Page 22 - Drumul_socialismului_1988_06

- DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 502 • DUMINICĂ, 5 IUNIE 1988
Pag. 6

A XX-A ED!ŢIE A „INTiLNIRH TINERETULUI CU ISTQR1A M Argumentele dezvoltării în Apuseni

Pe un perete de la in­
O f r u m o a s ă f l o a r e d e d r a g o s t e trarea in sediul Întreprin­ devenit minerii cu adevă­ ste 120 de unităţi comer­
ciale, zeci de unităţi pres­
stăpini
pe
rat
bogăţiile
derii miniere Barza citim : din adincuri, pe munca, tatoare de servicii, spital,
ş i f i o r p a t r i o t i c „S-a dezvelit această pla­ viaţa şi soarta lor... policlinică, 5 biblioteci,
că cu ocazia împlinirii a in anul 1948 se extră­ casă de cultură, club mun­
COSTEŞTI - 1988. Intilni- gini de existenţă şi afirma­ spectacolul de evocare rea- \ două milenii de atestare gea u minereuri complexe citoresc, cinematograle,
rea tineretului cu istoria a re. Tocmai această străda­ lizat cu concursul unui im­ arheologică a exploatări­ doar din zăcămintele Mu- stadion, bazin de inot...
ajuns la cea de a XX-a nie, cu tot ce inseamnă ea, portant număr de formaţii lor miniere din zona Bor­ sariu, Brădişor, Valea Mo­ — Perioada inaugurată
ediţie. Este cea de a două« conferă intilnifiloc succesive de artişti amatori din ju­ za - Brad. 1979". rii, Căraci. Trecerea în pa­ acum 23 de ani, la Con­
zecea petală a unei fru­ de la Costeşti consistenţă, deţ, întregit prin prezenţa Au trecut două mii de ani trimoniul poporului a prin­ gresul al IX-lea al parti­
moase flori ce a îmbobo­ de autentic fapt patriotic, activă a apreciatului actor de la începuturile exploa­ cipalelor mijloace de pro­ dului, perioadă pe care
cit şi a înflorit tot mai fru­ menit să menţină nestinsă Silviu Stănculescu, de alte tării de către daci şi ro­ ducţie a însemnat un în­ cu mindrie o numim „Epo­
mos, de la an la an, im- flacăra iubirii de trecut, prezenţe notabile pe care mani a aurului din adin- ceput in creşterea produc­ ca Nicolae Ceauşescu", a
plinindu-se din strădanii şl prezent şi viitor. tinerii te vor alia la faţa curile Munţilor Apuseni. ţiei de minereuri complexe însemnat şi la noi, la
din fiorul adine patriotic al Astăzi se încheie cea de-a locului. „Munţii noştri aur poartă, de care economia ţării in Brad, o dezvoltare fără
tineretului,, deopotrivă pen­ XX-a ediţie a Intilnirii ti­ Animaţia emoţionantă din noi cerşim din poartâ-n plin proces de reconstruc­ seamăn. Producţia da mi­
tru trecutul de glorioasă neretului cu Istoria de la scenă, prilejuită de evoca­ poartă..." a sintetizat, mai ţie avea atita nevoie. S-au nereuri, cărbune, utilaje
Istorie a neamului şl pen­ Costeşti, la poalele acelo­ re va fi apoi preluată de tirziu, poetul suferinţa de iniţiat numeroase lucrări miniere, produse meşteşu­
tru împlinirile socialiste de raşi cetăţi dacice, ridicate gala laureaţilor concursului veacuri a moţilor care tru­ de cercetare geologică găreşti şi agricole etc. a
azi şl de mîine ale naţiunii de Burebista şl Decebal, interjudeţean de poezie, deau pentru a scoate me­ pentru deschiderea de noi crescut an de an. Noi ză­
noastre. purtind acelaşi frumos ge­ talul nobil pentru cei ca- cimpuri miniere. Treptat au căminte minerale au fost
Sint aici îngemănate floa­ neric „Sub flamuri de re-i exploatau fără milă. fast modernizate prepara- puse în valoare la Ciun-
rea a două decenii, răma­ partid biruitoare". Zăbovind o clipă in isto­ ţia minereurilor şl trans­ gani, Căzăneşti, Bucureşci,
să mereu tinâră, cu floarea Pentru ora prînzului şi-au ria Apusenilor să mai a- portul in subteran şi la su- Rovina... Construim in eon­
tinereţii viguroase, a celor anunţat prezenţa in scenă minţim ce scria cu ani in
care poate azi participă reputate şi reputaţi inter­ urmă Ceo Bogza: „Două
pentru intiia oară la splen­ preţi de muzică populară lucruri sint preţioase in ii iunie 1948 • 11 iunie 1988
doarea, oferită de nestinsa românească, intre care An­
bucurie a Intilnirii cu isto­ gelica Stoican, Rodica Ar­ Munţii Apuseni şi le-au
ria. delean, Dragon Muntean, făcut faima: oamenii şl 40 de ani de măreţe înfăptuiri socialiste, de
Cea de a XX-a ediţie a Mariana Anghel şi alţii. aurul".
intilnirii pare să se mani­ adevărat leagăn al naşte­ Ediţia jubiliară — tinără '- La noi, meşteşugul progres econom ico-socinl.în toate domeniile
feste ca un corolar, adu- rii. poporului român. Dar prin tot ce are şi aduce în mineritului se pierde in in
nind sub cupola sa două ediţia nu se va încheia scenă — este onorată de negura veacurilor. După
generaţii ale organizaţiei fără să se exprime şi ea, prestigiosul Ansamblu artis­ aurul acestor munţi au praiaţă, s-a extins luni- tinuare apartamente pen­
Uniunii Tineretului Comu­ ca toate cele caro au pre- tic al Comitetului Central r'rvnit mulţi străini. Abia cufărul.., tru mineri şi lamiliile lor,
nist, una care a trăit pu- cedat-o, prin aceeaşi cura­ al Uniunii Tineretului Co­ in anul 1935, Societatea — La chemarea partidu­ prinde contur frumosul
. ternic emoţia iniţierii mani- tă, nobilă vibraţie şl de munist, care ţine să trăias­ anonimă . română „Mica" lui, după actul naţiona­ centru civic - spunea
f.- Testărilor şl alta care a statornicită preţuire a ceea că emoţionantul eveniment a preluat concesiunile da lizării principalelor mijloa­ in c o n t i n u a r e to­
. susţinut-o an de an cu nai ce a fost, este şi va fi is­ de la Costeşti şi să aducă la proprietarii străini — ce de producţie de la 11 varăşul Ionel Vlad. Cel
şl noi elemente, mai boga­ toria nean,ului nostru ro­ frumosul său logos prin sublinia tovarăşul Grigare iunie 1948, minerii şi-au peste 7 500 de comunişti,
te, mereu adecvate eveni­ mânesc. melos străbunilor şi eterni­ Verdeş, inginer şei geolog strins rîndurile, scaţind din toţi locuitorii oraşului Brad
:
mentelor majore ale anilor. Ca de. fiecare dată, ti­ tăţii româneşti: ia I.M. Barza. Măreţul e- adincuri tot mai mult m - au luat cunoştinţă cu ale­
Pe deasupra tuturor cu­ nerii vor participa la ex­ Se vor întinde, apoi, ar­ veniment al revoluţiei de nereu — îşi aminteşte to­ se sentimente patriotice
lorilor cu care a venit an cursiile din cetăţile Sarmi- monii de culoare, vers, cin- eliberare a patriei, înfăp­ varăşul Ionel Vlad, prim- despre tezele cuprinse in
de an, fiecare petală a ră­ zegetusa Reglat, Blidaru şl tec şi mişcare, pină spre tuit la 23 Aiugusi 1944, a secretar al Comitetului o- magistrala Expunere a tova­
mas statornică dorinţei ii- Costeşti, moment de alea­ amurgul zilei, care va a- descătuşat şi aici puterile răşenesc de partid Brad. răşului Nicolae Ceauşescu
nerilar hunedorenl de a să preţuire a vestigiilor ci­ nunţa perpetuarea de caldă minerilor. Apoi, la 11 iu­ Terminasem şcoala, tata, la şedinţa Comitetului Po­
menţine: trainică o punte, vilizaţiei geto-âacice de vibraţie tinerească a unui nie 1948, sub conducerea care era miner, mă lua cu litic Executiv al C. C. al
nu atît Intre două gene­ aici, de retrăire ,a aceluiaşi gest cp merită şi trebuie Partidului Comunist Ro­ el la mină. li vedeam pe P.C.R. din 29 aprilie a.c.
raţii' învecinate, ci mai a- sentiment de profundă• vi­ continuat,, spre bucuria vii­ mân, poporul muncitor a mineri cum se sfătuiau să Răspunsul nostru unanim
les. intre, sine şi propria braţie patriotică. toarelor împliniri ale ţinu­ înfăptuit actul naţionaliză­ muncească mai mult şi este unul prin fapte, aşa
geneză a poporului român, Potrivit programului, in tului nostru, ale scumpei rii principalelor mijloace mai bine, inţelegind că o cum ne cere secretarul ge­
între sine şl raţiile sale pa- jurul orei 10 va începe noastre patrii. de producţie. Atunci au fac pentru ei, pentru ţara neral al partidului. Ne-am
noastră liberă. asumat angajamentul să
Au fost multe etapele realizăm anul acesta o
Consfătuire dezvoltării mineritului din producţie suplimentară -
interjudeţeană de zona Bradului, din aceas­ concretizată in minereuri,
gastroenterologie tă inimă a Munţilor Apu­ cărbune, utilaj minier, pro­
î- Secţia cte gastroentero­ seni. Congresul al IX-lea duse ale cooperaţiei meş­
teşugăreşti — în valoare
logie a Filialei Iiunedoa- al Partidului Comunist Ro­ de 36 milioane tei. In cinci
ra-Deva a U.S.S.M., în mân, adevărat prag des­ luni am realizat deja su­
colaborare cu Direcţia sa­ chizător de biruinţi, a în­ plimentar 17 milioane lei.
nitară judeţeană, au orga­ semnat şi pe aceste stră­ Deci, există garanţia că
nizat ieri,. 4 iunie-, la De­ bune plaiuri româneşti un ne vom îndeplini angaja­
va, consfătuirea interjude­ puternic suflu de viaţă mentul asumat.
ţeană cu tema „Suferinţe nouă. In muncă, în trăire, ...„Munţii noştri aur
a$e joncţiunii esofago-gas­ în gîndfrea şi atitudinea poartă, noi cerşim din
trice*. oamenilor. poartă-n poartă". Versu­
La consfătuire au par- Vom argumenta, in a- rile sint intru totul anacro­
' tlcipat cu referate şi co­ nul 1943, anul înfăptuirii nice astăzi. Moţii-mineri
municări specialişti în do­ actului naţionalizării, Bra­ nu mai umblă din poartă-n
meniu din centrele uni­ dul avea o populaţie de poartă. Au casele lor min-
versitare Bucureşti, Timi­ nici 10 000 locuitori. As­ dre, trai omenesc, viaţă
şoara, Cluj-Napoca, Iaşi, tăzi, împreună cu localită­ cu bucurii şi împliniri, la
iflrgu Mureş, din cadrul ţile componente, are peste care înaintaşii nici nu gin-
spitalelor judeţene Braşov 25 000. In cele 18 unităţi deau. Recunoştinţa, gindul
şi Deva, precum şi de la economice muncesc mal lor curat, bărbătesc se în­
spitalele municipale Hu- mult de 14 000 de oameni, dreaptă către Partidul Co­
■ rtedoara şi Petroşani. De iar in apartamente confor­ munist Român, către con­
tfcr deosebit interes s-au tabile, al căror număr de­ ducătorul său vizionar, to­
bucurat comunicările prof. păşeşte 4 000, locuiesc a- varăşul Nicolae Ceauşescu,
âr. docent 6. Galoghera proape 11 000 de oameni care a făcut din minerii
Şi prof. dr.. D. Dumitraşcu ai muncii. Să mai spunem Apusenilor şl ai ţârii aurul
de Ia Timişoara, prof. dr. că oraşul are 27 de uni­ ei cel mai de preţ I
docent V. E. Ban cu de la Fabrica de încălţăminte „Corviuul" din Hunedoara. A început producţia de serie tăţi şcolare, 25 laboratoa­
Tg. Mureş, prof. dr. 6. Ia încălţămintea de lux pen tru femei. De pe Unla de producţie recent amenajată au re, 67 ateliere-şcoală, pe­ GH. I. NEGREA
şl ieşit primele 1 000 perechi de pantofi. Jn Imagine, maistrul Constantin Grădinarii şl
Stanc-i u de la Iaşi. lucrutoarea Aurelia Mihallov într-un dialog asupru calităţii noilor produse.

Anul revoluţionar 1848 (1867—1872), a întocmit,
• reunit sub stindardul Personalităţi culturale paşoptiste printre primii, o „Grama­
Suptei şi mulţi cărturari, tică a limbii române"
care s-au Integrat în ma­ de acest important eveni­ Pe acelaşi plan politia cia* (1845—1848), semnifi­ re a făcut accesibilă flo- (1869) şi o „Crestomaţie
rea mişcare de idei euro­ ment, rememorăm aspecte şi cultural stă Nicolae cativă şi prin titlul pur­ sofia de la catedră, în lim­ sau analecte literare"
peană. Gheorghe Bariţiu, succinte din vasta activi­ Bălcescu, precursor al de­ tat, desăvîrşiadu-şi scrie­ ba română, proclamând e- (1858), antologie care are
Heliade Rădalescu, Mihail tate culturală desfăşurată mocraţiei româneşti, eel rile prin opera (netermi- galitatea, virtuală, a tutu­ valoarea unui prim pas
Kogălniceamj sint cîţiva de Mihail Kogăliîiceanu, oare a înţeles că anul 1848 nată) „Românii sub Mihai ror oamenilor. Momentul către elaborarea unei is­
dintre cărturarii care au cel care a luat parte la era pragul unor prefaceri Voievod Viteazul", pentru culminant al activităţii sa­ torii a literaturii române,
manifestat puternice preo­ mişcările politice ale ani­ de lume nouă şl care a care a ales, nu întâmplă­ le a fost discursul din apoi, o primă încercare de
cupări culturale şi sociale lor 1848 şi 1859, dominând introdus în ideologia na­ tor, epoca dominată de cel ziua marii adunări, capo­ teorie literară prin „Ele­
8a Moldova, Ţara Româ­ epoca sa ca mare Istoria ţională a epocii un ele­ . care a realizat, pentru pri­ doperă a oratoriei, un ma­ mente de poetică, metrică
nească şi Transilvania, şi iscusit mînuitor al cu­ ment de esenţă democra­ ma oară, unirea politică a re program de emancipa­ şi versificaţiune" (1860).
Toţi intelectualii paşoptişti vin tului, animator de idei tică, scriind în mai multe românilor. Dar, Timotei Cipariu este
re socială şi naţională a
au mers mină în mină şi înalte. Redactor fondator rînduri că „niciodată o na­ Din anul revoluţionar românilor din Transilva­ şi cel care şi-a însuşit eu
gîhd Ia gînd cu exponen­ responsabilitate demnă
ţii progresişti ai timpului, al revistelor „Dacia lite­ nia, moment ideologic de mandatul de delegat la
vârf al revoluţiei.
împunînd, prin puterea rară" (1840), „Propăşirea" Viena, în anul 1848, spre
(1843), „Steaua Dunării" 140 de ani de !a Revoluţia din 1848 Un rol de seamă In re­
condeiului tdeea unităţii a înfăţişa împăratului re­
şi independenţei naţionale (1855), reprezentative prin voluţia transilvăneană l-a vendicările românilor din
a românilor. Grupaţi şi de ţelul lor de a educa în ţie nu se poate mîntui de- 1848 se detaşează „mo­ avut şi Timotei Cipariu, Transilvania.
presa anului 1848, ei au spirit naţional masele cît prin sine însăşi*. Se mentul transilvan", la ca­ „părintele filologiei româ- Evenimentele politice
populare româneşti pentru
încununat litiera tura româ­ numără printre principalii re a participat cu însufle­ neşti", cel care a fondat ale anului 1848, aureolate
nească cu scrieri de va­ marile evenimente prin promotori ai revoluţiei ţire şi Simioa Bănui ţiu, In preajma marelui eveni­ şi de cele culturale, la
loare. S-au întUnit pe plan care aveau să treacă- In murutene, contribuind ia ment, revista „Organul lu­ care au fost părtaşi toţi
poJitie, dar şi cultural, în august 1848, Mihail ICo- redactarea „Proclamaţiei lider ideologic al adunării minării" (1847), (mai apoi românii, din rândul căro­
această perioadă istorică găJniceanu a publicat „Do­ de la Izlaz". Istoric prin generale din 3—15 mai da „Organul naţional"), în ti­ ra s-au ridicat aceşti bravi
referinţă, nume care rinţele partidei naţionale vocaţie, Nicolae Bălcescu, la Blaj — cetate a redeş­ părirea căreia a adoptat cărturari, au determinat o
aveau să rămlnă deschi- dîn Moldova" care a cu­ împreună cu transilvănea­ teptării naţionale. Prin alfabetul latin. A fondat epocă de progres în isto­
Eătoare de dramuri în is­ prins un' larg program de nul August Treboniu Lau- cariera sa didactică, Băr- prima revistă de filologia ria noastră.
toria cu Ilarii noastre, revendicări sociale şi’ po­ rean, a editat revista „Ma­ nuţiu a fost primul pro­ la noi — „Archivul pen­
în cadrul mai larg creat litice. gazin- istoric pentru Da­ fesor din Transilvania sa­ tru filologie şi istorie* Prof. MARJA BASARAB