Page 14 - Drumul_socialismului_1988_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Aducere — aminte

In Ţara care naşte flori Avem la rădăcini morminte,
străbuni ce-au adormit sub scuturi
şi prunci şi pîine sub ştergare, ■ u
în cronici încrustarăm începuturi PREST.
în Ţara care naşte soare, şi-n fapte — aducerile aminte.
flliffS
Eroii sînt nepieritori. DUMITRU SPÂTARU Crişcloi
reţeaua
servicii
la Ura
unitate
călţănii
Concurs de interpretare instrumentală Deva ’88 perativi
Adevărul personajelor vii Din bogatul tezaur cul­ strumentală a beneficiat are posibilităţi expresive NOI SP
LE. In
tural al judeţului Hune­ de excelenta organizare a mult mai mari decît se parteru
cura, d
A p a r i ţ i a romanului lui. Politic Executiv al personajele din „Semne doara, folclorul muzical Şcolii generale nr. 8 din crede în mod obişnuit. dor VI
„Semne particulare", întîl- C.C. al P.C.R. de la sfâr­ particulare". este una din cele mai im­ Deva. Dacă nivelul gene­ Silviu Chiorlise, • clasa a pregătii
nirile cu publicul din mai şitul lunii aprilie a.c. > Desigur, a existat de portante componente. Con- ral foarte bun al concu­ V-a violoncel, din Sibiu, dere n
ciale,
multe aşezări ale ţării „Am pornit şi pornim de câteva ori şi întrebarea i tinuînd frumoasele tradi­ renţilor ar îndreptăţi un a impresionat prin sigu­ c.p.A.r
mi-au întărit convingerea la faptul că socialismul îl de ce „Semne particulare"? ţii, pasiunea hunedoreni- spaţiu mai larg şi apre­ ranţa şi muzicalitatea ou deschid
că numai personajele vii, realizăm cu poporul, pen­ întrebare la care am răs­ lor de azi pentru arta su­ cieri mai detaliate, ne per­ care abordează acest di­ cuKorli
fiola di
cele care au existat sau tru popor, că dezvoltarea puns, căutând să discern netelor rămîne constantă mitem, totuşi, să schiţăm ficil instrument. în prunii şi serv
există, cu virtuţile, cîşti- continuă a democraţiei acel grăunte al persona­ şi se doreşte a fi mereu doar cîteva „portrete" ale ani de studiu.
gurile şi pierderile lor, muncitoreşti-revoluţionare lităţii fiecărui om, acele îmbogăţită. Astfel, după celor mai promiţătoare e- Ana-Gristina Tarţa —
interesează cu adevărat constituie un factor esen­ semne particulare date şi Bucureşti şi Bistriţa-Nă- voluţii. clasa a V-a vioară, din
pe cititor, au putere for­ ţial pentru făurirea cu create tocmai de democra­ săud, Deva este al treilea La clasa a III-a, pian, Sibiu, Cristina Marton, Ti
mativă asupra omului. ţia muncitorească, revolu­ oraş care a avut meritu­ Mihaela Torni de la Li­ clasa a VHI-a — pian, din
Fără să fiu străin de a- ţionară, in procesul com­ oasa iniţiativă de a insti­ ceul de artă din Timişoa­ Timişoara, şi Daniela Pe-
ceste adevăruri, reconfir­ plex de formare şi expri­ tui un concurs de inter­ ra şi Corina Belcea — ţran, clasa a VII-a pian, • 13
marea lor de către citi­ Note de scriitor mare al fiecărui om, al pretare instrumentală pen­ clasa a VII-a vioară, de la din Cluj-Napoca, deşi au La sfîr
tori prin viu grai la întâl­ fiecărui personaj în clima­ tru elevii şcolilor genera­ acelaşi liceu, ău dovedit abordat un. repertoriu des­ • 14,4
nirile avute, mi-au oferit tul de profundă libertate, le cu clase de muzică, un O maturitate a interpretă­ tul de dificil, au demon­ jitică
o satisfacţie greu de bă­ pe care numai societatea foarte bun prilej de cu­ rii de excepţie. Inteligen­ strat o tehnică foarte bi­ rea pro
nuit pînă acum. Astfel, succes a socialismului şi noastră socialistă îl poate noaştere şi de emulaţie a ţa frazării, sensibilitatea, ne pusă la punct şi o abor­ Telejuri
mutaţiile care au loc în comunismului, pentru îna­ crea şi menţine pentru tinerelor talente. Larga perfecta construire a dis­ dare a textului muzical, enciclc
conştiinţa acelor oameni intarea patriei noastre în membrii săi. participare — au fost pre­ cursului muzical, iată cî­ cu inteligenţă şi sensibi­ Varietc
care construiesc o mare dezvoltarea sa economico- In acest fel, personaje zente şcolile de profil din teva din calităţile care ne litate. Air mai trebui, de­ 20,50 I
termocentrală sînt reale, socială, în ridicarea bu­ puternice din „Semne par­ Alba Iulia, Baia Mare, îndreptăţesc să aşteptăm sigur, amintite şi alte zui a i
devin fireşti o dată cu năstării generale a poporu­ ticulare" — tânărul Eufim, Cluj-Napoca, Deva, Hune­ cu real interes şi alte apa­ nume, poate la fel de pro­ mint f
munca pe care o prestea­ lui, în întărirea indepen­ Albu, maistrul Unghierea, doara, Petroşani, Sibiu, riţii în viaţa muzicală a miţătoare. O vom face cu Telejut
ză, cu dorinţa colectivă de denţei şi suveranităţii ţă­ secretar al comitetului de Timişoara şi Tg. Jiu — celor două interprete. Im­ bucurie şi, sperăm, cît de âderi
a asigura energia necesa­ rii" se impune ca o tră­ partid, reprezintă o grada­ vorbeşte elocvent despre presionantă a fost, de ase­ curînd. Nu ne rămîne în
ră ţării. In acest fel, mi-am sătură definitorie în bio­ ţie a modului de expri­ interesul cu care a fost menea, evoluţia elevei finalul acestei scurte con­
dat seama că teza tova­ grafia acelor oameni de mare al celor trei vârste primită această manifes­ Giorgiana Băilănieă, din semnări, decît să consta­
răşului Nicolae Ceauşescu, pe şantierul unde m-am reprezentate în carte, o tare, cît şi despre necesi­ clasa a V-a pian — Deva,
secretarul general al parti­ documentat pentru scrie­ continuitate firească între tatea sa. Realizat sub e- în toccata de Remus Geor- tăm succesul primei edi­
dului, cuprinsă în progra­ rea cărţii, constituie mie­ generaţii, - dorinţa acerbă gida Consiliului .judeţean gescu. Horea Marc — cla­ ţii a concursului de inter­
matica Expunere prezen­ zul fierbinte al aluatului a tuturor de a învăţa şi al Organizaţiei pionierilor, sa a Vl-a, din Baia Mare pretare instrumentală de DEV
re (r
tată la şedinţa Comitetu­ din care s-au plămădit contribui cu toată energia în colaborare cu Inspecto­ şi cu o menţiune în plus, la Deva şi să-i urăm cît — set
la dezvoltarea patriei so­ ratul şcolar şi Comitetul losif Zifceac, clasa a mai multe ediţii. HUNE
t. - judeţean de cultură şi e- VUI-a — Timişoara, au din vi
cialiste.
ducaţie socialistă, con­ dovedit prin excelentele VALENTIN PETCULESCU, Viva
R); b
Sfîriează“ — un reuşit VALERIU BÂRGĂU cursul de interpretare in­ lor evoluţii că xilofonul compozitor ci. -t);
// pafta i
Figuri
festival al teatrelor dere,, spre multiple sen­ VII-a, beneficiază de na­ (7
CRONICA LITERARĂ sentiu
suri, a cuvintelor. turaleţea specifică vîrstei, LUPE
de păpuşi Olga Ghiţescu se situ­ probleme, iar Matei Mari- birii
punîndu-şi cu îndrăzneală
CAN:
Posibile constelaţii ează sub zodia culorilor nescu exploatează aminti­ (Lucc
A do
Alături de apreciate ac­ Juriul festivalului a de­ ce capătă rezonanţe pro­ rile pînă la propria dubla­ rul);
prii: „Alb", „Gri", „Roşu",
ţiuni — dimineţi de. basm, semnat' următorii cîştigâ- Se face tot mai mult flîndu-se la intrarea în a- „Galben". Aceasta se dis­ re, fiind transfigurat de Icand
URIC
expoziţii de desene, spec­ tori: teatru de păpuşi — simţită prezenţa în presă dolescenţă sau pe tărîmul tanţează de formula foto­ sentimente ca de nişte a- — „It
tacole muzical-literar-corc- 1. Grădiniţa C.S.H. nr. 4 şi edituri a poeziei tinere. -ei cu întrebări şi cu emo­ grafică a existenţialismu­ notimpuri stranii. Denise- BRAI
grafice, parada modei, în­ (piesa „Greierele şi fur­ Critica atrage atenţia asu­ ţia răspunsurilor. Andreea Niculae abordea­ (Steai
1
treceri sportive cu care nica' ); 2. Grădiniţa p.n. pra acestui „nou val" al Mariana Ene scrie un lui simplu, cuvîntul tre- ză o poezie a singurătăţii, TIE:
bil
municipiul Hunedoara a nr. 8 (piesa „Fata moşului literaturii, care creează „Poem pentru suflet", tan­ cînd din spaţiul realităţii dar şi a renaşterii plura­ (Flac:
întâmpinat Ziua copilu­ şi fata babei"); 3. Grădini­ premise . sigure pentru O dru, dintr-o sinceră „ne­ imediate, rigide, în peisa­ sil:
‘■fui
lui —, un loc aparte 'l-a ţele I.A.C.R.S.H. 1 şi 3 şi „generaţie ’9P". în acest voie de cuvinte", de co­ je inventate cu sensibili­ lului. O poezie cu preg­ , IŢI
ocupat manifestarea anua­ Grădiniţa p.n. nr. 7 — for­ an am fost deja martorii municare interioară, pa­ tate şi în care dragostea nante semne particulare, mă (i
lă organizată de casa de maţie comună (piesa „Scu­ a două promiţătoare apa­ ralelă cu cea exterioară ! este motivul principal. cea a lui Bogdan Popes- bul i
Treni
cultură sub genericul „Sîr- fiţa roşie*'); teatru cu in­ riţii de carte: la Editura „Tu suflete, bătrîne rege Felicia Iancu scrie, de cu, se structurează intr-o I-II
lează", ajunsă la a Xl-a terpreţi copii — 2. Gră­ „Litera" — Ionuţ Cîrjan Lear,/ Ridică-ţi pleoapa, asemenea, o poezie de formulă inedită. Pentru a- SIMT
ediţie, un binecunoscut diniţa I.A.C.R.S.H. 2 (pie­ cu „îmblînzitorul de o- uită-te-n afară,/ Căci noap­ dragoste, utilizînd tehnica dolescenţi, cartea „celor inimi
festival al teatrelor de pă­ sa „Puişor şi semafor"); 3. glinzi" şi, mai recent, tea ta de somn mă fcnfi- desenului, a acuarelei cu şapte stele" poate fi o in­ Septc
puşi. Desfăşurat pe par­ Grădiniţele p. n. nr. 4 şi „Şapte stele în căutarea oară/ Şi somnul tău de cuvinte. Versurile ei curg, vitaţie la descoperirea „ce­
cursul a trei zile, festiva­ 5 — formaţie comună (pie­ unui cer”, semnată de că­ noapte e-un delir...". Raza în lipsa rimei, asemenea rului unic" al zborului
lul a prilejuit întîlnirea sa „Fata moşului şi fata tre un grup de tineri bu- de acţiune “a poetei se în­ unui „curcubeu-zbatere", liber, al ideilor şi emoţii­
tinerilor spectatori cu per­ babei"); teatru pentru co­ cureşteni. Referindu-ne la tinde între „Clasica toam­ asemenea „fluturilor ce lor. »
sonaje îndrăgite din_ po­ pii şi tineret cu interpreţi cea de-a doua carte, vom nă", poezie de construcţii înfloriseră la umbra" fer­
veştile care le leagănă co­ adulţi — 1. Grădiniţa p.n. remarca unitatea expresiei fireşti, şi „Citat din me­ tilă a gîndurilor. Andreea DANIEL MARIAN, Re
pilăria. Inimoşii păpuşari nr. 9 (piesa „Scufiţa ro­ lirice a autorilor, toţi a- morie", cu o largă deschi­ Mafiei, elevă în clasa a elev 3 Iui
erau cadre didactice din şie"); 2. Grădiniţa I.M.H. Ex
grădiniţele municipiului, (piesa „Turtiţa"); 3. Gră­ WiMMWWAWAWAl 75, 1
Ex
precum şi interpreţi copii diniţele p.n. nr. 6 şi 10 — 69, :
din cercul G.P.S.P. Ediţia formaţie comună (piesa Un copil, Valentin Crai­ Succes, bine aşa. Pentru că, deşi Fo
a XI-a a adus în scenă un „Fără prieteni nu se poa­ nic, a început să iacă li­ acţionează graba autoru­ 717 1
repertoriu în întregime te"). S-au mai decernat teratură. Scrie legende, lui, rămîne neatinsă încăr­ lei,
înnoit faţă de cele ante­ locul 1: formaţiei de tea­ poezii.,. S-a gindit că tre­ cătura lor sufletească. Ba, rla
rioare, oferite intr-o in­ tru combinat — interpreţi buie şi poate să umple Valentin! mai mult: micul condeier
terpretare. şi regie net su­ adulţi şi copii de la Gră­ nişte goluri, mai mari sau împrumută, parcă, eroilor
diniţa G.S.FI. 1 (piesa
perioare. Prin repertoriul „Şcoala lui Moş Martin"), mai mici, existente intre mult mai operativ.., „dile- ceva din fragilitatea vir­
abordat, prin fondul mu­ iar pentru .cele mai fru­ scrierile dedicate copiilor, rendele". Aceste persona­ ilei sale şi îi tace mai fru­
zical ales s-a adus o con­ moase păpuşi — formaţiei „Zmeii" şi „Fefi-Frumoşii" je fantastice îşi trăiesc moşi. Succes, Valentin I
tribuţie însemnată la edu­ de la grădiniţele G.S.H. preluaţi din poveşti şi bas­ destinele pe numai cîteva P<
caţia estetică şi etică a nr. 2 şi p.n. nr. 3 — for­ me sini puşi să-şi rezolve file cu pătrăţele. Şi este MARIN NEGOIŢĂ va
copiilor. maţie comună. Premiul va
In cadrul festivalului special al juriului a reve­ cădi
de
„Sfîrlează" au evoluat for­ nit copiilor păpuşari de deşi
maţii a'parţinînd a 20 de la C.P.S.P. (piesa „Zarva Trandafirul fermecat mul din turn o femeie fru­ ales
va
grădiniţe şi G.P.S.P. care din pădure"). moasă. Făcură o nuntă rat,
au prezentat 15 piese ce Cri mai exigent juriu VALENTIN CRAINIC mare care a ţinut trei zile cări
se încadrează la categorii­ au fost, în ultimă instanţă, şi o duse, deci, acasă. îi — Eu sînt împărăteasa şi trei nopţi. Apoi, rînd din
per;
le: teatru de păpuşi, tea­ cei peste 1000 copii care Era odată un vînălor legă rănile, îi dete ceva căprioarelor. Sînt căprioa­ pe rînd, rupse mai multe ti <
tru cu interpreţi copii, au urmărit lumea feerică care locuia la marginea de mîncare şi fiindcă era ra rănită pe care tu ai petale şi casa i se umplu gra<
teal-ru pentru copii cu in­ a basmului adusă pe sce­ unei păduri. Era priceput noapte, vînătorul se culcă. îngrijit-o. Drept mulţumi­ de copii frumoşi, băieţi şi tntr
terpreţi adulţi. Spectacole­ na casei de cultură, avînd în toate. Dimineaţa cînd se sculă re pentru bunătatea sufle­ fete. Şi au trăit mulţi ani Izol
le, de o certă ţinută artis­ o participare directă, spon­ într-o zi, inergînd pe rămase încremenit. Nu tului tău îţi dăruiesc acest fericiţi. Şi, nu uitaţi, toa­ Li
palat şi această grădină
ştia unde se află. Gasa lui
tică, au stimulat gîndirea tană, afectivă, subliniind drum la vînătoâre, văzu o era acum un falnic palat cu trandafiri. Iţi mai dă­ tă fericirea acestui vînă- fi i
rul
şi participarea, afectivă a , pi-in tăceri sau aplauze, căprioară rănită, prinsă cu totul şi cu totul din ruiesc, acest trandafir fer­ Loc
tinerilor spectatori. De mesajul de idei al piese­ într-o capcană. Vînătorul aur. Privi pe fereastră. mecat care îţi va înde­ tor a pornit de la ajutorul de
menţionat că toate colec­ lor intei'pretate, dovedind se apropie încet de ea. Palatul era înconjurat de plini orice dorinţă. Gând dat Unei căprioare... des
tul
tivele artistice prezente astfel că „Şfîrlează" şi-a Din - ochii căprioarei o grădină cu trandafiri de aî nevoie de ceva, rupe o Iar eu am încălecat pe inti
în întrecere şi-au confec­ atins scopul educativ dorit curgeau nişte lacrimi ca aur, iar în mijlocul gră­ petală din el şi dorinţa o căpşună şi v-am poves­ 50-
ţionat păpuşi noi, au rea­ de organizatori. boabele de mărgăritare. dinii era o zînă care cu­ îţi va fi îndeplinită. Zi­ Şl
lizat decoruri sugestive şi Vânătorului i se făcu milă legea trandafiri. Vînătorul când acestea zîna dispăru. tit o faptă bună...
benzi sonore de calitate, Prof. DIANA MARIŞ, de ea. O scoase încet din coborî scările palatului şi
iar pentru pregătirea preşedintele Comitetului capcană şi, fiindcă era I-ute ca prîsnelul, vînă­ VALENTIN CRAINIC, i
spectacolelor au beneficiat municipal Hunedoara rănită, se . hotărî să o merse la zînă. torul rupse o petală a flo­ elev, clasa a ll-a A,
de sprijinul efectiv al me- de culturâ şi educaţie ducă la el acasă să o în­ — Cine eşti lu ? întrebă rii. Vroia să aibă o nevas­ Şcoala generală nr. 1
todiştilor casei de cultură. socialistă grijească. O luă in braţe vînătorul. tă, Deodată văzu la gea­ Deva