Page 26 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 503 *
A .
fl KX-a „Intiliiire a tineretului ou istoria"-expresie a
dragostei faţă de patria socialistă, faţă de viitorul său luminos NIC. Azi, 7
sa CONCEl
orele IG şi lf
loc, In soia ni
de cup lră
concervSl si
Filarmonicii
Aici, în vatra Daciei străbune din Timişonr
gram : Renii
cu — Mica s
tece şi dansu
Banat, W. A.
Intr-o splendidă zi de iu nînd că un neam viteaz s-a brigadieresc, urma* de mar Concertul pei
nie, la Costeşti s-a desfăşu născut în încrîncenări, în şul de transformare a ţă orchestră în
rat, printr-o largă şi cal zbuciume şi dureri, dar ca rii, a venit, firesc, versul în K. V. «3, V\
— Mica set
dă reverberaţie, cea de a re i-au dat şi-i vor menţi care se spune: „Iar bărba Britten — Si
)>lă. conccr
XX-a ediţie a „Intîlnirii ti ne veşnic tăria şî un nease tul care ţine sceptrul româ de maestrul I
neretului cu istoria". S-a pe muit senin pe frunte. nesc pe frunte/ Neînfricat gcscu, o va
conduce nava care patrie solistă pe Gi
trecut într-o .„fereastră" lu în scenă intră vijelia u- lănică, elevă
se cheamă.../ Stirpe de
minoasă, creată de natură, nei cavalerii declanşate, în erou, Ceauşescu, Omul — V-a a şcolii
ca într-un fel de răsplată frunte aflîndu-se Decebal, om şi omul - munte/ întru 8 cu progrnn
şi arte plastii
a unor eforturi generoase cu sabia încovoiată ridica pat din dorul nostru care-n
tă. Şi într-o mişcare neîn
de pregătire a evenimentu cetată, eroul nostru spune veci nu se destramă".
lui sărbătoresc. Istoria constructivă de azi
că trebuie să se ştie pretu şi viziunea prospectivă s-au
tindeni câ am fost, sîntem perindat prin imagini şi su ® 20,00 1
şi vom fi, nu prin vrerea gestii revelatoare asupra e- 20,25 In
altcuiva, un popor liber, a- roismului revoluţionar al mi Expunerea
nimat de muncile şi doinele nerilor din Valea Jiului, Po Nicolae Cea
iana Ruscâi şi Munţii Apu
sale, încins cu brîul de ne privire Ia ur
zdruncinat al Carpaţilor. Ju- seni, siderurgiştilor din co me ale cot
rămîntul regelui dac răsună loşii Hunedoarei şi Câlanu- tivităţii ect
lui, bărbaţilor de forţă şi lu
ca o responsabilitate ne mină de la Mintia şi Paro- ciale, ale n
stinsă: „Eu, Decebal, din Revărsare generoasă de ciut şl joc popular. logice şi p
şeni... Şi, i-au urmat, rînd cative, prea
împuternicirea armelor mele, pe rînd, constructorii de noi situaţiei inti
de voi înălţat pe tronul de potenţe industriale şî agri Conştiinţa rt
piatră al Daciei pururea li cole, ţărani dătători de pîi- Participanţi la Costeşti XX, declară; „Voci tinere" - forţă mo
beră, .în vrednicia şi fala ne, l u m i f f ă sufletească şi censiunii s|
vitejilor mei, mâ îndrept că veşnicie prin tot ce ştiu şi Actorul SILVIU STĂNCULESCU : „Am citit mult Vineri seara, la Casa nism. Nece
tre voi şi vă cer jurâmîn- fac, ţesătoare şi gînditori despre manifestarea de la Costeşti. Am auzit foarte de cultură din Deva a chidării ra|
tul ! pe toate planurile, fete şi multe lucruri frumoase despre această amplă acţiune, avut loc spectacolul lau mir ’■ i ui
Câ nici puhoaiele cele băieţi cu vers şi cînt ‘pe bu dar nu mi-am imaginat că este o aşa de mare săr reaţilor concursului ,,Voci ştiih, faţă
barbare, nici orice altă pu ze. Aşa s-au perindat oa bătoare. Mi-am dat seama că sînt aici zeci de mii de tinere", onorat de o pre forţelor de
tere vrăjmaşă, să nu vă do menii Hunedoarei, oamenii suflete româneşti, care vibrează cu veneraţie întru zenţă nu atît numerică, de dezvoltar
boare. Juraţi I". transformărilor adinei în tru cinstirea jertfei bunilor şi străbunilor noştri. Aceasta ci mai ales calitativă. lâ a societă
pul şi sufletul patriei, oa Rînd pe rînd s-au pe Timp şi ane
„Jurăm !" strigă glasul este, îttţr-adevăr, mare sărbătoare".
ostăşesc. Poetul GEOKGE STANCA : „Costeştiul a fost şi rindat prin faţa micro gricultură •
fonului tineri — băieţi şi
„Iară de fi-va sâ ni se rămîne mereu viu în gîndurile şi inima tinerilor. fete — din mai multe ju ră lirică. Pi
cal craiove
clatine munţii, ne-om osteni, Este imposibil ca în acest amfiteatru de sorginte al deţe ale ţării, veniţi cu
neamului nostru să nu trăieşti adînc un sentiment Telejurnal o
şi cu trupurile noastre vom unic, să nu te copleşească memoria înaintaşilor. Iar respect pentru prestigiul chiderea proi
ţine de ziduri şî scuturi, vom integrarea întregului spectacol în cadrul natural şi concursului, îmbrăcaţi cu
face lotul pentru veşnicia istoric poate fi considerată ca o mare reuşită". straiele plaiurilor natale
vetrei noastre. Juraţi Minerul IOAN BUTA, şeful brigăzii tineretului de şi cu melodiile învăţate
„Jurăm !" rostesG răspicat la I. M. Petrila : „Am venit aici cu o parte din ortaci pe aceleaşi locuri. Sînt
o prezenţă remarcabilă şi adînc ostaşii lui Decebal.- muncitoare şi muncitori,
la costeşti : prestigiosul şi o spun deschis că manifestarea va dăinui multă eleve şi elevi, care au DEVA : sa
actor Silviu Stănculescu. ...Nouă fete, în costume vreme în gîndul şi inimile noastre. Ce poate fi mai cu un cupitî
t în suflet o parte a bo Misiune spec
lungi, aduc pe braţe în frumos decît să ne întîlnim aici şi să cinstim cum găţiei versului şi melo HUNEDOARA
faţa mulţimii un brad tînâr se cuvine memoria celor ce s-au jertfit pentru ca diei populare, căpătată cu bărbaţii
Ca de fiecare dată, în şi frumos — simbol de tărie, noi să trăim azi în libertate ! de la părinţi şi bunici. A); Ringul (IV
Iacob • Ini
poala larga a cetăţilor da tinereţe şi veşnicie. Prin vo Se decantaseră cu o Zgxrie Nori
cice de la Sarmizegetusa cea atît de bărbătească şi seară înainte valorile şi PETROŞANI :
ral la dlrigc
ierarhia, iar
Regia s-au adunat cîteva de neconfundat a actorului Concursul de poezie se stabilise anunţa public ring); Vagab<
acum
se
rille I-II (7
zeci de mii de tineri şi vîrst- Silviu Stănculescu, se spune, rezultatul. Tarzan om'
acest adînc crez: „Bradule, (Unirea); IA
nici, bărbaţi şi femei, pen „Sub flamuri de partid biruitoare" Juriul, condus de bine fost odată
bărbate/ Orice vînt te-o ba cunoscuta profesoară u-
tru a participa la rememo cura' ' mult
te/ Creşti în . libertate ! Bra- niversitară, etnomuzicolo- GAT. rflis;
rări şi retrăiri adinei ale unor Premiul I — Daniela gatu (Călăraşi); premiul (Luci_-ărul);
s dule bărbate/ Drept şî cu Dorina Ilurduban (Orăş- revistei „Tribuna" — Du gul Emilia Comişel, a
adevăruri care, de fiecare realizat următoarea ale Visînd la N
dreptate/ în eternitate...''. tie); premiul al doilea — mitru Burduja (Hunedoa nerul); /
dată, dau forţe propulsoare Florin Dragoş Rouă (Rm. ra); premiul revistei gere : premiul I - Ileana Profesorul di
Pe un fond muzical bine Rus (Hunedoara), II — citoresc); UR
spre edificări noi, tot mai Vîlcea); premiu} al III-lea „Steaua" — Daniela Ma- va extraterc:
ales, survine ca un lait-mo- Angela Cozminiuc (Su
ample în patria noastră so — Daniel Marian (Deva); rincla Rădos (Hunedoa zat); BRAD
tiv „Aina-daina", o expre premiul „Dacica" — Cris- ra); premiul revistei ceava), III — Liliana Du- vasului „Pel<
cialistă. mitrescu (Botoşani), pre ua roşie);
sie de dor şi forţă a sufle tina Boboc (Aiud); pre „Cîntarea României" —
Cetatea de scaun a Da miul „Dacica" — Marin J3ogdan Tonta (Hune miul special al juriului Pîine, aur,
tria) ; Amad;
tului românesc, format aici, — Mariana Deac (Hune
ciei lui Burebista şi Dece- Florica (Bucureşti); pre doara); premiul revistei GEOAGIU-BA
împrejurul Carpaţilor, cu Recită Daniela Dorina doara), premiul de popu soldat (casa
bal, a neamului românesc, Ilurduban, premiul I al miul „Dacica" — Ovidiu „Contemporanul" — Lu IIATEG: Ew
talpă dunavă şi frunte al concursului de poezie Băjan (Hunedoara); pre miniţa Mihai (Deva); laritate — Elena şi Ana BRAZI : Loc
s-a îmbrăcat în strai curat, „Sub flamuri de partid bi ziarului „Dru Suciu (Mureş), prem’ul
bastră, sub soare blînd. Ta miul Suplimentului li- premiul mă; CALAN.
aşă cum m'fe’rifâ' o sărbătoa ruitoare". terar-artistic al „Scîntcii mul socialismului" — de autenticitate — Adrian rose pentru i
rafurile reunite de la Vaţa, şi Constantin Benţa (Ma (Casa de ciil
re de căldură sufletească, tineretului" — Cristian Ioan Hădărig (Aiud); pre MERIA : Păi
Brad şi Liceul industrial Bar Nicolac (Rm. Vîlcca); .pre miul cenaclului literar ramureş), premiul pentru U Minch (Mur
de mîndrie şi demnitate na menii care au atît de adînc cel mai valoros cîntec de
za, tulnicâresele de la Blâ- miul revistei „Luceafă „Ritmuri" Deva — Călin Cit de tineri
ţionala. în cuget conştiinţa perspec Hera (Bucureşti). folclor nou — Eugenia mina).
jeni şi Bulzeşti, corurile re tivei naţiunii, din trupul că rul" — Mihai Marin Bo-
Pe pfătoul larg al sce Stoican. S-au acordat
unite de la I.U.M. Petroşani, reia fac parte, spre împli menţiuni pentru Maria
nei, inundat de razele.cal
C.S.V. Câlan şi Liceul pe niri noi şi de bucurii. Sec Rusu (Cluj), Nicolae Clie-
de ale soarelui, s-au succe venţă cu secvenţă, imagine reji (Hunedoara), Lenufa
dagogic Deva, ansamblul
dat momente frumos şi in- cu imagine, totul s-a deru Andrei (Bistriţa), Cristina Numerele
„Silvana", alt ansamblu fol lat sub textura şî regia cu
teligent gîndite şi înfăţişa Buciumau (Hunedoara), tragerea din 5
cloric al I.P.S.R.U.M. Deva plului Eugen Evu şi Vasile Mariana Dumitraşcu (Brăi Extr. I: GG,
te, armonios împletite în Extr. a II-
(care încă nu are un nume, Chevereşan, şi de această la).
tr-un spectacol de reală ţi dotă inspirat. La premiul I al concur 29, 22.
dar este pe cale de a-şi Extr. a 1)1
nută artistică, intr-o perma „Aida-naida", ca decan sului se cuvine o men 1, 35.
. face renume), formaţiile de Fond total d
nentă mişcare, grupuri de tare sufletească, a survenit ţiune, anume că Ileana 507 206 lei, dil
dansuri tematice ale licee neîncetat prin manifestări Rus, elevă la Liceul pe
tineri şi tinere aduc simbo Ic*- report 1
lor nr. 1, 2, 3 Deva, „Aurel felurite, prin cîntec şi joc dagogic din Deva, o fată rli r.
lurile naşterii, perpetuării şi moţesc, pădurenesc, ori din din comuna Ceoagiu, are
Vlaicu" şî de chimie din
afirmării neamului românesc lunca mănoasă a Mureşului, in voce ceva din ha-
Orâştie au adus atîta lumi
in această vatră care este din adîncurile grele ale Văii vaiană, o mişcare vocală
nă şi căldură sufletească Jiului, de la vetrele fier deslăşuratâ pe un regis
numai a lui, leagănul de
îneît relevarea momentelor binţi ale Hunedoarei şi Co tru surprinzător de bo Pentru azi:
geneză, pantheonul nostru lanului. gat, sensibil gradată şi
° de istorie nouă, de largă ii în general
sacru. construcţie, a căpătat di Aici, în vatra Daciei stră inuanţată, din care se cu cerul mai
Metaforă cu metaforă, mensiuni cu totul înălţătoa bune, cum frumos spune ge dezvăluie o reală certi Vor cădea ]
care vor ave
Este
tudine
valorică.
imagine cu imagine aduc re. în acest fel, printr-o nericul marii manifestări pa voce care, cu o anu o caracter de a
triotice de la Costeşti, a clo
ţite de descăi
în faţa privirii şi simţirii e- pondere impresionanta, ac cotit adînc şi semnificativ mită îndrumare, se poa trice şi izol
roi legendari, momente le tualitatea noastră socialistă, trăirea românească, ce te exprima convingător, grindină. Vîn
fia moderat,
gendare, fapte nemuritoa revoluţionară, profund trans prin sine evocă o imensă intr-o perspectivă nu licări locale
Isi
km/h din sec
re, spre a nu se uita te formatoare, s-a relevat cu bogăţie a neamului româ prea îndepărtată. această Temperaturile
spunea
indirect
mare forţă de convingere. nesc. vor fi cuprlr
melia materială şi spiritua opţiune în ziua cînd îm şi 15 grade, i
lă daco-romană. Tropote de Socialismul, ca largă res plinea 18 ani. Faptul era xime între 21
-cai, buciumul, lobe şi trom piraţie edificatoare şi uma Pagină realizată de anunţat de Drăgan Mun- de.
nă, a fost revelator pusă în CORNEL ARMEANU si teanu, care acum 16 ani,
pete, ritmuri ascuţite şi sa VALENTIN NEAGU provenind din aceeaşi
cadate povestesc despre lumină prin alte metafore Fotografii pepinieră, cîştiga trofeul
marile bătălii, bărbaţi ori şi imagini, extrem de su NICOLAE GHEORGHIU Costeşti.
femei cu copii în braţe spu- gestive. Căci, după un imn
