Page 13 - Drumul_socialismului_1988_06

în iumina orient&rilor şi .sarcinilor stabiiiţe de tW&şul;
PPOl FTfl'm DIN TOATE TARILE. UNIŢI-®Â i
T
Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare m activitatea
fjf ^ tuturor colectivelor de oameni ai muncii
Afirmarea noului în munca

SOCIALISMUL Pentru mineri, şi ghidi rea oamenilor

direcţii sînt doar un înce­
prepa­
ţiune în vederea perfec­
ratori, constructori, fila­
dar numai un început.
nul dintre cele mai de sea­
tori, pentru toţi cei cc ţionării întregii munci, li­ put, promiţător desigur,
Va trebui să reconside­
KfMBgffif¥awriTOggin'aig¥i¥igiiMălM trăim mă obiective în acest sens răm conţinutul şi calita­
t COMITETULUI JUDETEAM mil'IEPOflRA Al PC şi muncim în ora­
este îmbunătăţirea activi­
şul Lupeni, Expunerea se­
tea acţiunilor organizate,
cretarului general al parti­
tăţii ideologice şi politico-
dului, tovarăşul Nicolae educative. Va trebui ca', să fim mai exigenţi faţă
Ceauşescu, la şedinţa Co­ în ccl mai scurt timp, sa de eficienţa şi rezultatele
Anul XL, nr. 9 501 SÎMBÂTĂ, 4 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani mitetului Politic Executiv facem ca activitatea de muncii practice de la fie­
al C. C. al P.C.R. din 29 formare a conştiinţei re­ care loc de muncă. Acest
aprilie a.c., reprezintă un voluţionare, a omului nou, lucru, întrucît. deşi a fost
îndreptar de maximă în­ să devină o forţă mai pu­ iniţiat un maro număr de
Incheierea lucrărilor şedinţei semnătate în întreaga ac­ ternică. Este evident fap­ activităţi politico-educati-
tul că trebuie să abordăm
ve — dezbateri. întîlniri
tivitate, un moment de
referinţă în tot ce între­ cu mai multă îndrăzneală cu conducători ai forma­
prindem pentru materia­ problemele ideologice noi ţiilor de muncă, ziua bri­
comune a Consiliului National al lizarea marilor răspunderi care apar, să tragem con­ gadierului. judecata mun­
cluziile necesare din prac­
citorească, conducătorul —
ce ne revin.
Rezultatele dobîndite în tica muncii de fiecare zi specidlist şi om politic —
Cu atît mai necesar acest
ele nu şi-au dovedit rod­
Oamenilor Muncii şi Consiliului perioada trecută din a- fapt, cu cît dezbaterile şi nicia scontată. Faptul că
cest an pot fi conside­
rate în multe domenii ca analizele efectuate în or­ se în'registreâză încă mul­
bune. Dar, dacă le rapor­ ganizaţiile de partid au te absenţe nemotivate. în­
National al Agriculturii tăm la cerinţele şi exi­ relevat marile sarcini pe voiri şi abateri de la dis­
ciplina tehnologică, că fon-
care le avem în privinţa
genţele reieşite din expu­
nerea -tovarăşului Nicolae pregătirii, stabilizării şi
VALERIU COANDRÂŞ,
Sub preşedinţia tovară­ lui popor în direcţii prio­ meniile de activitate, la Ceauşescu trebuie să ară­ p e r f e c ţ i o n ă r i i pro­ secretar cu problemele
şului Nicolae Ceauşescu, ritare pentru realizarea, înflorirea ştiinţei, învăţă- tăm deschis că ele nu sînt fesionale ale oamenilor,
de propagandă
secretar general al Parti­ la un nivel superior de mîmtului şi culturii româ­ pe măsura potenţialului ca o condiţie esenţială al Comitetului orăşenesc
a realizării sarcinilor. De
dului Comunist Român, calitate şi eficienţă, a neşti, la , punerea cuceri­ uman şi tehnico-material altfel, trebuie să spunem de partid Lupeni
preşedintele Republicii So­ prevederilor planului pe rilor geniului uman în de care dispunem. Acest
cialiste România, pre­ acest an, a obiectivelor slujba păcii şi prosperită­ lucru datorită faptului cu că ceea ce am dobîndit
şedintele Consiliului Na­ cincinalului 1986 —1990, ţii întregii omeniri. am rămas datori econo­ pînă în prezent în aceste (Continuare in pag. a 3-a)
ţional al Oamenilor Mun­ pentru transpunerea nea­ în spiritul înaltelor exi­ miei naţionale cu însem­ • — • — • — • — «---------------------------------------------- • - • —
cii, au continuat, vineri, bătută în viaţă a hotă- genţe formulate de secre­ nate cantităţi de cărbune,
3 iunie, lucrările şedinţei rîrilor Congresului al XIII- tarul general al partidu­ fire vîscoză şi ţesături,
comune a Consiliului Na­ • lea şi Conferinţei Naţio­ lui, participanţii au ana­ ne-am confruntat cu o se­ 11 iunie 1948 » 11 iunie 1988
ţional al Oamenilor Mun­ nale ale partidului. lizat în mod critic şi rie de greutăţi în livrarea
cii şi Consiliului Naţio­ Cu sentimente de profun­ autocritic munca depusă pieselor, utilajelor şi sub- 40 de ani de măreţe înfăptuiri socialiste, de
nal al Agriculturii. dă stimă, preţuire şi recu­ şi realizările dobândite, anşamblelor, cu multe
T o v a r ă ş u l Nicolac noştinţă, vorbitorii au precum şi- lipsurile şi nea­ probleme de pregătire a progres economido-sociat în toafte domeniile
Ceauşescu şi tovarăşa subliniat rolul- determi­ junsurile manifestate, pre- oamenilor, de" ordine şi
Elena Ceauşescu au fost nant al tovarăşului- Nicolae zentînd măsurile între­ disciplină etc. Toate aces­
întîmpinaţi, la sosirea în Ceauşescu în elaborarea şi prinse pentru lichidarea tea reflectă carenţe şi de­
sală, cu multă însufleţi­ înfăptuirea politicii inter­ neîntârziată a stărilor do ficienţele din stilul şi me­ Hunedoara - un nume simbol
re şi entuziasm de miile ne şi externe a partidului lucruri negative şi îmbu­ todele de muncă ale comi­
de participanţi. şi statului. nostru, în sta­ nătăţirea radicală- a în­ tetului orăşenesc şi ale ac­
Dezbaterile în plen ale bilirea liniei generale şi tregii activităţi, pentru re­ tivului nostru de partid. pentru siderurgia românească
şedinţei comune s-au des­ a strategiei dezvoltării cuperarea rămînerilor în Analizîndu-le în snirit
făşurat în lumina im­ multilaterale a ţării, în urmă .şi îndeplinirea in- J critic şi autocritic, de e- „Cunoscând istoria glorioasă a poporului nostru,
portantelor idei, orien­ perfecţionarea continuă a tegrală a prevederilor pla- I xigenţă şi responsabilita­ luptele şi sacrificiile înaintaşilor noştri, strădaniile
tări şi sarcini cuprinse în întregii activităţi econo- nului în industrie, agri­ te, organele şi organiza­ lor în perfecţionarea creaţiei materiale şi spirituale,
ampla Expunere prezen­ mico-soc-iale, întărirea şi cultură, la investiţii şi ţiile de partid din oraşul învăţăm să preţuim mai mult, mai prgfund cuceri­
tată de tovarăşul Nicolae afirmarea puternică a de­ export, la ceilalţi indica­ Lupeni şi-au stabilit un rile prezentului, să facem totul pentru a ie dezvol­
Ceauşescu în deschide­ mocraţiei muncitoreşti şi tori economici. O atenţie bogat şi cuprinzător pro­ ta, pentru a făuri istoria nouă a patriei noastre, is­
rea lucrărilor acestui larg revoluţionare, în asigura- .sporită se va acorda, tot­ gram de măsuri politico- toria socialismului".
şi reprezentativ forum de­ .rea '• -i noi calităţi a odată, înfăptuirii în cele ‘organizatorice, priorităţi şi
mocratic vieţii • şi a muncii poporu­ mai bune condiţii a pro­ modalităţi practice de ac- NICOIAE CEAUŞESCU
Participanţii la dezba­ lui nostru, în organiza­ gramelor privind organiza­ ,ţV- .
teri au dat o înaltă apre­ rea şi conducerea operei rea şi modernizarea pro­ Noi orizonturi ca color mlu impresionan­
ciere Expunerii' secretaru­ istorice de edificare a so­ ceselor de producţie, creş­ te prefaceri înnoitoare.
lui general al partidului, cialismului şi comunismu­ terea nivelului tehnic şi fN ZIARUL DE AZI spre împlinire Personalitatea, clarviziu­
document programatic do lui în România. calitativ al. produselor, re­ Actul istoric al revolu­ nea, puterea de a prefigu­
o. deosebită valoare teo­ în acelaşi timp, a fost ducerea consumurilor şi a RlTMURi HUNEDO- ţiei de eliberare socială ra în mod ştiinţific căile
retică şi practică. c.< o- adus un cald şi respectuos cheltuielilor materiale, RENE şi naţională, antifascistă
rientează — pe bâza unei omagiu • tovarăşei Elena sporirea mai accentuată a Din sumar : şi antiimperialistâ de la spre dezvoltarea fără pre­
cedent a României — în­
cuprinzătoare analize a Ceauşescu, pentru contri­ productivităţii şi a eficien­ 23 August 1944, înfăptui­
activităţii depuse şi a buţia deosebită la funda­ ţei în toate ramurile eco­ • Adevărul persona­ tă, sub conducerea Parti­ mănuncheate în comunis­
tul ales, prin vrerea una­
rezultatelor obţinute, a mentarea şi realizarea pla­ nomiei naţionale. jelor vii. • Concurs dului Comunist Român, a
cerinţelor obiective ale nurilor şi programelor de Au fost înfăţişate, de de interpretare in­ deschis noi perspective nimă a poporului, în frun­
tea partidului şi a ţă­
dezvoltării ţării în ac­ dezvoltare a patriei, la asemenea, preocupările strumentală D e v a dezvoltării producţiei de
tuala etapă şi în perspec­ introducerea pe scară lar­ pentru perfecţionarea în ’88 o Posibile con­ oţel de la Hunedoara. La rii, t o v a r ă ş u l Nicolae
tivă — eforturile şi ener­ gă a progresului tehni- continuare â stilului şi stelaţii 11 Iunie 1948 este legife­ Ceauşescu —, şi-au pus
giile creatoare ale oame­ co-ştiinţific în industrie, (pagina a 2-a) rat actul naţionalizării amprenta inconfundabilă
nilor muncii, ale întregu­ agricultură, în toate do- (Continuare în pag. o 4-a) şi -asupra creşterii presti­
principalelor mijloace de giului metalului liunedo-
producţie. Din asupriţi, rean în ţară şi pe piaţa
din exploataţi, muncitorii internaţională.
Nici o zi pierdută la intreţinerea culturilor şi stringerea nutreţurilor! devin proprietari ai fabri­ Vizitele de lucru ale se­
cilor şi uzinelor, a tot
ceea ce însemna atunci cretarului general al parti­
industrie românească. E- dului, tovarăşul Nicolae
' în raidul efectuat prin muncii din unităţile eco­ tăţii, col care a coordonat na ,pe Ioan M. Filipescu, vcnimentul de epocală im­ Ceauşescu, pe platformele
C.U.A.S.C. Beriu am avut nomice ale oraşului. Şi aceste lucrări, arăta că Cornelia Cubleşan, Horia portanţă al începutului cu foc nestins ale combi­
prilejul să constatăm cum sfecla de zahăr a fost s-au realizat 310 tone do Bogdăriescu, llie Dăncer şi construcţiei socialiste a ţă­ natului s-au încrustat în
majoritaţea cooperatorilor, prăşită ,pînă acum de două siloz de bună calitate. alţii. rii a însemnat şi pentru conştiinţa siderurgicilor
mecanizatorilor şi specia­ ori mecanic (Vasile Du­ Şi la C.A.P. Orăştioara A început şi recoltatul metalurgia hunedoreană hunedoreni ca momente
liştilor din unităţile agri­ mitru) şi o dată manual. de Sus, mecanizatorul Au- trifoiului. Cooperatorii Ioan descătuşarea energiilor de referinţă pentru afir­
cole, puternic mobilizaţi SLurza, Ion Filipescu, Va- .creatoare. La chemarea marea oamenilor şi a oţe­
de ideile şi orientările cu­ sile Manolescu, toan partidului, din toate col­ lului. „Să modelăm nu nu­
prinse în cuvântarea tova­ camrania agricolă m vară T-iăscoi, Paul Filipescu şi ţurile ţării veneau briga­ mai oţelul ci şi omul ! Să
răşului Nicolae Ceauşescu, Traian Mu n tea nu, care se
secretarul general al parti­ aflau cu coasele în cîrnp, dieri. Uzinele, de fier in­ dăm şi oţel de calitate,
dar să făurim şi omul îna­
trau în istorie, făcînd loc
dului, la şedinţa comună au recoltat trifoiul de pe combinatului siderurgic. intat al societăţii socialis­
a Consiliului: Naţional al C.U.A.S.C. B E R I U 10 ha din cele 15 ha cul­ Au fost ridicate din te­
Oamenilor Muncii şi Con­ tivate. melii cocseria, furnalele, te multilateral dezvoltate,
siliului Naţional al Agri­ Mecanizatorul Martin oţelăriile, laminoarele. Fie­ omul societăţii comunis­
culturii, acţionează cu hăr­ în grădina de legume coo­ rel Loleanu a executaţ Vereş a încheiat rebilona- care nouă capacitate de te !". Sînt vibrante Che­
nicie şi răspundere pe o- peratorii Floarea Orăşan, două rebilonări la cartofi, tul cartofilor la C.A.P. Je- producţie însemna o vic­ mări cărora făuritorii me­
goare la întreţinerea cul­ Ioan Rotaru, Ana Cornea, în aceste zile cooperato­ ledinţi, iar colegul său, torie obţinută în paşnica, talului de Hunedoara le-au
turilor, recoltarea şi de­ Gheorghiţa Lupşa, ca să-i rii coordonaţi de Leontin Adrian Niculescu a prăşit bătălie a dezvoltării pa­ răspuns cu cinste şi ab­
pozitarea furajelor. Aşa, amintim pe cei mai har­ Andreşoiu, preşedintele u- mecanic 50 ha din cele 94 triei, care avea nevoie de negaţie muncitorească, re­
de pildă, la C.A.P. Orăş- nici, prăşeau cu grijă cul­ "nităţii, efectuau praşila ha ocupate cu porumb. tot mai mult metal Se voluţionară.
turile do varză şi' ceapă. manuală. Constatăm că şi
tie, după ce . a încheiat Petru Cătănici, şeful: fer­ aceasta este gata pe maî Cooperatorii din brigăzile producea cocs, fontă,, oţel,
cca de a doua rebilonare mei, preciza că a fost în­ mult de jumătate din su­ conduse de Ileana Zudor laminate şi, în , acelaşi Prezent viguros,
a cartofilor pe cele 30 ha cheiată praşila manuală pe prafaţa ocupată. Porumbul şi Mihai Şip executau pra­ timp, se fonhau caractere perspective luminoase
plantate,. mecanizatorul mai mult de jumătate , din a fost prăşit mecanic pe - muncitoreşti puternice.
Ioan Pclreuş a executat şila manuală la porumb
suprafaţa cultivată' cu di­ toate cele 31 hă" cultivate, (încheiată ieri pe 25 ha) şi In anii glorioşi ai „Epo­
şi prima praşilă mecanică ferite legume. iar acum se execută în­ la sfecla furajeră (pentru Momente cruciale cii Nicolae Ceauşescu. com­
la porumb. Dorin Bibola-.. Mecanizatorii Ioan Dă-- treţinerea lui manuală. a doua oară). Bine s-a ac­ în afirmarea oamenilor binatul siderurgic .Erou
ru, Inginerul şef al coopc- . nilă şi Aurel Pitorodeschi, Dintre cooperatorii care ţionat aici la recoltarea al Muncii Socialiste" a be-
rativei, preciza că la po-' ajutaţi de alţi tractorişti au ieşit primii la muncă şi însilozareă furajelor. A şi oţelului
rurnb s-a efectuat şi o ' de la' A.E.I. Beriu, au re­ dovedind hărnicie şi grijă GH. I. NEGREA,
praşilă manuală,' lucrare-, coltat şi transportat masa- faţă de soarta recoltei, MIRCEA LEPADATU 1965, anul istoricului MIRCEA DIACONU
ia care un sprijin deose­ verde de pe 21 ha. Ignat Elena Vi.şescu, inginerul" Congres al IX-lca al parti­
bit au acordat oamenii Avram, preşedintele uni- şef ăl unităţii, îi menţio­ (Continuare în pag. a 3-a) dului. Ţara intra în epo- (Continuare in pa$j. a 3-a)