Page 23 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 23
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 502 • DUMINICĂ, 5 IUNIE 1988 Pag. 1
■<■•■■■-y:rţi
Buna aprovizionare cu materiale -
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA
r • * : v. .' -.fi- 5 j; ;■ . *Ş5igjun deziderat la care trebuie
Fiecare locuitor al satului să participe la lucrările din cîmp i să subscrie şi furnizorii
In perimetrul viitoarei „cota" rînd ului nr. 15.
întreţinerea culturilor cheiată pe 24 ha. Remarcăm Lazăr Coclea, Ioan şi La- Rotaru), precum şi praşila baterii de cocsificare din Alte patru ziduri au a-
acţionează
C.S.V.
Călan
prăşitoare ţi strîngerea fu şi noi stadiul bun de dez zăr Vîrvuian, muncind cu manuală. Din cele 35 ha juns pînă la rîndul 11. E~
rajelor, principalele lu voltare şi densitatea carto nădejde, au recoltat şi a- ocupate cu porumb au fost cu hărnicie aceleaşi patru ehi.pa lui Alexandru Hă-
crări de sezon, se desfă- filor. De altfel, şi la po dunat pe prepeleci lucerna prăşite pînă acum manual formaţii de zidari despre lăştoan are trei ziduri la
şoară pe front larg şi în rumb s-a acţionat cu răs de pe 10 ha. 25 ha. Dacă cei mai mulţi oare am mai scris. Şi rîndul 18. Po „creasta"
. C.U.A.S.C. Bretea Română. pundere. Mecanizatorii Tra- Mecanizatorul Mirni Ki- cooperatori ies la muncă dacă oamenii sînt aceiaşi, lor îi zărim mânuind eu
La C.A.P. Batiz, se muncea ian Boglea şi Adrian Bra- pren a fost cel care a e- în cîmp să-şi sape cu grijă iar uneltele lor a.şijderea, multă pricepere uneltele
in ambele brigăzi. După fectuat două rebilonări pe şi hărnicie suprafeţele re se pare că nici proble pe Mihai Cimpcanu si
ce mecanizatorul Ştefan dea, supravegheaţi îndea cele 30 ha ocupate cu car partizate, am întîlriit şi mele ce confruntă micul Tudor Uăiăşloan. La alte
Lup a încheiat o primă re- proape de Marcel Petruţa, tofi la C.A.P. Ruşi. Pre- cîţiva dintre cei care nu colectiv de constructori ziduri, mai „scunde", a»
bilonare a cartofilor pe vor să-şi facă datoria de nu a-u suferit modificări şază repere de cărămidă
toate cele 55 ha plantate, locuitori ai satului, nu vor esenţiale. „Ca şi pînă a- spre înălţimi zidarii V uşile
au intrat la întreţinerea lor C.U.A.S.C, BRETEA ROMANĂ să-şi execute lucrările re eum — ne declara sing. Moş, Marin Ciovică, Du
manuală membrii coopera partizate, sfidînd pe toată Petru Rişcuţa, şeful punc mitru Istrate şi alţii. Ga
tori. Pînă ieri, ei au pră lumea. In cultura de' po tului de lucru —, pe şan patru ziduri pînă. Ia cota
şit cartofii pe aproape 25 inginerul şef al unităţii, e- şedinţele unităţii, Victoria rumb, frumos dezvoltată şi tierul nostru se simte ne „11“ au ajuns şi zidarii din
de hectare. De altfel şi xecutau cea de a doua pra- Popa, preciza că s-a fina prăşită, pe parcelele re voia acută de materiale, echipa lui Colomân L8-
sfecla furajeră a fost pră şilă mecanică. Aflăm că lizat şi o praşilă manuală partizate lor buruienile .de anumite repere de că rinez. Citeva n u m e : A-
şită de două ori manual este finalizată pe 30 lia la această cultură, dintre înăbuşă plantele. Cine sînt rămidă • refractară. Pot driana Strălilă, Gheorghe
şi rărită pe 70 la sută din din cele 53 ha ocupate cu cooperatorii care şi-au fă aceşti cetăţeni ? Este vorba spune că dacă am fi a'- Meder, Rozălia Micite.- în
suprafaţă. Cu forţe sporite porumb. De asemenea şl cut datoria cu răspundere de Ioan Toderescu, Viorel vut la timp cărămida ne fine, cea de-a patra for
se muncea la întreţinerea praşila manuală a fost în şl în timp optim, ea men- cesară, am fi putut înăl maţie de zidari, condusă
porumbului. Ştefan Şainer, cheiată pe 28 ha. ţionîndu-i pe Adam Heller- Munteanu şi Leontin Po- ţa în mod uniform pere de Im re Kiss — care ac-
a încheiat praşila meca A început şi recoltatul man, Leontin şi Gheorghe pescu, din salul Ruşi. Este
nică pe toate cele 132 ha lucernei, lucrare pe care o Dumbuleu; Melania Drăgan, cazul ca atît conducerea
cultivate, iar cooperatorii execută manual membrii Ludovic Govacs, Dăni-lă unităţii, cît, mai ales, pri OBIECTIVELE DE INVESTIŢII — REALIZATE
din brigăzile conduse de cooperatori. Vaier David, Sterian, Gaşpar Tabac, A- măria, să-i cheme la ordine, EXEMPLAR, ÎNAINTE DE TERMENI
Lucreţia Ciceu şi Cornelia aplicînd cu fermitate în
Dumitru Mohan, Ionel lexandru Iacob ş.a.
Barbu executau praşila Cristian, Milu Munteanu, La porumb se află în cazul lor prevederile legi r ft P * pft şantier
e or er
manuală. Dintre cei mai lor în vigoare.
avansaţi cu praş-ilele re Ionaşcu Munteanu, Nelu curs de executare praşila BATERIA DE COCSIFICARE nr. 3 CĂLI
ţinem numele lui Victoria Cocioabă, Ioan Opriţescu, a doua mecanică (Sorin MiRCEA LEPĂDATU
Puşcaş, Aurelia Pădureanu,
Otiita Bărboni şi Toana O-
coş. ţii despărţitori Şi por ţioncază în -capătul situat
1 V .
Sub supravegherea in v 4 ( k : ian ţi". spre bateria nr. 2 -=» fţs
ginerului Titus Draia, şe — In unele zone se ob ajuns cu. patru ziduri
ful fermei zootehnice, me servă că zidurile respecti pînă Ia rîndul 17, OU
canizatorii Ioan Tuculea, ve au «rescut destul* de tacă vreo patru pînă
Constantin Magu, Toan Mo mult, iair in altele au ră 12, iar restul pînă la
rarii! şi Daniel Tămăşcscu mas „pitice", fio ce ? veluî .rîndului nr. 5.
recoltau, transportau din
— S-a lucrat în salturi, In unelte locuri se ob
1
cîmp şi însilozau masa datorită lipsei de materia servă şi ziduri care na au
verde. De pe cele 11 ha le. ;Şi nu numai atît: am trecut cu înălţimea peste
recoltate pînă acum s-au avut doar o parte din rîndul nr. 2. Deci, imagi
realizat 200 tone de siloz.
cantităţile necesare, la nea pe -care ţa-o -oferă, in
La C.A.P. Bretea Strei anumite repere de cără prezent', bateria de coc
mecanizatorul Viorcl Mo- midă, fapt care ne-a -per sificare -este aceea a unei
rosanu executa al doilea mis să mergem cu înăl- construcţii în trepte «»•
rebilonat al cartofilor. Pînă -ţ.aroa unor ziduri chiar dintre care uncie au ră
ieri lucrarea era finalizată pînă la. rînd urile nr. 17 şi
pe jumătate din suprafaţa mas mult prea în urmă,
ocupată. în acelaşi timp, 18. iar altele au sărit mult
cooperatorii clin brigada — Care furnizori tre prea în faţă. Toate se $-
condusă de Nica Luţ e- buie -să mai livreze că flă însă în restanţă faţa
rămidă ? de graficele de execuţii?.
fectuau praşila manuală.
Maria Tănăsoni, preşedin — în primul rînd T.P.R. „Lipsa reperelor nece
tele cooperativei, prezentă Braşov. Delegatul unităţii sare de cărămidă — no
în cîmp pentru a vedea ca Cooperatorii «Un Clopo liva insilozează înseninata cantităţi de masă-verde pen- noastre, zidarul Oairol spune şi Nicolae Marincee-
litatea lucrului, preciza că tru hrana animalelor. Foto NICOLAE GHEORGHIU ’Mathe, a plecat la Bra cu, din cadrul grupei
şi praşila manuală este în şov azi-noapte (1 -iun ia G.T.G. a combinatului
a.c. — n.n.î pentru a a- a determinat o activitate
duce cu autocamionul, neritmică, în salturi. Con
Cînd sapele ruginesc, buruienile dijmuiesc recolta! ea de obicei, încă un structorii ştiu să acţio
neze atunci cînd au tot Ce
din-
reperele
transport
Io trebuie. Dovadă, fap
care sînt mai urgente. De
Abordînd problema sta talitate, decît la culturile nile înjumătăţesc sau chiar înţeleg să-şi onoreze exem fapt, acum toată execuţia tul că în ultimele două
diului lucrărilor de între de porumb şi cartofi, ce compromit recolta 7 Orice plar îndatoririle şi chemă bateriei se încadrează în săptămâni ale lunii moi
ţinere a culturilor la G.A.P. rinţele de efectuare a pra- „argumente* * ar invoca pen rile ce li se adresează de acest deziderat de timp. a.c. s-au făcut progrese
Căstău, din dialogul pur şilelor manuale, culturi tru a motiva lipsa de parti a participa cu toate forţele, Ne-am convins şi noi de substanţiale, realizările
tat cu preşedintele unităţii, pentru care, de altfel, s-au cipare la lucrările agricole mai ales în vârfurile de acest adevăr, străbătind fiind aproape do trei ori
Aurel Demian, am reţinut şi încheiat angajamente în din G.A.P., mai ales că campanii, la efectuarea lu întregul perimetru al ba mai mari decît cele din
că efectuarea praşilei ma cadrul acordului global cu acestea nu reclamă în ca crărilor agricole, este ne teriei, oprindu-ne la fie -prima jumătate a lunii.
nuale la sfeclă a intrat membrii cooperatori, s-a zul de faţă decît un minim cesar ca o asemenea ce care loc de muncă. In Dar nu sînt cele pe care
într-un p u n c t mort. simţit nevoia ca o parte de efort şi puţină bună rinţă să fie grabnic şi fără sectorul formaţiei lui Im re le-am fi dorit noi, con
Cu toate insistenţele pri din suprafaţa cultivată cu voinţă, acestea nu pot fi excepţie înfăptuită şi în Marton — unde purtăm ') structorul şi beneficiarul,
măriei din Beriu şi cele sfeclă de zahăr şi furajeră sub nici o formă luate in satul Căstău. Această ne scurtă discuţie cu zidarii dacă aveam la îndemână
ale conducerii C.A.P. sînt să fie repartizară şi celor cesitate se resimte şi acum, Valentina Filip, Biro Ge- cărămizile necesare. în
unii locuitori ai satului lalţi locuitori ai satului. considerare atîta timp cît Ia momentul praşilelor, za, Maria Mocanu, Adat- privinţa calităţii, trebuie
care, ignorînd obligaţiile Dacă, aşa cum am amintit, recolta este dijmuită sau care reprezintă lucrări ho- să menţionăm că toate lu
elementare ce le revin, nu majoritatea dintre ei dove chia-r compromisă din cau tărîtoare pentru viitoarea bert Balogh şi Maria Ple- crările corespund normelor
şa — există 11 pereţi des
vor nici în ruptul capului desc răspundere faţă de za buruienilor. Aşa cum In recoltă. de calitate stabilite".
să mai pună mîna pe sapă, soarta producţiei agricole, cazul celorlalte unităţi a- părţiţi şl portanţi care MARIN NEGOIJA
deşi ar fi putut realiza avînd şi calitatea de bene gricole locuitorii satelor T. DOBRICEANU au fost înălţaţi piuă la
praşila manuală pe supra ficiari ai acesteia, există şi
feţele-? repartizate în cel cîţiva care fac notă aparte,
m u l t două după-amieze. refuzînd sistematic să iasă • Un nou punct de do nelipsit pe şantierul bate incinta complexului sportiy tîriără familie de siderur- \
Am notat şi ne face plă la prăşit, cu toate că unele cumentare şi informare a riei de cocsificare nr. 3 „Corvinul”' din localitate a gişti a cunoscut o bucurie
ci-re să-i popularizăm în intervenţii s-au făcut şi la fost organizat la mina Pe- Călan. Zilnic, acest harnic avut loc „Marşul factorilor de nedescris : H s-a născut
z i a r pe unii locuitori ai unităţile -economice unde trila. Beneficiind de un şofer face 9-10 drumuri, poştali". Pe primele trei un copii, o fetiţă drăgăla
satului care, încadraţi fiind sînt încadraţi. Ba mai mult, spaţiu corespunzător, de transportînd din depozit ia ioduri, la feminin, s-au cla şă, pe care au numit-o A-
in unităţi economice din unii dintre ei creează chiar colecţii de broşuri, ziare şi baterie cărămida refractară sat, în ordine, Natalia Sava lexandra. Soţii Anghel mai
Oraş tio sau din alte loca o atmosferă nesănătoasă, reviste, punctul de docu teu un băieţel, Paul, în
lităţi, au înţeles pe deplin defăimîndu-i pe cei ce au mentare şi informare vine vlrstfi de 5 ani. Le urăm,
necesitatea de a-şi face da înţeles să contribuie la în sprijinul muncii politica- din inimă, sănătate şi feri
toria şi faţă de C.A.P., în punerea deplină în valoare ideologice şi educative, al E C R A N cire I • La mijlocul sâptă-
timpul liber sau în con a potenţialului productiv al cursanţilor la invăţămîntul mînii care se încheie as
cediu, participînd la lucră pămîntulul, la prosperita politico-ideologic • La 1 tăzi, in sala „Studio" a
rile agricole. Exemple bune tea, în ultimă instanţă, a iunie a.c„ Leagănul de co Clubului „Siderurgis'ul" din
de urmat în acest sens o- G.A.P. şi a localităţii lor. pii din Hunedoara a împli necesara lucrărilor do m- (Hunedoara), Laurenţia Du Hunedoara, teatrul popular
feră toan Andrei, Ile Spi- Am notat şi numele celor nit 20 de ani de funcţio zidire a blocului ceramic duia (Tapliţa) şi Cornelia din localitate a prezentat
nare, Dragostea părinteas
noanu, Ştefan Oltcanu, Ion ce nu vor să fie în rînd • Astăzi, în Imediata apro Boroş (Ghelarl), Iar la o... „Comedie cu olteni",
şi llie Lazăr, Petru Pop şi cu majoritatea locuitorilor ca dovedită de partidul ţi piere a cabanei „izvoare- masculin — Cornel Prejban, de D.R, Fopescu, piesă in
alţii. împreună cu familiile, satului şl, de ce să nu o statul nostru pentru creşte fe", de pe malul lacului Vaier Neidonl şl Petru (o- trată recent in repertoriul
ei întreţin în bune condi recunoaştem, nu s-ar putea rea celor mai tinere vlăsta Cinciş, se desfăşoară finala nescu, toţi trei din Tapliţa actorilor amatori hunedo-
re a fost răsplătită de cei
ţii culturile ce le sînt re spune că fac cinste nici mici printr-un frumos şi judeţeană a concursului de • Nicoleta Anghel este reni • Azi. se desfăşoară
partizate, evident benefi colectivelor în care lu deosebit de emoţionant pescuit sportiv staţionar, la inspector .principal personal a XX-a ediţie a întâlnirii
ciind şi de retribuţie cores crează. Ei se numesc Nieo- spectacol • Conducătorul care vor participa membri la C.S. „Victoria"' Călan, tineretului cu Istoria - .
punzătoare, în raport de lae Polgar, Viorel şl Ni- ai tuturor filialelor asocia iar soţul său, Anghel, mun ,;Costeşti '88“. Această edi-
producţiile ce le realizează, colae Turdăşan, Viorel Sa- auto Valor Chîrean şi ma ţiei judeţene de profil • ceşte în aceeaşi unitate, ca ţie jubiliară a fost marcată
aşa cum prevăd criteriile monid şt îosif Mol do van. şina sa - o „Tatrâ" cu plat tn organizarea C.M.E.F.S. şi furnafist. Chiar in ziua de .şl de apariţia unui pliant
retrospectiv, editat de Co-
acordului global. Să fi uitat ei oare, ca fii formă, avînd numărul de 1 iunie a.c., "Ziua Internaţio mitetul.judeţean Hunedoara
întrucît cu forţa de sau locuitori ai satului, că înmatriculare 31 HD 4053 Oficiul P.T.Tc. din Hunedoa ol U.T.C.
muncă -sta-bi-lă -din C.A.P. atunci cînd sapele sînt lă - au devenit o imagine de ra, vineri, 3 iunie a.c., In nală a Copilului, această
nu s-a putut acoperi în to sate să ruginească, buruie