Page 29 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 29
HKLJLfclAKI LZII< HJMIL i n , _ .
LA RECOLTAREA Şl DEPOZITAREA FURAJELOR
RUMl Să se acţioneze cu răspundere maximă
şi forţe sporite iu fiecare unitate!
Este vremea recoltării rezultate s-a acţionat pînă pus la adăpost în fînare
nutreţurilor masă-verde, a acum la cele două asocia 10 tone de fin, deoarece
trifolienelor şi fîneţelor ţii economice intercoope- ploile din ultimele zile
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. naturale. în această peri ratiste. La A.E.I. Grind, au împiedicat uscarea şi
SI AL C 0 N S 1 L I U I U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N oadă, în fiecare unitate de pildă, de pe 85 ha s-au transportul lui din cîmp.
obţinut 1 700 tone de ma
agricolă trebuie să se ac
Dintre unităţile agricole
ţioneze cu răspundere şi să-verde. „întreaga canti cooperatiste cele mai mari
forţe sporite la strîngerea tate a fost deja însilozatâ cantităţi recoltate şi depo
Anul XL, nr. 9 504 MIERCURI, 8 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani şi depozitarea grabnică şi — preciza Iuliu Moise, di zitate le au G.A.P. Ilia,
fără pierderi a furajelor, rectorul asociaţiei. Conco Dobra, Lăpuşnic şi Gura-
asigurînd cantităţi cit mai mitent am trecut şi la re sada, ceea ce dovedeşte
mari în cămările zooteh coltarea trifolienelor, lu că aici conducerile colec
niei. Cum se desfăşoară crare pe care am finali tive şi ale fermelor zoo
In lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu recoltarea nutreţurilor, ce zat-o pe 10 ha". tehnice s-au implicat cu
cantităţi au fost puse pînă La A.E.I. Bacea-Ilia me răspundere în asigurarea
Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare în activitatea acum la adăpost în uni canizatorii Roman Olaru, bazei furajere. Astfel Ia
tuturor colectivelor de oameni ai muncii ;; tăţile din G.U.A.S.C. Ilia ? Tonei Brumaru, Ioachim C.A.P. Ilia a fost recolta
în primul rînd trebuie Cărmăzan şi Vasile Cîm- tă masa-verde de pe 47
să arătăm că în majori pan au recoltat pînă la zi ha. Din cele 700 tone ob
Măsuri şi acţiuni energice tatea unităţilor s-a trecut masa-verde de pe 39 ha şi ţinute, 500 tone au fost
trifolienele de pe 44 ha.
la
furajelor.
recoltarea
deja însilozate în condiţii
Mobilizaţi de organele şi Au fost obţinute 850 tone bune, lucrarea fiind ta
organizaţiile de partid, de de masă-verde şi 440 tone plină desfăşurare. Au fost,
pentru realizări superioare conducerile colective, co de trifoliene. Din acestea
operatorii au început coa — aflăm de la Di mi trie MIRCEA LEPĂDATU
sa trifolienelor şi finului, Toschici, directorul asocia
în anii construcţiei so — Cum veţi asigura ma iar mecanizatorii strîng ţiei — au fost însilozate
cialiste, cu deosebire după Convorbire cu terializarea acestor măsuri? nutreţurile masă-verde. Cu 600 tone de masă-verde
Congresul al IX-lea al ing. TEODOR BACIU, — Ne-am dat seama că multă răspundere şi bune în amestec cu paie şi s-a'î (Continuare în pag. a 4-a)
P.C.R., cînd, prin voinţa şi la noi critica şi auto
unanimă a naţiunii, în directorul critica' au fost de cele mai
fruntea partidului a fost T.A.G.C.M. Deva multe ori formale. De a-
ales tovarăşul Nicolae ceea ne-am impus să în întrecerea socialistă — cadrul implicării
Ceauşescu, cel mai stimat — Mai concret, ce veţi lăturăm cu desăvîrşire un
şi mai iubit fiu al po întreprinde ? asemenea mod de a lucra, responsabile a fiecărui om al muncii
porului, judeţul Hunedoara — Avînd în vedere rit în acest sens, membrii
— asemenea întregii ţări — murile de execuţie scăzu comitetului de partid, ai în îndeplinirea sarcinilor de plan
a cunoscut prefaceri în te şi rămînerile în urmă consiliului oamenilor mun
noitoare fără precedent. pe cele cinci luni ale cii, conducătorii proceselor Subordonîndu-şi activita le-au revenit răspunderi Avînd la baza activităţii
Pe multe şi-au pus ampren anului Ia o serie de o- de producţie. specialiştii tea de cercetare geologică deosebite în fundamenta aceste izbînzi, colectivul
ta durabilă colectivele din biective —- mai ales în au fost repartizaţi pe o- sarcinilor majore ce se rea angajamentelor în în nostru acţionează ferm
cadrul Trustului de an Valea Jiului, unde trebuie biective şi chiar lucrări, desprind din . hotărîrile trecerea socialistă şi mo pentru îndeplinirea sarci
trepriză generală pentru să realizăm în acest an pentru a urmări şi ajuta Congresului al XIII-lea şi bilizarea oamenilor pentru nilor ce îi revin în creşte
construcţii-montaj Deva. 2 887 apartamente, din pla efectiv desfăşurarea acti Conferinţei Naţionale ale îndeplinirea lor. Astfel, rea rezervelor de substan
Şi în 1988, în toţi anii nul de 3 709 al trustului, şi vităţii, respectarea grafi partidului, colectivul de au fost lansate chemări ţe minerale utile, cit şi în
actualului cincinal, oa unde am mobilizat 80 la celor şi termenelor de fi la întrecere de către oa finalizarea cercetărilor geo
menii muncii de aici au sută din efectivul total nalizare a obiectivelor. oameni ai muncii din meni ai muncii, formaţii logice la unele obiective
întreprinderea de prospec
sarcini deosebit de mobi al forţei de muncă — Vom insista, aşa cum re de lucru şi brigăzi geolo în vederea predării aces
lizatoare. implipînd o ^eamă de as comanda tovarăşul Nicolae ţiuni şi explorări geolo gice complexe, au fost tora la unităţile extracti
— Cum sînt ele abor pecte economice şi so Ceauşescu, pe control şi gice Hunedoara—Deva a popularizate angajamente
date, tovarăşe director, ciale —, ne-am stabilit cunoaştere, control şi în acordat atenţie deosebită le atît cu ocazia adună ve pentru valorificare. In
din perspectiva tezelor, măsuri în cîteva direcţii drumare, control şi învă organizării la un nivel rilor generale ale grupelor ultima perioadă au trecut
ideilor şi orientărilor cu principale: » asigurarea ţătură, nu vom mai tolera superior a întrecerii socia sindicale, cit şi prin pro în exploatare opt obiecti
prinse în Expunerea tova necesarului forţei de mun justificările şi automulţu- liste. S-a avut în vedere, paganda vizuală. Toate a- ve la huilă, 11 la nefe
răşului Nicolae Ceauşescu, că în structura reclamată mirea, vom veghea ferm în primul rînd, ca obiecti ceste acţiuni au dus Ia o roase şi auroargintifere şi
prezentată la şedinţa Co de importanţa şi complexi pentru respectarea disci vele întrecerii să conducă mai bună fundamentare a 2 la nemetalifere. în ceea
mitetului Politic Executiv tatea lucrărilor; • orga plinei de partid şi de pro efectiv la lărgirea bazei cifrelor de plan. Ia cu ce ne priveşte, realizările
al C. C. al P.C.R. din 29 nizarea riguroasă a acti ducţie, pentru întronarea de materii prime şi e- noaşterea acestora de că de rezerve sînt mai mari
aprilie a.c. ? vităţii la fiecare obiectiv la fiecare om al muncii a nergetice, introducerea in tre fiecare lucrător, for decît prevederile planului
— Indicaţiile secretaru şi urmărirea zilnică a sta conştiinţei revoluţionare,, a procesul de producţie a maţie sau brigadă geolo de stat, la toate substan
lui general al partidului diilor fizice de execuţie ; spiritului de răspundere, unor noi tehnologii, utili gică. în acelaşi timp, se ţele, cu depăşiri impor
se constituie în direcţii • îmbunătăţirea aprovi de dăruire, de autogospo- zarea în mai mare măsură caută permanent aplica tante la huilă, minereuri
clare şi pentru construc zionării tehnico-materiale dărire. a resurselor refolosibile, rea şi generalizarea unor de fier, neferoase şi auro-
tori, direcţii in care ne vom pînă la fiecare punct de — Se pare că pe şantie reducerea consumurilor iniţiative valoroase, re argintifere. Mai importan
concentra mai hotărît e- lucru ; • utilizarea integra rele noastre mai este mult materiale, realizarea pro zultatele dobîndite fiind te sînt cele predate Com
forturile şi preocupările, lă, judicioasă, a dotării gramului de organizare şi îndeaproape urmărite, pe binatului minier „Valea
cu toată responsabilitatea, tehnice, a personalului Convorbire consemnată de modernizare a producţiei. grupe geologice şi brigăzi Jiului" din Petroşani şi
perseverenţa şi angajarea muncitor şi a timpului e- DUMITRU GHEONEA în acest context, comite complexe.
ce-i caracterizează pe oa fectiv de iucru; © întări tului sindicatului şi con Pentru activitatea con Centralei minereurilor De
va.
menii noştri. rea ordinii şi disciplinei. (Continuare in pag. a 2-a) siliului oamenilor muncit
stant bună, în ultimii ani
întreprinderea a fost de SAMSON BUTNAR,
preşedintele comitetului
Scurt popas în marele Combinat siderurgic din Căian corată de şase ori cu Or I.P.E.G. Hunedoara-Deva
dinul Muncii (o dată cla
sindicatului de la
sa I, de două ori clasa a
II- a şi de' trei ori clasa a
Înconjurat din trei părţi Înfăptuirea actului de na bricîlor şi ai altor bogăţii aplauze de bucurie şi a- III- a). (Continuare In pag a 4-a)
de cimpie, oraşul nou Câ- ţionalizare a întreprinderilor. care de drept 'le aparţi probare. Am simţit atunci
lan pare construit pe un Am fost numit şi eu prin neau de totdeauna. şi mulţi alţii la fel ca mi
promontoriu. Acest mic a- tre comuniştii care trebuiau In data de 10 iunie, in ne cit este de mare forţa
vantaj geografic oferă vi să desăvirşească acel act jurul orei 21,00, delegaţia oamenilor muncii atunci
zitatorilor un dublu privi da cotitură din viaţa uzinei noastră, completată şi cu cînd sînt uniţi, am simţit ce
legiu ; pe de o parte, ima noastre — fiind, in vremea aIj' comunişti am plecat la lucru mare şi însemnat este
ginea mereu înnoită şi aceea, promovat din mun biroul direcţiunii, l-am co dreptatea.
proaspătă a localităţii, do- citor turnător in funcţia do municat celui care -definea Îmi aduc aminte că a-
minind împrejurimile, iar preşedinte al sindicatului funcţia de director că tre tund, in primele rinduri ale
pe de altă parte peisajul din unitate - şi am parti buie să predea actele, do acţiunii de naţionalizare se
complex dinspre oraşul vechi cipat direct la actul naţio cumentele uzinei, cheile bi aflau comuniştii veterani ai
— o adevărată „ilustrată" Călanului, oameni de nădej
cu industriile Colanului. de care, generaţii la rînd,
Aici, la marginea de că 11 iunie 1948 • 11 iunie 1988 au muncit din greu supor-
tre Strei a oraşului nou, tind nedreptăţile sociale ale
l-am intilnit intr-una din 40 de ani de măreţe înfăptuiri socialiste, de acelor vremuri. Dintre aceş
zilele trecute pe loan Du- tia s-au promovat mai apoi,
daş, fost muncitor turnător progres economieo-soeiai în toate domeniile in anii refacerii economice
la Combinatul siderurgic
şi ai noii societăţi, multe
„Victoria" Călan, în pre cadre de conducere.
zent pensionar. După cum nalizării. Dar, trebuie să roului şi ale casieriei. Toa
arată, în nici un caz nu vă mai spun că înainte de te au fost predate noului Anii au trecut. Uzina s-a
poţi să-i dai virsta celor 70 7 7 iunie simţeam pulsul director. transformat şi a luat o altă
de ani pe care i-a impfinit şi Irămintările muncitorilor In acea noapte nimeni inlăfişare, iar o dată cu
la 10 mai a.c. In această care erau înfrăţiţi şi uniţi dintre noi n-a dormit. Pre ea s-au lormat oameni noi,
după-amiază de iunie, loan prin munca dusă împreună, luam averea poporului şl cu o concepţie nouă, supe
Dudaş pare mai degrabă un la bine şi la greu, aşteptind nu trebuia să ne scape ni rioară. Au continuat să
siderurgist Întors de la mun cu răbdare schimbările ce mic. S-a muncit în acea muncească pe mai depar
ca sa din combinat. La rugă trebuiau să se realizeze. noapte şi la pregătirea mi te, cot la cot, in această
mintea noastră, ne vorbeşte Singurul lucru pe care tingului, ce urma să aibă uzină centenară unde, as
despre acel istoric 77 iunie nu-l cunoşteam era ziua şl loc in ziua de 11 iunie, la tăzi, se găsesc fiii şi chiar
1948, la care a participat ora, date ce le-am aflat in ora 14,00. nepoţii celor care in acel
direct. Să-i dăm cuvîntul. 9-10 iunie, cînd am fost Atunci cind s-a anunţat, 11 iunie 1948 făceau drep
convocaţi la o şedinţă de la miting, că uzina cu tot tate muncitorească, luînd în
O CUPĂ DE ISTORIE..'. instruire la Comitetul jude ce cuprinde ea a trecut in
ţean de partid. No! eram proprietatea statului şi a MARIN NEGOIŢA
„Imi aduc cu claritate a- chemaţi să punem in apli clasei muncitoare, vestea întreprinderea de produse refractare Baru. In hala
minte de zilele fierbinţi ale care hotărirea partidului, i-a copleşit pe toţi partici de presare, echipa de matri teri condusa de Miliai Itahotă
finalizează lucrările de punere In funcţiune Ia o nouă
primăverii 1948, cînd condu pentru ca toţi oamenii mun panţii care după cîteva clipe presă de G50 tone forţă. Foto NICOLAE GHEORGHIU
cerea de partid a hotărit cii să devină stăplnii fa- ca izbucnit cu entuziasm in (Continuare in pag. a 2-a)
