Page 3 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 3
• MIERCURI, 1 IUNIE 1988
UN NOU SORTIMENT DE LAPTE
Dezvoltarea micii industrii şi
11 iunie 1948 © 11 iunie 1988
PENTRU CONSUM
40 de uni de măreţe mfăpluiri socialiste, de prestărilor de servicii - importantă Pe baza preocupărilor Produsul rezultă din a-
progres economico-soeial în toate domeniile de diversificare a gamei meslecul laptelui de vacă
Vi sursă de venituri pentru C.A.P. sortimentale de produse cu 15 la sută must de înalţ
la
lin Po lactate şi de valorificare obţinut de la fabricile de
Io stat marfă, cit şi a dezvoltării de noi materii prime va berc. Acest .produs are ca
a.»
(fa. l<r 1 Naţionalizarea - moment hotăritor în spiritul sarcinilor cu racteristici organoleptice
, < prinse în Expunerea se activităţilor de mică in loroase din punct de ve plăcute şi un conţinut ri
piesa 7 cretarului general al parti dustrie şi a prestărilor de dere nutritiv, în.cepînd cu
U“. A- servicii. De asemenea, deşi data de 6 iunie 1988 se vu dicat. de glucide (lacloză,
Tu-
le fost in desfăşurarea revoluţiei socialiste dului, tovarăşul Nieolao prevăd în programele pro introduce în fabricaţie şi maltoză, iructoză, mallo-
Ceauşescu, la şedinţa Co
cat cu 7 7 mitetului Politic Executiv prii de redresare să orga doxlrină), substanţe pro
•sul 1 de al G.G. al P.G.R. din 29 nizeze diverse activităţi se va livra unităţilor co teice, concentraţie mare
*re| t de Actul revoluţionar al clasei muncitoare şi au — cum ar îi confecţiona merciale un nou sortiment de săruri minerale, vita
naţionalizării principalelor prefigurat transformările aprilie a.c., recenta ple rea do cărămidă şi produ de lapte de consum — mine (în special din gru-,
Noul mijloace de producţie, în cu caracter socialist ce au nară a consiliului Uniunii cerea varului —•, in unele „MALTOLACT lip 15", pa B), enzimo şi fitohov-,
*Ste il- făptuit Ia 11 Iunie 1948, avut loc după cucerirea judeţene a G.A.P. a ana ambalat în sticle 1/1 la moni care îi asigură o va-,
t şi a deschis o etapă nouă în întregii puteri de stat de lizat modul cum se înfăp G.A.P. între caro amintim
folosi n- pc cele din Vaţa de Jos, preţul do 4,50 lei pe litru. loare biologică ridicată.
ira ru- evoluţia relaţiilor de pro către clasa muncitoare, a- tuiesc prevederile din pro ilia, Aurel Viaicu, Bretea
irtiorelc ducţie din ţara noastră. liată cu ţărănimea, şi cele gramul de dezvoltare a
,Huru- Naţionalizarea a avut un lalte categorii de oameni activităţilor de mică in Română, Strei, Sălişte,
jricani, Brănişca, - Dine, Gigmău
i»a flu- rol hotăritor şi o semni ai muncii. dustrie şi a prestărilor de ş.a,, contabilii şefi şi cei Cu planul depăşit la predarea linii
» auto- ficaţie profundă pentru In conformitate cu pre servicii, stabilind totodată
dis- desfăşurarea cu succes a noi măsuri menite să de lalţi factori de răspunde
arteră vederile legii au fost na re nu se preocupă de fi Puternic stimulaţi de nirea pianului la lină. Ga
două operei de edificare a orîn- ţionalizate, ea bunuri ale termine obţinerea unor nalizarea măsurilor stabi importantele măsuri cu urmare, de la gospodâ-
>ens tio duirii socialisto în Româ poporului, toate bogăţiile realizări tot mai bune în lite. De însemnate posibi prinse în recentul Decret rifle populaţiei s-au pre-
nia. -subsolului care nu se gă .acest domeniu. Merită con al Consiliului de Stat pri
Imperativ generat de seau în proprietatea sta semnat faptul că, datorită lităţi . de a-.şi spori veni vind contractarea şi achi dat 10100 kg lină, depă-
cursul dezvoltării soeial- tului la dala intrării în preocupărilor susţinute turile băneşli, îndeosebi prin şindu-se prevederile ’ cu
istorice a României, na vigoare a Constituţiei din manifestate de conduceri confecţionarea de fascine ziţionarea produselor a- 100 kg. între cei mai
ţionalizarea principalelor aprilie 1948, precum şi în le unor unităţi agricole şi dezvoltarea cooperării gricole, producătorii agri buni contractanţi se află
mijloace de producţie îşi treprinderile individuale pentru valorificarea efi cu unităţile silvice, dispun coli din comuna Bo.şorod Ieronim şi Niehifor Ton-
si
agricole
— ne informează prima
cooperativele
«mal o are temeiurile intr-un pro sau societăţile industriale, cientă a resurselor locale din Bunila, Lelese, Izvoa rul localităţii, Ieronim cea, Vasilc Bătuse şi aiţii,
jatere : ces revoluţionar mereu miniere, bancare, de asi si extinderea cooperării cu rele, Ghelari şi altoie, Grecu — s-au preocupat fiecare predînd cîto 200—
irâşului ascendent şi cu adinei ră gurări, transporturi şi te unităţile economice din. unde există forţă de mun cu răspundere de îndepli- 300 kg lină.
:u, cu dăcini în istoria poporului lecomunicaţii al căror rol judeţ, valoarea producţiei că disponibilă în unele
» pro- român. Lupta continuă a economic prezenta impor marfă obţinute din mica perioade ale anului, care
iducerii poporului noslru pentru tanţă pentru stat. Consi industrie şi prestările de nu este însă folosită cores
lomico- progres .şi civilizaţie a fost liile do administraţie alo servicii a sporit în ultimii punzător din cauza lipsei
muncii luminată permanent de societăţilor naţionalizate doi ani cu peste 45 mili spiritului gospodăresc şi
>olitico- idealul dreptăţii oconomi- au fost de drept dizolvate, oane lei, înregistrîndu-se de iniţiativă.
um şi co-sociale pentru masele iar întreprinderile au fost importante beneficii care Ţinînd seama de nece
ărnaţio- muncitoare, al înlăturării preluate de colectivele au contribuit la redresarea sitatea îmbunătăţirii radi
opilc nedreptelor privilegii do de oameni ai muncii. Con economico - financiară a cale a activităţii econo-
Epc proprietate care generau, duce «rea întreprinderilor a G.A.P. Dezvoltarea activi mico-financiare a G.A.P. La Amsterdam se va REYKJAV1K 31 (Ag.n-
;ntar • întreţineau şi agravau ex fost încredinţată unor di tăţilor de exploatare şi .şi aplicării cu fermitate disputa astăzi meciul in pres). — La Reykjavik, în
ilor de ploatarea celor mulţi. rectori noi, în majoritate prelucrare a materialului a noului mecanism econo- ternaţional amical de fot meci pentru preliminariile
ol lite- Victoria revoluţiei de muncitori. lemnos, a producţiei de mico-financiar, se impune bal dintre echipele Româ turneului olimpic de fot
regrafic eliberare socială şi naţio Datorită actului naţio agregate minerale, de pre ca în fiecare unitate să e- niei şi Olandei. bal, selecţionata Italiei
pionieri nală, antifasciştii şi anti- nalizării, procesul revolu fabricate din beton, con xiste preocupare deosebi Din selecţionata Româ a învins „cu scorul de 3—0
“iei • impcrialistă din august ţionar se dezvolta acum fecţii metalice şi altele, a tă că, pe lîngă creşterea niei fac parte următorii (2—0) formaţia Islandei.
tperien- 1944 marca începutul unc.i pe un plan calitativ supe asigurat cooperativelor a- producţiei agricole la hec jucători : Lung, Moraru, Golurile au fost marcate
21,50 etape istorice do profun rior. Statul, în calitate de gricole din Deva, Brad, tar şi în sectorul zooteh de Carnevale, Romano şi
!,00 în- de Silnoiri democratico, re deţinător al principalelor Silvaş, Boş, Jelcdinţi, Si- nic, să fie organizate şi lovan, Rodnic, Bumbescu, Virdis.
Tiului. voluţionare, de cucerire a mijloace de producţie, Belodedici, Andone, Varga, Echipa Italiei a terminat
puterii de către clasa mun a devenit cel mai impor merin, Ciula Mare etc. dezvoltate activităţile dc Rotariu, Sabău, Mateuţ, pe primul loc în grupa
citoare în alianţă cu ţă tant instrument al con posibilitatea de a-şi spori mică industrie şi prestă Klein, Hagi, Lupescn, B (zona europeană) şi s-o
rănimea muncitoare şi cu strucţiei economice, utili substanţial resursele bă rile de servicii, ca impor Bolâni, Lăcătuş, Cămăta calificat pentru Jocurile
celelalte categorii de oa zând resursele naturale ale neşti, a.plicînd cu fermita tantă sursă de rentabili rii, Geolgău. Olimpice.
meni ni muncii. Deşi re ţării si acumulările în in te principiile autoconducc- zare şi de sporire a efi
voluţia din august 1944 a rii, autogestiunii şi auto cienţei economice. în atest;
şi fraţii teresul poporului. finanţării. Important de scop, organizaţiile de partid
I (i*a- dat o grea lovitură pozi Naţionalizarea a permis • PIERDUT legitimaţie ser
e omul ţiilor claselor dominante, remarcat este că s-a acor şi conducerile G.A.P. sînt viciu, eliberată de l.C.E. „Fe-
IIUNIS- baza social-economică a organizarea întregii activi dat întreaga atenţie fa chemate să pună accentul ii.\“ Bucureşti, pe numele
ţi din tăţi economice pe princi bricării unor produse ren pe diversificarea activită ivlralv Vlaua. o declar nulă.
— A) ; regimului burghez nu a (2429)
(Modern fost afectată. Acest fapt pii socialisto, deschizând o tabile, cu desfacere asi ţilor de mică industrie, pe
erinecat a determinat Partidul Co etapă nouă în istoria dez gurată. valorificarea mai bună a • PIERDUT carnet mem
0 ŞAN I : voltării României. „In a- Există însă şi cooperati bru, eliberat de C.A.R. a pen
sionarilor Deva, pe numele
•arinii) ; munist Român ca, in ca eca.ştfi epocă de mari trans ve agricole de producţie resurselor locale şi extin
iii.' l-li drul politicii generale de derea cooperării cu unită ANIVERSARE t’opovici Dumitru. II declar
100 000 creare a condiţiilor pen formări revoluţionare — unde, deşi situaţia lor e- ţile economice, pe îmbu nul. (2(31)
a te (IJ- tru trecerea efectivă ia arăta tovarăşul Nieolao conomico-financiară înre nătăţirea calităţii produse
caiăto- Ceauş. >scu — au fost: lichi
itomr construirea socialismului, gistrează pierderi, nu se lor, reducerea cheltuieli • SOŢUL Joun urează dra ÎNCHIRIERI
fLCA*l să iniţieze o serie de mă date pentru totdeauna acţionează cu răspunderea lor materiale şi livrarea gei Iui Măria Mucavci, c u
prilejul pensionării, multă să
(Faicca- suri menite a îngrădi pu proprietatea capitalisto- cuvenită în vederea spo ritmică la beneficiari a nătate, fericire şi viaţa în ş CAUT apartament de fn-
l’aso moşierească asupra mij ririi resurselor băneşti şi delungată, alături de cei elnrlat. Deva, telefon 20179;
(Mine- terea economică a clase produselor contractate. dragi. (2106) după ora .17. (2421)
•Tandar- lor exploatatoare. Pe a- loacelor de producţie, ex echilibrării bugetului de în acelaşi linj,p, se im O CAUT cameră de închi
meriţolo eest plan se înscriu înfăp ploatarea şi asuprirea de venituri şi cheltuieli pe riat. Deva, telefon 20100, rfva
NIN'OA- tuirea reformei agrare din clasă, s-a realizai o eco seama dezvoltării micii in pune să fie realizate în »ă ora 16. (2414)
balerino nomie socialistă unitară dustrii şi prestărilor de condiţii ireproşabile preve VÎNZĂRI -
IICAN i: 1949, introducerea contro derile programelor .jude
(Kete- lului muncitoresc în între în industrie şi agricultură, servicii. Asemenea exem SCHIMBURI
;asu de prinderi, etatizarea Băncii bazată pe proprietatea co ple se în ti In esc la G.A.P. ţene prioritare privind CUMPĂRĂRI
, roşie); Popeşti, Vîlcele, Teiu, O- dezvoltarea piscicultux'ii, DE LOCUINJE t
z Ama Naţionale, reorganizarea mună a oamenilor muncii, sericiculturii si creşterii
•
VIND vidcocasctofon 'ro
nul .CU- Ministerului Economici Na ca proprietate a întregu haba, Lăsău, Pricaz, Geoa- stuita nou, telecomandă, In- • SCHIMB apartament doua
ci:oa- ţionale,- înfiinţarea oficii lui popor, şi pe proprieta giu, Pi.şchinţi, lîomoşel şi iepurilor do casă, din a- frnroşii. Deva, telefon 22990. camere Slmcria, cu garsonie
1 — so lor industriale, înfăptuirea tea cooperatistă asupra altele, unităţi ale căror ceste activităţi pulîndu-se (2128) ră Deva. Deva, telefon 20160,
ţia cul- '['efonnei monetare. mijloacelor de producţie, consilii de conducere nu realiza însemnate venituri • VLN15 casa (vilă), Dacia după ora 10. (2414/2119)
li «aba lloo. Deva, T. Vladitnirescu,
i — s« *- \nsamblul de măsuri s-a asigurat înfăptuirea întreprind măsuri pentru băneşti si beneficii, care nr. 9 (Fabrica de pîine). ■ schimb apartament două
V: 1i - economice şi social-politi- principiului socialist de redresarea econom ico-fi- să contribuie la redresa (2430) camere Cluj, cu garsoniera
» CUltll- ee iniţiate şi înfăptuite repartiţie a produsului so nanciară prin mai buna rea cconotnico-financiară • CUMPĂR butelie pentru sau două camere Deva. In
ulio vă aragaz. Deva, telefon 13717, formaţii Deva, zona gării,
ii roşul) ; de Partidul Comunist Ro cial şi venitului naţional". valorificare a posibilităţi a cooperativelor agricole zilnic. (2418) bloc 2, scara B, apartament!
«lui un mân, de statul democrat, lor de care dispun, în pri do producţie. O VlND Moskvlei 408. Sat 12. (2126)
au contribuit la consolida Prof. VASILE IONAŞ, mul ri'nd în vederea creş Almaşu Mic, comuna Pcştlşu
Mic, nr. 14, după ora 16.
•Ksxsom rea poziţiilor politice ale Arhivele Statului Deva terii producţiei agricole NICOLAE TIRCOB (2415) COMEMORARE
e VIND Dacia 1300, stare
perfectă. Deva, telefon 28443.
(2416)
e CU dor nestins şi
e VlND convenabil Mosk-
•mea va Dale mozaicate, de cea mai bună calitate vici 407. Hunedoara, Micro 5, durere în suflet, părin
ui mai Eroilor, nr. 1, bloc 24, apar ţii Şi sora anunţă e.j in
v cădea tament 17. (2403) seara zilei de 1 iunie se
de a- (Urmare din pag. 1) do dale s-au făcut nume partidului si statului nos trec, în medio, prin mani e VIND batoză 700 mm, împlinesc şase luni de
de des- roase modernizări şi auto- tru — trepte importante circa 8 000 bucăţi de dale. stare bună. Certeju de Sus, cînd, fulgerător a înce
şi izo- nr. 21S, Cibian. (2413) tat să mai bată inima
Pc alo- Am parcurs hala de fa inalizări care au uşurat isc calea dezvoltării inten Eu muncesc do 13 ani aici, o VIND maşină tocat car dragului nostru fin şi
de apă munca şi i-nu sporit rod sive. Modernizările şi în la instalaţia de lustruit ne Wolf electrică, cutcr, fră- frate
uşi ir> bricaţie. De la un capăt nicia". mod deosebit hărnicia oa mintătoarc, şpriţ, mese de VIKTOPEANU IONEL
/a sufla la altul oamenii şi maşi şi-mi dau seama că oa carmangerie cu tablă, In per (NELUŢU)
sectorul nile se află într-o perma — Puteţi să enumeraţi menilor ne vor ajuta să menii vor să construiască fectă stare. Brad, telefon de 20 de ani, din Peş-
nsificări câteva dintre acestea? realizăm, numai pe luna lot mai frumos şi vor avea 51818. (2108) teana.
a 40—60 nentă mişcare. La presa mai a.c., un plus de circa Chipul iui blind şi fru
iraturilo „K 207" vedem la lucru — De cîliva ani la in nevoie dc produsele noas mos nu-I vom uita nici
cuprinse echipa condusă ele Edina stalaţia „K.207" a fost au 1000 mp de dale mozai tre. Sini, de asemenea, odată. (2105)
ade iar cele. conştientă de faptul că PIERDERI
? 10 si Bcndc. Mai-notăm numele tomatizat transportul ci — De aici, de la noi — nc
muncitoarelor Etolca Recii, mentului în buncărul de dacă îmi vor trece prin • .P1KRDUT legitimaţie ser
Ileana Almăşan, al şefu ciment — pentru forma spune muncitoarea Ana mîini tot mai multe pro
vreme Dehelean — porneşte dru viciu, eliberată de I.M.C. De D E C E S
noros. lui do formaţie Terezia rea amestecului necesar Ia duse fizice înseamnă că va, pe numele Pogan Paras-
cu ca- Bici. „în atelierul nostru' stratul nr. 2 (de rezisten mul dalelor către benefi voi materializa şi cu sar chivn, o declar nulă. (2425)
i. înso — no spunr* maistrul Ilie ciari.
ri eloc- ţă) al dalelor. Pină luna cinile pe care le-a trasat e I.M.C. Deva declară nulă
griudi- Manea majoritatea viitoare, deci, pină la fi — Este chiar aşa mare secretarul general al parti adeverinţa de predare nr. tt COLEGII de muncă
ăţile de muncitorilor sînt .femei. nele semestrului I 1988, ii 5voie de dale moza,calo? dului, tovarăşul Nicolae 1888/16 martie 1988, fiind pier de la Centrul de dis
depăşi — o întrebăm. dută. (2120) tribuţie a energiei elec
mode Şi asta, nu pentru că mun se' va face automat ţi do Gcauşeseu, tuturor munci trice Hunedoara sînt a-
Iături de colega lor ca
lări lo- ca 'este uşoară. Dar, pe zarea .cimentului. Pornim — Cum să nu 1 Avem . torilor din patria noastră: a PIERDUT foaie parcurs
de lîngă greu, în procesul do comenzi destule, numai 0383028, emisă de Secţia oner- lotă Marin, la greaua
:
yalt). do la ideea că organiza-: putere de muncă să fie! de. a munci cît mai bine, goutilaj Mintia. Se declară durere pricinuită dc
fabricaţie a dalelor exis nulă. (2423) moartea soţului sau
rea şi modernizarea pro de a realiza sarcinile de CALOTA GHEORCtn-;
tă, se cere chiar şi multă - Gile dale obţineţi în- plan pe acest an şi pe în • PIERDUT autorizaţie e- şi transr. ’t sincere con
fineţe. Probabil, acest lu cesului de producţie re tn'-un schimb ? ’ . . tregul cincinal, de a în leclrician şi adeverinţă PRAM, doleanţe familiei greu
cru Ie-a atras. Apoi, în prezintă — aşa cum sub — La noi sc lucrează în făptui neabătut Programul eliberate de I.R.E. Deva, pe încercare. (1792)
numele
Tudor
ultimul timp, in atelierul linia conducătorul iubit al ture de cîto 12 Oire. Ne partidului ! declar nule. (2422) Nicolae, te