Page 25 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 25
Cinstire fruntaşilor în muncă!
Prin D e c r e t Prezidenţial s-au conferit înalte distincţii şi unor co-
lective muncitoreşti din judeţul nostru, care s-au situat, a n u l trecut,
pe locuri de frun te îiî întrecerea socialista.
gg ÎNTREPRIND EREA MINIERĂ PAROŞENI a fost distinsă cu titlul de
„EROU AL MUNCII SOCIALISTE", pentru ocu parca, timp de patru ani
consecutiv, a locu iui I în întrecerea socialistă;
O CARIERA Ml NIERĂ VEŢEL-MINTIA a p r i m i t „ORDINUL MUNCII"
CLASA A III-A, pen tru locul III ocupat in între cerea socialistă ;
^ OFICIULUI JUDEŢEAN DE TURISM HUNEDOARA i s-a decernat
ORGAN Al COMITtTUUH ilUDETtflAI HuMEDOABA Al P.G. Cil" CLASA A II-A, pentru locul II ocupat în întrecerea
„ORDINUL MUN
socialista.
SI A l C O M SI LI ULIfl P O P I I L f t B J U D E T E A G I
Despre destoinicia mine fruntaşe în întrecerea so Jiului, diversificarea servi
rilor de la Paroşeni s-a cialistă pe Centrala mi ciilor şi ridicarea ni
Anul XL, nr. 9 503 MARTI, 7 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani scris mult. Munca lor este nereurilor Deva şi pe velului lor calitativ, deci
încărcată de abnegaţie, ţară. Acordarea „Ordinu tot mai bu'na servire a
de devotament şi dăruire, lui Muncii" clasa a lll-a turiştilor, au adus Oficiu
consacrată sporirii necon pentru locul III dobîndit lui judeţean de turism
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA tenite a producţiei de căr în întrecerea socialistă Hunedoara „Ordinul Mun
bune. în ziua cînd li se desfăşurată anul trecut, cii" clasa a ll-a pentru
COMUNĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL AL OAMENILOR MUNCII Şl înmîna cea mai înaltă dis a .prilejuit comuniştilor, în locul II ocupat în între
tincţie de cinstire a vred tregului colectiv muncito cerea socialistă cu uni
CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII niciei muncitoreşti din resc, raportarea a noi şi tăţile similare din ţară.
patria noastră, ei rapor importante realizări, obţi Este o răsplată a efortu
Mobilizator program de acţiune, tau conducătorului iubit şi nute de la începutul anu rilor făcute de lucrătorii
lui : o producţie mar
din unităţile aparţinătoare,
stimat al partidului şi
ţării, Minerului de Onoare, fă suplimentară de pes dar şi un stimulent puter
nic pentru activitatea vii
căi practice pentru dinamizarea că în primele cinci luni te 8 milioane lei. La toare.
metale în concentrate, plu
ale anului au extras supli
...Cinstire fruntaşilor în
mentar peste 23 000 tone surile sint de peste 31 to muncă ! Prin eforturile şi
ne - la cupru, 176 tone —
întregii activităţi economico-sociale de cărbune, cu aproape la plumb, 79 tone — la sudoarea lor ei adaugă,
7 000 tone mai mult decît
zi de zi, noi şi tot mai
zinc, 127 tone — la sulf
în perioada corespunză
toare a anului trecut. In etc. în aceeaşi perioadă, strălucitoare împliniri în
Desfăşurată în zilele de de' dezvoltare economico- şi "de stat, a organismelor aceeaşi perioadă planul de productivitatea muncii a cartea devenirii noastre
2 şi 3 iunie a.c., sub pre socială a ţării. democraţiei noastre mun- pregătiri la noi lucrări crescut cu 5,3 la sută faţă socialiste, în tezaurul bo
şedinţia tovarăşului Nicolae Avînd loc la puţin citoreşli-rcvoluţionare să miniere era depăşit cu mai de prevederi. găţiilor care înalţă Româ
Ceăuşescu, secretarul ge timp după magistrala Ex se pornească ferm de la bine de 1 000 metri. Dezvoltarea bazei mate nia pe noi trepte de pro
neral al Partidului Comu punere a tovarăşului orientările şi sarcinile cu în ultimii ani, colectivul riale în staţiunile balneo gres, bunăstare, civiliza
nist Român, preşedintele Nicolae Ceăuşescu la şe prinse în teze, precum şi de oameni ai muncii de climaterice Geoagiu şi ţie.
Consiliului Naţional al Oa dinţa Comitetului Politic de la felul concret în ca la Cariera Veţel-Mintia Vata, în unităţile din De
menilor Muncii, şedinţa Executiv al C.C. al P.C.R., re trebuie înţelese tezele s-a situat mereu pe locuri va, Hunedoara şi Vajea GH. I. NEGREA
comună a Consiliului din 29 aprilie a.c., lucrările ce vor fi dezbătute la ple
Naţional al Oamenilor şedinţei comune a Consiliu nara Comitetului Central
Muncii şi Consiliului Na lui Naţional al Oamenilor al partidului. în acest'
ţional al Agriculturii Muncii şi Consiliului Na sens, secretarul general al
constituie un eveni ţional al Agriculturii au partidului a subliniat cu 11 iunie 1948 ® 11 iunie 1988
ment major cu profunde pus în evidenţă ample li toată claritatea că la baza
semnificaţii pentru dez nii de. forţă. şi. "acţiune, construirii socialismului
voltarea viitoare pe mul precum şi căi practice trebuie să stea permanent 40 de ani de măreţe înfăptuiri socialiste, de
tiple planuri a patriei pentru perfecţionarea con principiile unei largi de
noastre socialiste, pentru ducerii şi planificării ac mocraţii, participarea ac
construcţia noii orînduiri, tivităţii în . toate sec tivă, muncitorească, revo progres eeonomieo-social în toate domeniile
cu poporul şi pentru po toarele, pentru jalona luţionară a întregului po
por. După cum se ştie, la rea dezvoltării intensi por la făurirea propriului
această şedinţă comună ve, calitativ superioare şi său viitor. în acest spirit,
. au participat peste G 000 modernizării industriei, în s-a arătat că unitatea de Din munţii şi apele Hunedoarei-izvoare de lumină
de reprezentanţi ai prin făptuirii noii revoluţii a- nezdruncinat dintre clasa
cipalelor colective munci grare, aplicării pe scară muncitoare, ţărănime, in
toreşti din industrie şi a- largă a cuceririlor tehni- telectualitate şi alte ca şi putere in constelaţia energeticii româneşti
gricuitură. Dînd glas voin co-ştiinţifice, ridicării con tegorii sociale constituie
ţei unanime a colective tinue a nivelului de trai forţa şi temelia de gran t
lor din care fac parte, material şi spiritual al în a orînduifîi noastre socia Includerea energeticii în . ca, intr-un judeţ puternic rii, de la 11 Iunie 1948,
miile de participanţi au tregului popor, în deplină listo, garanţia înfăptuirii nomenclatorul ramurilor industrializat cum este s-au creat condiţii pro
reliefat încă o dată con concordanţă cu hotărîrile cu succes a tuturor pro industriale de bază ale Hunedoara, energetica să pice dezvoltării accelera:-,
cepţia profund ştiinţifică, Congresului al XlII-lea şi gramelor de dezvoltare e- economiei naţionale con cunoască o dezvoltare ac te a economiei româneşti
novatoare a secretarului Conferinţei Naţionale. ale conomico-socială, de asi stituie un rezultat al jus centuată, fără .precedent. şi, implicit, a energeticii'.
general al partidului .nos partidului. Totodată, la gurare a realizării neabă teţii şi clarviziunii politi Un apel la datele statis Semnificativ pentru -ilus
tru, care pune în centrul şedinţa comună sva relie tute' a Programului parti cii ştiinţifice promovate tice arată că, în 1948 — trarea dinamicii producţiei
întregii activităţi necesita fat — potrivit hotărârii dului de făurire a socie de Partidul Comunist Ro anul naţionalizării princi de energie electrică este
tea dezvoltării democraţiei Comitetului Politic Execu tăţii socialiste multilate mân în anii construcţiei palelor mijloace de pro exemplul Centralei termo
muncitoreşti, a perfecţio tiv din 29 aprilie a.c. — ral dezvoltate şi de înain socialiste a patriei. Impli ducţie —, în judeţul nos electrice Mintia, care în
nării" necontenite a proce necesitatea ca în activita tare a României spre co caţiile decisive ce decurg tru s-au produs circa 200
sului construcţiei socialis tea tuturor ministerelor, munism. * din această importantă ac milioane lcilowaţi-oră e- MIRCEA D1ACONU,
te, într-o strînsă unitate • centralelor, întreprinderi în prim plan este rie- tivitate asupra desfăşurării nergie electrică. TRAIAN OPRONI
dialectică cu obiectivele lor, a tuturor organelor întregii vieţi economico- După înfăptuirea actu
şi sarcinile fiecărei etape şi organizaţiilor de partid (Continuare in pag. a 3-a) sociale a ţării au făcut lui istoric al naţionaliză (Continuare în pag. a 3-a)
A XX-A EDIŢIE A „ÎNTÎLNIRII TINERETULUI CU ISTORIA"
Aici, în vatra
Coste 'Şti XX. Momentul solemn al depunerii jurămin tulul lui neecluil ţi al ostaşilor RELATĂRI
ÎN PAGINA A ll-A
