo ţiei lucrărilor do investiţii
general al Partidului Co unui deputat. mitate, propunerile cu — Aş aminti, în primul rie — şi le vom aplica cu nu este corespunzător. Ast
munist Român, preşedin 2. Proiectul Legii eu prinse în raportul Comi rând, bateria de cocsifica cea mai mare hotărîre şi fel, în perioada care a tre
privire-la majorarea retri siei de validare. cut din 1988, aVem o res
tele Republicii Socialiste re nr. 3 şi fluxurile afe responsabilitate — îndem
buţiilor personalului mun Deputaţii nou aleşi au
România, miercuri, 29 iu rente, dezvoltarea produc nurile rostite de secretarul tanţă de 55,5 milioane lei
citor. depus, apoi, jurământul de la total investiţii, din caro
nie, au fost reluate în plen ţiei de lingoliere, bateriile general al partidului, to
3. Proiectul Legii privind credinţă şi devotament varăşul Nicolae Ceauşescu,
lucrările sesiunii a Vil-a de cocs brichete (ultimul la conslrucţii-montaj —
majorarea pensiilor de faţă de Republica Socia- 2,2 milioane lei, la utilajo
a celei de-a IX-a legisla cuptor, clin cele patru, a la şedinţa comună a Con
asigurări' sociale de stal lislă România. siliului Naţional al Oame
turi a Marii Adunări Na fost pus în funcţiune în cu montaj — un minus
pentru munca depusă şi în continuare, lovarăşui nilor Muncii şi Consiliu
ţionale. lur.a mai a.c.}, instalaţia faţă de plan de 32 milioa
limită de vîrstă. a pen Constantin Dăscălescu, lui Naţional al Agricultu ne lei, iar la utilaje inde
I,a sosirea in rotonda siilor pentru pierderea. ca prim-ministru al guvernu de tratare a apei pentru
Palatului Marii Adunări pacităţii de muncă şi a lui, a prezentat expunerea C.E.T. II, aprovizionarea rii: „Trebuie să avem în pendente, dotări şi alte
Naţionale. t o v a r ă ş u l pensiilor invalizilor de asupra proiectului Legii şi montarea unui volum vedere că eforturile pe cheltuieli aferente — 21,3
Nicolae Ceauşescu, tovară război. cu privire la majorarea important de Utilaje ş.a. care Ie face societatea, în milioane lei".
şa Elena Ceauşescu au fost 4. Proiectul Legii privind retribuţiilor personalului — Ce sarcini şi răspun- tregul popor — adevăratul Ştefan Lac/.ko, tehnician,
înlîmpinaţi cu deosebită statutul juridic al unităţi muncitor şi a proiectului stăpîn al întregii bogăţii diriginte coordonator: „La
căldură, cu sentimente de naţionale — trebuie să sc bateria de cocsificare nr.
lor socialiste pe baza prin Legii privind majorarea materializeze într-o creş 3 şi la fluxurile aferente
aleasă stimă şi preţuire, cipiilor autoeonduccrii pensiilor de asigurări so tere puternică a mijloa (instalaţia de stingere a
deputaţii, toţi cei prezenţi, muncitoreşti şi autogestiu- ciale de slat pentru munca celor materiale, tehnice, cocsului, liniile de trans-
răLpy/ilionînd îndelung pentru nii cconomico-financiare. depusă şi'limită de vîrstă, ştiinţifice, care să asigure port-sorlare cocs, instala
\ partid şi secretarul său â. Proiectele de legi pen a pensiilor pentru pierde progresul multilateral al ţiile de captare şi prelu
general. tru aprobarea decretelor rea capacităţii do muncă întregii noastre societăţi. crare chimică a gazului
\ împreună cu tovarăşul cuprinzînd norme cu pu şi a pensiilor invalizilor Fiecare leu investit, chel de cocs ele.), deşi se înre
'Nicolae Ceauşescu, în lo tere de lege emise de Con de război. tuit pentru dezvoltare, tre gistrează ' o depăşire la
jile oficiale au luat loc siliul de Stat. Raportul comisiilor per buie să asigure o produc total de 32,1 milioane lei,
membrii Comitetului Poli La primul punct al or manente de specialitate ale ţie de cîţiva Iei în plus. la capitolul construcţli-
tic Executiv al C.C. al dinii de zi. preşedintele M.A.N., caro au examinat Numai atunci ne facem montaj există o restanţă
jP.C.R. şi membrii Consi Comisiei de validare, to şi avizat favorabil aceste datoria faţă de popor, faţă
liului de Stat varăşul Nicolae Mihalache. proiecte de legi supuse de interesele patriei, de MARIN NEGOIŢÂ
I în sală se aflau membri a prezentat raportul pri dezbaterii, a fost prezen viitorul ei liber şi inde
j ai CC. al P.C.U., conducă vind validarea alegerii în tat do deputata Elena pendent (Continuare în pag. a 3-a)
lori dc instituţii centrale, Marea Adunare Naţiona Pugna.
| organizaţii de masă şi ob lă a deputaţilor Cornel în cadrul dezbaterilor
Mihulecea, în Circumscrip generale comune asupra
şteşti, reprezentanţi ai oa
istti ţia electorală nr. 1 Braşov proiectelor de legi nu luat
«); menilor muncii, ai vieţii — Centru, judeţul Braşov, cuvînlul deputaţii „Ion
seri noastre ştiinţifice şi cultu Ziua învăţătorului i
f>#T T rale. şi Ion Voieulescu. în Cir elii rn Moga, Maria Flucsă,
cumscripţia electorală nr. Simion Grama, Ştefan Ko-
Au fost prezenţi şefi dc
3 Craiova — Craiovtţa rodi, Vasile Uscat, Maria A devenii o caldă şi e- deosebite in direcţia creş
| misiuni diplomatice acre- Nouă, judeţul Dolj. Gheorghe, Ion M. Nicolae, m oţionantă tradiţie ca, in
ţ dilaţi în ţara noastră, pre A fost prezentată, dc Ioan Toma, Elisabeta fiecare an, la sfirşitul lu terii nivelului calitativ al
cum şi corespondenţi ai Sabău, Octavian Bîsceanu, procesului instructiv-edu
, presei străine asemenea, propunerea fon Bogdan Bălăuţă. nii iunie, sâ fie sărbători cativ, legarea tot m ai
Frontului Democraţiei şt tă „Ziua învăţătorului", a strinsă a acestuia cu cer
Lucrările sesiunii au Unităţii Socialiste de revo După discutarea pe arti oam enilor de la catedră, cetarea şi producţia. Vor
fost deschise de preşedin care a deputatului Gheor- cole a fiecărui proiect de care răspindesc lum ina besc despre acest lucru
tele Marii Adunări Na gho Marchiş, ales în Cir lege, Marea Adunare Na ştiinţei de carte in rindul rezultatele la învăţătură
ţionale, tovarăşul Nicolae cumscripţia electorală nr. ţională a adoptat, prin vot, Numele strungarului tinerelor vlăstare, contri obţinute la acest sfirşit de
Giosan. 7 Lupeni, judeţul Hune în unanimitate, Legea cu Aurel Pinten, din secţia buind esenţial la educarea an şcolar, cit şi num ărul
La propunerea biroului doara, pentru săvîrşirea privire la majorarea re sculărie a I.C. Orâştle. a acestora prin m uncă şi sporit de elevi cu note
Marii Adunări Naţionale, a unor fapte grave, contrare tribuţiilor personalului devenit de multă vreme pentru m uncă. bune şi foarte bune.
o garanţie a calităţii şi
fost adoptată următoarea legii, principiilor eticii priceperii profesionale. In acest an, sărbătoarea M eritorie, este, deopotr 1 -
ordine de zi : şi echităţii socialiste. (Continuare în pag. a 4-a) oam enilor şcolii se desfă vă, prezenţa elevilor hune-
şoară in clim atul de pu doreni în etapa republica
ternică efervescenţă ge nă şi pe m inistere a con
nerat de expunerile secre cursurilor pe m eser'- şi
tarului general al parti discipline de invâţâm int.
CAMPANIA A DE VARA dului, tovarăşul Nicolae Elocvente sint in acest sens
la
mmm&m ’ ' V:: Ceauşescu, Politic şedinţele cele 169 prem ii şi m enţiuni
hu-
Com itetului
care
Execu
au
şcoala
situat
!
tiv al C.C. al P.C.R. din nedoreană intre cele m al
aprilie şi recenta Consfă bune din ţară, dar m ai
Cînd organizarea e în derivă, se iroseşte tuire de lucru cu activul ales laudă la adresa cuvinte'e
aprecierile,
şi cadrele de bază din do
de
elevi
timpul de lucru, se diminuează recolta! m eniile de m uncii şi organizata- lor, a şi pregătirii lor teore
im plicit a
partid
rice
politico-
tice
practice,
ideologice, de cuvintarea celor care i-au instruit. 1
la plenara C.C. al P.C.R. Despre tem einica pregăti
Marţi, 28 iunie, a fost o Goci, Constantin MitrU, tul culturilor duble, lucru încă nimeni nu mişca ni
zi foarte bună de lucru în Ioan Coman şi Constantin rile cam şchioapătă. In mic. Pe la ora 12,30, cînd da 28 iunie. Apreciind ro re prin m uncă şi pentru
agricultură. în cursul rai Glod au intrat în lan încă tailaua „Poieniţa", de 22 trecem din nou pe lingă lul im portant al activită m uncă a tinerilor vorbesc,
dului efectuat prin mai de dimineaţă, imediat ce lut, orzul a fost secerat de tarlaua eu pricina vedern ţii de instruire şi form are la rindul lor, cele 116 tro
multe unităţi din C.U.A.S.C. Dorin Bibolaru, inginerul sâmbătă, 25 iunie. O parte la lucru un cuplu de re a om ului nou desfăşurată fee obţinute ia concursu
Beriu am urmărit cum se şef al unităţii, care a Ur- din paie au fost balotate morci şi cîţiva oameni la de factorii educaţionali, in rile pe m eserii, dintre care
desfăşoară secerişul orzu încărcat. Pe la ora 1-1 au rindul cărora şcoala se si 19 prem ii thtii, 17 prem ii
lui, insistînd îndeosebi a- apărut şi două prese, dar tuează la loc de frunte, speciale ale C. C. al
Slipra folosirii timpului de C.U.A.S.C. B E R I U au dispărut remorcile. La secretarul general al parti U.T.C., 15 prem ii II, 12 pre
lucru şi organizării mun ora 18 revenim la locul dului m enţiona: „Putem m ii III şi .53 m enţiuni. Ce
cii, forţelor antrenate la respectiv, deoarece ing ; - afirma cu îndreptăţită mîn- le m ai m ulte - 52 - au
eliberarea terenului de mărit îndeaproape gradul (dar nu s-au utilizat să nerul Bibolaru, aflat fa drie că, în această peri revenit concurenţilor din
paie, pregătirea patului de timiditate al orzului, a niile.: cu ajutorul cărora combine, ne spunea că oadă istorică scurtă, ştiin liceeie cu profil m inier,
germinativ şi semănatul decis reînceperea seceri să se transporte operativ trebuie să fie forţe însem ţa românească, învăţă.mîn- m etalurgic, de construcţii,
culturilor duble — lucrări şului. De fapt, se recoltau, baloţii la marginea tarla nate la strînsul paielor, tul, cultura au deveiit o care pregătesc forţa de
care, se ştie, trebuie să în tarlaua „Peret", ultime lei, creindu-se astfel front întâlnim, Intr-adevăr, două puternică forţă a progre m uncă necesară judeţului.
se desfăşoare în flux, în- le suprafeţe din cele 50 ha de lucru pentru pluguri), autocamioane pline cu ba- sul»! general al societăţi! M otive de satisfacţie o-
cepînd cu recoltatul. ocupate cu această cultu iar restul, în cantitate des loţi ce so îndreptau spre noastre". leră faptul că la sărbă
La C.A.P. Orăştle, cele ră. Dacă mi se poate o- tul de mare, au rămas pe furâjeria unităţii. în cîrnp, înaltelor exigenţe puse toarea sa, şcoala hunedo-
nouă combine antrenate biecta nimic referitor Ia cîmp. Duminică, ziua a în schimb, se afla doar de partidul şi statul nostru reană se prezintă cu un
la seceriş, conduse de me organizarea secerişului, la fost foarte bună de lucru, Ioan David, brigadierul de în faţa invăţăm intului hu- onorant loc III obţinut in
canizatorii Ioan Pctreuş, ritmul de lucru şi calita dar n-am văzut pe nimeni nedorean, oam enii cate întrecerea socialistă orga-
Gheorghe Şumadea, Ioan tea recoltării, în schimb, să acţioneze la transportul MIRCEA LEPĂDATU drei le-au răspuns cu dă
Dănilă, Alexandru Baba, la eliberarea terenului do paielor. Am revenit. dec : , ruire, obţintnd rezultate (Continuare în pag o 3-a)
Dumitru Căţănaş, Ioan paie, aratul şi însămînţa- marţi. în jurul orei 10,30 (Continuare în pag a 4-a)