Page 27 - Drumul_socialismului_1988_06

iARtl, 7 IUNIE 1988 Pag. 3

mm
11 iunie 1948 « 11 iunie 1988
CAMPANIA AGRICOLĂ DE W W m - . ■ T i
sa* “WjfSKf
Praşilele — executate !a timp şi cu 40 de ani de măreţe înfăptuiri socialiste, de

răspundere! Furajele — grabnic strînse progres economico-soeial în toate domeniile!

şi puse la adăpost! Din munţii şi apele Hunedoarei —

izvoare de lumină
Puternic mobilizaţi de giu. Aici, de pildă, s-a fi­ ratorii, toată. lumea se
sarcinile şi orientările cu­ nalizat rebilon'area a doua implică şi participă cu
prinse în Expunerea tova­ la cartofi pe toate cele răspundere maximă la e- (Urmare din pag. 1) tensă de muncă, angaja­ harta ' energeticii hunedo»
răşului Nicolae Ceauşescu 50 ha plantate, lucrare pe feetuarea lucrărilor de rea revoluţionară a între­ rene apare un alt obiectiv
la şedinţa comună a Con­ care a efectuat-o. în con­ sezon. „Pînă acum — sub­ mai puţin de 10 ani de 'la gului colectiv de aici — centrala de la Clopo-
siliului Naţional al Oa­ diţii de calitate, mecani­ linia Mircea' Pătrînjan, in­ intrarea în funcţiune a se r e g ă s e s c , an de tiva. Al doilea an al ac­
menilor Muncii şi Con­ zatorul Vasile Cosmaru. ginerul şef şi preşedintele primului grup energetic a an, în situarea Centralei tualului cincinal consfin­
siliului Naţional al Agri­ „A fost încheiată şi prima unităţii. — am efectuat produs peste 100 miliarde termoelectrice Mintia prin­ ţeşte pulsarea primilor
culturii, lucrătorii ogoa­ praşilă mecanică la sfe­ 'cîte două praşile meca­ kilowaţi-oră, adică do 500 tre fruntaşele întrecerii megawaţi-oră de la Ostro­
relor din C.U.A.S.G. Ge- cla de. zahăr — preciza nice pe toate cele 40 ha de ori mai mult decît pro­ socialiste pe ţară, la care vu Mare şi Păclişa.
oagiu acţionează cu hăr­ Ioan Rob, inginerul şef a] ocupate cu sfeclă de ducţia totală de energie participă toate unităţile 1988 este considerat de
de
producătoare
energie
electrică a judeţului nos­
h
a
ă
,
r
la
mecanizatorii
nicie

răspundere
şi
mm întreţinerea culturilor, re­ unităţii —, în prezent z Nicolae şi Petru Cosmoi tru în anul 1948. electrică pe bază de căr­ energeticienii de po Rîu
Mare anul masivelor pu­
BBS8E®3 coltarea şi punerea la a- cooperatorii din brigăzile fiind ' cei care s-au stră­ Pornind cu o „zestre" bune. neri în funcţiune. Se află
conduse de Stela I-Iomo-
Rod al uneia dintre ne­
urnal © dăpost a furajelor. Con­ rodean şi Elena Ş.pan duit şi au reuşit să exe­ energetică modestă, con­ uitatele vizite de lucru în diferite stadii de exe­
stituită din centralele ter­
cuţie centralele Cîrneşti I
'.batere : stantin Petec, inginerul şef fiind antrenaţi la întreţi­ cute lucrarea în timp op­ moelectrice proprii unită­ efectuate de tovarăşul şi II, Toteşti I şi II, Ha­
oraşului al consiliului unic, ne nerea ei manuală. Mai tim şi de calitate. De a- ţilor siderurgice din Hu­ Nicolae Ceauşescu, iubitul ţeg şi Orlea. Ele vor intra
seu cu face o primă punere în precis, şi această lucrare semenea, am trecut cu nedoara şi Călan, la care ' conducător al partidului şi în curînd în constelaţia e-
proble- temă cu stadiul lucrărilor este finalizată pe 90 la toate forţele satului la s-a adăugat, din anul 1956, statului nostru, în judeţul nergetieii româneşti, ilus­
:erii ac- la nivelul întregului efectuarea întreţinerii ma­ Uzina electrică Paroşeni, Hunedoara, pe cursul vi­ trând astfel vocaţia de con­
nico-so- G U.A.S.C., precizind că la nuale. Pe rol se află cea comuniştii, oamenii mun­ jelios al Rîului Mare, a în­ structor a poporului nos­
:ii ideo- sfecla de zahăr se exe­ C.U.A.S.C. de a doua praşilă ma­ cii hunedoreni — cărora ceput epopeea construirii tru.
ico-edu- cută în aceste zile cea de GEOAGIU nuală, care este încheiată li s-au alăturat alte mii unei salbe de centrale hi­ Dorinţa fierbinte de a
ţi ale a doua praşilă mecanică şi ea pe 30 de hectare. de constructori din întrea­ droenergetice. Rememo­ participa la efortul gene­
iţicnale. şi manuală. Astfel, din Şi la cartofi stadiul în­ ga ţară —, au trecut cu răm, succint, cîteva mo­ ral al ţării — de a-şi asi­
uţiortară cele 170 ha ocupate cu treţinerii este bun. Meca­ hotărâre şi elan la ctito­ mente remarcabile din a- gura din .resurse proprii
e a as- această cultură, întreţi­ sută din suprafaţa pre­ nizatorii Ioan Ţigu şi rirea de noi şi puternice cest timp al construcţiei întregul necesar de ener­
comu- nerea mecanică s-a fina­ văzută. Porumbul a fost Ioan Fodor au executat izvoare de lumină. Piatra cetăţilor de foi'ţă şi lumi­ gie electrică: — este" ca­
tea li- lizat pe 105 ha, iar cea i prăşit mecanic pe 70 ha, cîte două rebilonări, iar de hotar a începutului de nă pentru ţară. racteristică şi colectivelor
i a ră­ manuală pe 90 ha. Cele 190 din cele 94 cultivate, de cooperatorii au executat şi drum a constituit-o Con­ în primii doi ani ai cin­ de cnergcticieni de la U.E.
o praşilă manuală, cultura
ci F~ ha ocupate cu cartofi se către mecanizatorii Damian prezentîndu-se acum cu­ gresul al IX-lea, care, ex- cinalului 1976—1980 sînt Paroşeni, C.S; Hunedoara,
nivev rebilonează pentru a doua Crăciun şi Ioan Rusu, iar primînd voinţa întregului atacate obiective foarte C.S.V. Călan, C.T. Gura-
oducţie, oară. Putem spune că şi manual pe 50 hectare". rată .şi bine dezvoltată. popor, l-a ales în fruntea importante: centrala sub­ barza. Unanimă este,- de
în aceste zile, majori­
genera- această lucrare se află în în ferma legumicolă se partidului pe tovafăşul terană „Retezat", barajul asemenea, hotărârea de. a
e 20,45 prag de finalizare, pe 165 muncea cu grijă la între­ tatea forţelor sînt concen­ Nicolae Ceauşescu, patrio­ Gura Apelor şi galeria de se acţiona în continuare
trate la întreţinerea po­
p în a- de hectare ea fiind deja ţinerea verzei, cepei şi rumbului. Din cele aproa­ tul înflăcărat, comunistul deviere a Rîului Mare. în cu şi mai multă dăruire
05 Sea- încheiată. La porumb, care altor culturi. Inginera pe 120 ha ocupate cu a- a cărui personalitate mar­ martie 1978, apele tumul­ patriotică şi angajare, co­
s muzi- este cultivat pe aproape Alexandrina Ciornei, şefa ceastă cultură, mecaniza­ cantă se regăseşte în toa­ tuoase întâlnesc în calea munistă, .. revoluţionară,'
e 21,50 600 ha, se efectuează acum fermei, arăta că au fost te înfăptuirile măreţe ale lor zăgazul în stare să !e pentru eliminarea grabnj-
2,00 !n- primele praşile mecanice prăşite manual 65 ha iar torul Vasile Macoviciuc a perioadei pe care cu mîn- oprească înaintarea pe al­ 'că a lipsurilor şi neajun­
prăşit, pînă ieri, 70 de
nului. şi manuale. Ele sînt fina­ mecanic 30 ha, coopera­ hectare. Praştia manuală drie şi recunoştinţă o bia obişnuită. în 1982 şi surilor ce se mai întâlnesc,
lizate pe aproape 300 ha toarele Ana Căliman, Ma- este şi ea finalizată pe numim „Epoca Nicolae 1983 se realizează primele pentru materializarea e-
(mecanic) şi 185 ha (ma­ ria Herţa, Anisia Cigmă- 50 ha. Ceauşescu". străpungeri pe aducţiunea xemplară a sarcinilor şi
nual). ianu ş.a., detaşîndu-se prin Concomitent se acţio­ La indicaţia expresă a principală, iar în 1984 — indicaţiilor formulate de
în- ce priveşte recolta­ hărnicie. nează la recoltarea fura­ secretarului general. al ultima străpungere. Tot secretarul general al parti­
ţ măriţi rea plantelor de nutreţuri, O atenţie mare acordă' jelor. Au fost cosite tri- partidului, în apropiere de atunci se finalizau lucră­ dului, tovarăşul Nicolae
(Patria); pînă la această dată s-au conducerea cooperativei folienele de pe 6 hecta­ Deva pe malul stâng al rile la centrala Ostrovu Ceauşescu, la şedinţele
(Arta); eliberat de- masă-verde recoltării la timp şi de­ Mic, prima, dintre stelele Comitetului Politic Exe­
tu o uşor re, obţinîndu-se 90 tone Mureşului, a început con­ ce vor răsări în aval de cutiv ai C.C. al P.C.R. din
ţodern — 280 ha, obţinîndu-se 4 200 pozitării nutreţurilor. For­ nutreţuri de bună calita­ strucţia termocentralei de
;rn — B); tone de furaje. Din, a- maţia de mecanizatori an­ te, iar de pe 10 ha de la Mintia. în noiembrie marea centrală subterană, lunile aprilie ş i s m a i a.c.,
ui clin cestea 2 000 tone sînt trenată la recoltarea cul­ în a doua jumătate a a- precum şi la şedinţa co­
lacăra) ; masă-verde s-au realizat 1969 intra în funcţiune nului 1986 este pus în mună a Consiliului Naţio­
ixtempo-' deja însilozate în bune turilor masă-verde (Ioan 150 tone de siloz. primul din cele şase gru­
î. (Pa­ condiţii. A început şi re­ Mihăilă, Traian Giurgiu, Exemplul cooperatorilor puri energetice. Au urmat funcţiune hidroagregatul nal al Oamenilor Muncii'
ji — se- coltarea trifolienelor, pînă Teodor Olea, Dorel Rin zar din cele două unităţi tre­ apoi, eşalonate pe ani, ce­ air. 2 (astăzi, centrala „Re­ şi Consiliului Naţional a'l
fcmbrie); acum fiind obţinute a- şi Timoftei Danciu) a re­ tezat" produce cu ambele Agriculturii, din 2—3 iu-
maimuţă buie urmat şi de cei din lelalte grupuri. Producţia grupuri). Simultan, pe
MX: A proape 300 tone, dar la coltat-o de pe 50 ha, rea- cooperativele unde ritmu­ constant bună obţinută
căpitan cosirea acestora ritmurile lizînd pînă la zi 600 to­ rile la praşilă şi recolta­ de energeticifenii Mintiei,
i); trebuie amplificate în fie­ ne de siloz de bună cali­ rea furajelor încă nu se milioanele de. . kilowaţi-
lgC„.. oră pulsaţi suplimentar în Simpozion ştiinţific naţional
LONE,-..- care unitate. tate. ridică la nivelurile ceru­
ira (MI­ Una din unităţile în C.A.P. Romos este o altă te, la unele culturi lu­ sistemul energetic naţional
LOASA : care activitatea se deru­ cooperativă agricolă unde, crările de întreţinere au făcut să se vorbească La Liceul industrial nr. Universitatea Bucureşti),
,t (Rlun- 4 Deva s-au desfăşurat, „Utilizarea calculatoare­
•NI : Na- lează zilnic în ritmuri începînd de la conduce­ fiind întârziate. elogios, pretutindeni în timp de două zile, lucră­ lor în şcoală" — lect. dr.
(Rete- susţinute şi bine organi­ rea unităţii, continuînd ţară, despre „Steaua de
iăpitanul zat este C.A.P. Geoa- cu mecanizatorii şi coope­ MIRCEA LEPĂDATU pe Mureş". Atmosfera in- rile unui important simpo­ Mircea Rusu (Facultatea
“ (Stea- zion ştiinţific naţional pe de fizică — Universitatea
ÎAŞTXE : •terna „Dezvoltarea crea­ Bucureşti), „Utilizarea cal­
an (Pa-
Flacăra); tivităţii la elevi prin pre­ culatorului electronic în,
Viaţa de Mobilizator program de acţiune darea fizicii şi chimiei", scopul dezvoltării creati­
cultură); organizat de Ministerul
(Dacia) ; (Urmcre din pag. 1) ţelor sale fundamentale Analiza critică, exigentă economico-sociale trebuie vităţii elevilor în lecţiile
Sn ini- Educaţiei şi Învăţăniîntului, de fizică" — prof. Mircea
jpte mi- de libertate, de bunăstare făcută de tovarăşul Nicolae să se producă o schimbare Societatea de ştiinţe fi- Nistor (Liceul industrial
bte iraţi şi fericire. în această pe­ Ceauşescu a evidenţiat şi radicală în modul de so­ zico-chimice, cu sprijinul
!>); Si­ cesar, în continuare, să se rioadă istorică scurtă, ţara luţionare a tuturor proble­ nr. 1 Hunedoara), „Un
ta din acţioneze pentru realiza­ faptul că, deşi s-au obţi­ Inspectoratului şcolar ju­ mecanism molecular al
I); ILIA: rea planului la producţia noastră — care avea o in­ nut unele rezultate bune, melor de care depinde deţean şi Consiliului ju­ mutaţiei genetice la ira­
km (Lu­ dustrie şi agricultură slab dezvoltarea intensivă, ca­ deţean al sindicatelor.
fizică şi, în primul rând, în această perioadă s-au litativ superioară a eco­ diere" — prof. dr. dos.
a producţiei de export, dezvoltate — s-a transfor­ manifestat şi unele lipsuri, nomiei naţionale. Simpozionul, organizat Victor Emanoil Sabini
pentru reducerea consu­ mat într-o ţară cu o in­ existând o serie de rămî- Prin întregul său con­ pe două secţiuni, a reunit (Institutul politehnic Bu­
dustrie puternică, moder­
murilor materiale şi ener­ neri în urmă faţă de pre­ ţinut, expunerea secreta­ 88 lucrări prezentate în cureşti), „Program pentru
getice, creşterea, producti­ nă, organizată pc baza ce­ vederile planului. Astfel, rului general al parti­ faţa unui mare număr redarea perspectivei OA
lor mai noi cuceriri ale
vităţii muncii, folosirea de profesori din toate ju­ pentru calculatorul TIM—-
xase la continuă, intensivă a uti­ ştiinţei şi tehnicii, şi cu în primele cinci luni ale dului, tovarăşul Nicolae deţele ţării, oameni de
aie 1988: o agricultură socialistă anului, nu s-a realizat plă­ Ceauşescu, la şedinţa co­ ştiinţă, cercetători de la S", — prof. dr. Gavril
, 61, 12. lajelor din dotare, atinge­ înaintată. Faţă de anul na­ nui la unele produse fizi­ mună a Consiliului Naţio­ universităţile din Bucu­ Niac (Institutul politehnio
•41, 49, rea parametrilor proiec­ ţionalizării, fondurile fixe nal al Oamenilor Muncii Cluj-Napoca), „Cis-platin,
taţi la noile obiective de ce de mare însemnătate reşti şi Iaşi, institutele
46, 27, au sporit la peste 2,5 tri­ pentru economia naţiona­ şi Consiliului Naţional al politehnice Bucureşti şi un compus anorganic
investiţii, îndeplinirea tu­ lioane lei, producţia indus­ Agric uliu r ii evi d enţiază ©luj-Napoca. simplu cu proprietăţi te­
îştigurl: turor sarcinilor izvorâte lă, iar la export nivelu­ largul democratism al so­
are 9 024 trială a crescut de peste rile atinse se situează sub Au reţinut atenţia prin rapeutice antitumoralc sur­
catego- din programele de dezvol­ 120 ori, iar producţia a- cele planificate. Restanţe cietăţii noastre socialiste, valoarea lor ştiinţifică prinzătoare" — prof. Flo­
tare curente şi de per­ gricolă de peste 6 ori. s-au acumulat şi în dome­ faptul că în toate sectoa­ lucrări ca! „Noutăţi în rin Ilieş (Liceul industrial
spectivă. în cei 40 Venitul naţional a crescut rele economico-sociale e- energetica nucleară" — nr. 4 Deva), cu sprijinul
de ani care au tre­ de peste 32 ori şi, pe a- niul investiţiilor, — cu xistă tot ceea ce este ne­ prof. dr. Voicu Grecu Facultăţii de chimie din
cut de la naţionalizarea ceastă bază, s-au asigurat deosebire în sectorul ex­ cesar pentru îndeplinirea (Facultatea de fizică — Oluj-Napoca ş.a.
principalelor mijloace de fondurile necesare dezvol­ tractiv şi energetic, în me­ planului cincinal, a pro­
producţie, îndeosebi în e- talurgie şi chimie — iar gramelor generale, a ho­
cmca va tării forţelor de producţie, în ce priveşte eficienţa e-
nstabilă, tapa ce a urmat Congre­ a întregii societăţi. Reali­ tărârilor Congresului al CARIERA MINIERĂ VEŢEL-MINTIA
lt noros. sului al IX-iea al partidu­ zări deosebite s-au înre­ conomică nu au fost în­ XlII-lea şi Conferinţei Na­
locale, lui — bornă de înce­ depliniţi în totalitate in­ ţionale ale partidului. Iar ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
nai ales gistrat şi în prima jumă­
să, înso- put a „ E p o c i i Nicolae tate a cincinalului 1986— dicatorii stabiliţi. hotărârea de neclintit a ® mecanic locomotivă L.D.H.
•i elec- Ceauşescu" — s-au obţinut 1990 în toate domeniile de Prin prisma rezultatelor poporului nostru este de
posibll realizări însemnate în e- activitate. Pe această bază,' obţinute, apare cu atât mai a înfăptui neabătut aceste ® manevrant (pentru Brigada de pro-
va su-
intensi- dificarea noii orânduiri so­ arăta secretarul general limpede necesitatea sub­ ■ sarcini, de a răspunde prin ducţie Pojoga)
40—50 ciale, fapt ce demonstrea­ al partidului, se poate'fa­ liniată de secretarul gene­ •fapte chemării însufleţ.i-
.li sudic, ce un bilanţ corespunză­ ral al partidului de a se toare a secretarului gene­ ® paznic obiective speciale (bărbat)
minime ză cu putere capacitatea şi
între 10 energiile creatoare ale po­ tor şi se pot stabili măsu­ continua cxx şi mai multă ral al partidului, de a par­ pentru S.M. Veţel.
cele ma- porului nostru, eliberat de rile necesare în' vederea fermitate procesul, de per­ ticipa mai mult la înflo­
27 gro- rirea patriei socialiste, a- încadrarea se face în condiţiile prevă­
exploatare şi asuprire, de­ înfăptuirii neabătute a fecţionare a activităţii pro­
venit stăpîn pe destinele prevederilor planului cin­ ductive, de planificare şi sigurarea bunăstării între­ zute de Legea 57/1974.
sale, hotărât să acţioneze cinal, â obiectivelor sta­ de conducere a întregii e- gii naţiuni, întărirea ne­
cu toată fermitatea pentru bilite dc Congresul al conomii naţionale. în acti­ contenită a suveranităţii Informaţii suplimentare la telefon 12488,
a-şi făuri un viitor lumi­ •X'III-leă şi Conferinţa vitatea centralelor, între­ şi independenţei Româ­ interior 23.
nos, corespunzător năzuin- Naţională ale partidului. prinderilor şi sectoarelor niei.