Page 33 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 33
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
întreţinerea culturilor să îie
mai bine organizată şi coordonată!
Ea C.A.P. din .Mînerăil citţ Tonta, Aurel Ştefan. cultura de porumb se pu
prima praşilă la sfeclă şi’ Ioan Goţ, Leonora Beri tea face cu multă vreme
porumb se apropie de Liviu Dânilă şi alţii. în tn urmă, nu abia cînd
sîîr.şit. Maria Petric, pre cultură erau multe goluri, plantele au ajuns la 3—4
şedinta cooperativei, a o- în special la capete. Pri frunze. Se motivează că
GAW AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.G. videnţiat hărnicia şi răs marul comunei. Alexandru din cauza ploilor nu s-a
punderea dovedite în e- Zudor, nc spunea că a- putut intra în cîtnp (!).
S IU U L U I P O P U L A R J U D E T E A N fectuarea acestei lucrări de ceastă situaţie se datoreş- întîrzierea în efectuarea
cooperatorii Bruno Palcău, te faptului că inginerul praşilei la porumb, car
secretarul organizaţiei de şef al cooperativei,. Cor tofi şi sfeclă se explică
Anul XL, nr. 9 505 JOI, 9 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani partid din sat, Florica nel Pătescu, şi-a făcut prin aceea că a fost tă
Muntean, Alexandru Ma- puţin simţită prezenţa la răgănată repartizarea su
ri.ş, Victor Miclea, Silvia prafeţelor respective pe
Murau şi mulţi alţii. formaţii de lucru şi pe
în tarlaua numită „Dosu COMUNA
In lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tbyarăşul Nicolae Ceauşescu mare" a C.A.P. Nandru, familii. Porumbul s-a re
partizat abia zilele trecute,
cultivată cu porumb, plan PESTIŞU MIC
Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare In activitatea tele au 3—4 frunze, iar iar sfecla încă nu s-a
Tarlaua
împărţit.
„Dosu
tuturor colectivelor de oameni ai muncit prima praşilă manuală mare" este foarte îmbu-
abia a început. Se aflau semănat, neimplicîndUise ruienată, aproape nu se
la sapă vreo 20 de coo în organizarea şi desfăşu vedea porumbul din bu
rarea activităţii din C.A.P.
„antecamera" oţelăriilor—eforturi peratori, printre care Lăs- L-am găsit pe inginerul ruiană. Pe Clara Goţ, pre
şef al cooperativei la se şedinta unităţii, am găsit-o
la efectuarea primei pră
1
permanente pentru pregătirea Succese ) diul unităţii, stînd ia şite la cartofi.
umbră.
— Poate era bine să se
în întrecerea — 1 Azi sînt puţini oa facă rebilonarea carto
corespunzătoare a fierului vechi socialistă meni la sapă — ne spune filor mecanizat — opina
el. Mobilizarea cooperato
rilor la muncă nu e trea primarul comunei — şi toţi
înlrc materiile prime t o v a r ă ş u l Nicolae tehnologie. Din cele a- cooperatorii să treacă la
necesare producerii oţelu Ceauşescu, la şedinţele proximativ 1 200 de încăr PRODUCŢIE ba mea, ci a tovarăşei praşila porumbului.
lui, fierul vechi deţine o Comitetului Politic Execu cări efectuate în cursul FIZICĂ preşedintă.
pondere însemnată. Res tiv al C.C. al P.C.R. din celor cinci luni care au — Completarea golurilor — Da, aprobă interlo
pectarea reţetelor de fabri 29 aprilie şi_ G mai a.c. Sub trecut din acest an, în 14 PESTE PLAN din cultură a cui treabă cutoarea. Era bine, dar
caţie şi scurtarea duratei impulsul acestor idei şi situaţii nu ne-am încadrat i Onorîndu-şi l o c u l este ? nu ne-am gîndit.
de elaborare a şarjelor sînt orientări de inestimabilă în barem, depăşindu-1. Tot 1 fruntaş pe care-1 ocu- 1 — Asta e a mea. Chiar în Nandru şi în Valea
condiţionate, în bună mă valoare teoretică şi prac noi au fost însă aceia care, ) pă în întrecerea socia- ^ astăzi vom trece la re Nandrului erau mulţi oa
sură, de pregătirea fieru tică, în cadrul comitetului de mai mult de 30 de ori, l listă, minerii şi prepa- ţ meni prin ogrăzi, unii îşi
lui vechi. în Combinatul de partid şi al consiliului am reuşit să încărcăm ) ratorii de la Coranda— t zolvarea acestei probleme. săpau în grădina de lingă
siderurgic Hunedoara, sar oamenilor muncii au fost cuptorul utilizînd doar \ Certej îşi amplifică efor- ) Am trimis deja o căruţă casă. Cooperatoarea Ma
cina asigurării „hranei" stabilite noi măsuri de două bene. Aşadar, pu ^ turile pentru sporirea i cu sămînţă la faţa locului. fia Şerban, din satul Va
:
de bază a cuptoarelor Sie- acţi ne rm "nergice, de tem şi trebuie să elimi i producţiei de minereuri } — Dumneavoastră mi lea Nandrului, ne spuneai
mens-Martin şi electrice eficienţă irită pentru năm chiar şi cele mai mici complexe şi metale în 1 v-aţi dus ?
revine colectivului Uzinei îmbunătăţirea activităţii \ concentrate. La înche- ^ TRAIAN BONDOR
nr. 8 — alimentare oţe- lipsuri din munca noas ' ierca primelor cinci i — Acum plec.
lării. tră ! luni din acest an, la l Completarea golurilor din (Continuare in pag. o 2-a)
— Putem afirma, pe Dezbatere — Dorinţa de auţodepă- mina Coranda—Certej ţ
temeiul faptelor — arăta şire este mereu prezentă s-a realizat în plus o l
ing. Etnii Petruş, directo organizată şi în rîndurile celor ce producţie marfă în va- /
rul uzinei —, că oamenii la Uzina nr. 8 muncesc în cadrul for loarc de aproapp 16 mi- i
muncii din acest sector maţiei Băiţa — preciza \ lioane lei, din care mai i iunie 1948 © 11 iunie 1988
sînt coautori principali la a C.S. Hur^doara sing. Mihai Soimoşi, şeful ' bine de 3 milioane lei /
realizarea produsului de secţiei valorificarea zgu s-au obţinut în luna t 40 de ani de măreţe înfăptuiri socialiste, de
bază — oţelul. Confirmă mai. S-au realizat su- \
acest adevăr fie şi numai rii şi deşeurilor metalice. l plinicntar 68 tone plumb l progres economieo-soeiat în toate domeniile
în toate secţiile, la fiecare Dacă în urmă cu doi-trei
faptul că, în primele cinci / în concentrate, 10 tone )
luni din 1988, oţelăriei e- loc de muncă. ani pregătitorii de şarjă 1 zinc, 9 tone cupru, pe- \
lectrice nr. 2 i s-a asigu Sing. Vasile Tripon, coor conduşi de maistrul prin \ ste 700 tone sulf, alte l
rat cu 42 000 tone mai donatorul formaţiei de lu cipal Ioan Precupaş ob l produse necesare ccono- i Proprietatea socialistă-singura
mult fier vechi decît în cru din depozitul de pre miei naţionale. Există 1
aceeaşi perioadă a anu gătire a fierului vechi, ţineau, în medie, o greu o puternică angajare în ^
lui trecut. ' secţia O.E. 2, menţiona : tate volumetrică de nu 1 muncă pentru a încheia 4 bază trainică pentru progresul
— Este doar unul dintre „Acordăm o mare atenţie mai 2 900 kg/troacă, în a- l primul semestru al anu- ^
rezultatele noastre — com încărcării operative a fie cest an 3 900 leg/ troacă lui cu realizări cit mai 1
pleta ideea Eugen Tăgîrţă, rului vechi, în structura reprezintă elementul coti însemnate, caie în se- 1 economico-sociai al patnei
secretarul comitetului de sortimentală solicitată de ^ mestrul II să fie am- ţ
partid al uzinei nr. 8 —, oţelari. Macaragiştii Pe- dian al muncii lor, exis- • plificatc, pentru a în- l
care ilustrează hotărîrea Iruţa Tătăruş, Vasile Gă- tînd numeroase „excepţii" cheia acest an hotărî- / în vasta operă teoretică asigurat baze tot mai
întregului colectiv de a lăţean, ceilalţi pregătitori de depăşire a pragului | tor al actualului rin- j şi practică desfăşurată de trainice progresului multi
răspunde sarcinilor de cinai cu succese de l secretarul general al parti lateral al societăţii noas
de şarjă se străduiesc să color 4 tone. De altfel, prestigiu, iar mina Co- 1
creştere accentuată a pro asigure, printr-o 'greutate randa—Certej să se 1 dului, tovarăşul Nicolae tre socialiste.
ductivităţii muncii şi or volumetrică ridicată, în MIRCEA DIACONU Ceauşescu, un loc central Profunda înţelegere a
ganizării mai bune a ac ţ situeze pe un loc frun- ţ il ocupă problemele dez acestor realităţi cardinale,
tivităţii de producţie, sar- cărcarea unui cuptor de ■ tas în întrecerea socia- 1 j voltării proprietăţii socia examinarea lor multilate
listă pe ţară.
e'ni subliniate de secreta 100 tone din trei bene, liste. Acest fapt reiese cu rală, precum şi regîndi-
rul general al partidului. aşa cum este prevăzut în (Continuare in pag. o 2-o) claritate şi din Expunerea rea într-un spirit creator
la şedinţa Comitetului a relaţiilor complexe din
Politic Executiv al C. C tre dezvoltarea proprie
al P.C.R. din 29 aprilie tăţii socialiste şi dezvolta
ii
Preocupări şi oameni de pe „fluxul exportului a.c. A fost subliniat pe rea de ansamblu a socie
larg, şi cu acest prilej, tăţii, au constituit, în pe
rolul fundamental pe care rioada deschisă de Con
Am mai scris despre şi că trimitem beneficia tensivă presupune reali murei. Blocurile mari sînt gresul al IX-lea al parti
modul în care se înde rilor externi numai re zarea unei noi calităţi tn tăiate la gater şi sosesc dezvoltarea proprietăţii dului, elemente funda
plineşte planul de export pere de bună calitate ! Şi, toate domeniile vieţii e- aici sub formă de plăci şi socialiste îl are pentru pro
la întreprinderea „Marmu vorbind despre calitate conomico-sociale, aşa cum fîşii. Saveta Grozav, tăie- gresul tuturor sectoarelor mentale ale procesului de
ra" Simeria. Ne-au impre este necesar să arătăm că de fapt se arată şi în tor-.şlefuitor, munceşte de construcţiei soci Rişte, pen accelerare şi consolidare
sionat de fiecare dată în aceste zile aplicăm hotărîrile Congresului al 15 ani în întreprindere. tru desfăşurarea cu succes a proprietăţii întregului
strădaniile permanente ale cu fermitate în muncă şi XIII-lea şi Conferinţei „Cu marmura tăiată aici, a operei de edificare ■> popor. Ca urmare a alo
acestui harnic colectiv de viaţă sarcinile şi orien Naţionale ale partidului, pentru export — ne spu noii societăţi, întreaga pe cării unei însemnate părţi
a realiza produse de înalt tările formulate de secre acţionăm pentru materia rioadă a edificării socia din venitul naţional fon
nivel calitativ, competi ne — cred că s-ar aco liste reliefînd acest ade dului de dezvoltare, a
tive pe plan mondial. peri un drum pînă la văr. De fapt, marile suc unei munci pline de dă
Şi acum am constatat că ACTiYITATl Di EXPORT Bucureşti". La o maşină cese dobîndite în con ruire şi eroism a între
forţa muncitorilor, a comu poate fi văzută, munci gului popor, bogăţia na
niştilor care se află me editate ® dinamism • ©fidenţa toarea Aurelia Popoviciu. strucţia socialistă au avut
reu în fruntea lor este Vechimea ei la „Marmura" la temelie instituirea şi ţională a sporit într-un
decisivă în realizarea sar este de peste 16 ani. permanenta consolidare a ritm rapid, ajungînd la
cinilor la export. „Trebuie — în cei şapte ani de proprietăţii socialiste, am circa 5 000 miliarde lei,
însă menţionat — arăta LA ÎNTREPRINDEREA „MARMURA" cînd munciţi la această plu şi complex proces ale din care fondurile fixe
tovarăşul Petru Pop, secre maşină, de cîte ori s-a cărui puncte nodale l-a
tarul comitetului de partid S I M E R I A defectat ? constituit naţionalizarea înseamnă mai mult de
al întreprinderii — că ac — Niciodată. A fost principalelor mijloace de 3 200 miliarde lei.
ţiunile prezente ale colec oprită doar pentru între producţie — act revoluţio O imagine revelatoare a
tivului nostru sînt „gre tarul general al partidu lizarea cu consecvenţă a ţinere şi reparaţii plani nar de la a cărui înfăp ceea ce înseamnă conti
fate" pe o experienţă va lui, tovarăşul Nicolae acestui deziderat în ac tuire se vor împlini, cu-
loroasă. Practic, exportăm Ceauşescu, în Expunerea tivitatea de zi cu zi. ficate. Merge bine, dăm nua dezvoltare a proprie
de foarte mulţi ani mar la şedinţa Comitetului Munca oamenilor trebuie produse dc calitate. rînd, 40 de ani. în toţi tăţii socialiste oferă az>
mură în mai multe ţări Politic Executiv al G. 0. să se reflecte cu putere Am mai notat numele aceşti ani permanenta şi judeţul Hunedoara. Din
din vestul şi centrul Eu al P.C.R. din 29 aprilie în produsele realizate. Me Măriei Rotariu, care lu- consolidare a proprietăţii anul naţionalizării princi-
ropei, ori chiar de pe a.c.". reu trebuie să ridicăm socialiste, generalizarea
alte continente. Şi ni se — Cum acţionaţi pe linia nivelul calităţii, al efi MARIN NEGOITĂ VALENTIN NEAGU
cere, în continuare, tot calităţii, în lumina teze cienţei. noilor relaţii de producţie
mai multă I Aceasta în lor din Expunere ? Mergem pe „fluxul ex şi valorificarea superioară
seamnă că avem în munţii — Aplicînd teza potri portului". Intrăm direct în a potenţialului acestei
noştri marmură frumoasă vit căreia dezvoltarea in- hala de prelucrare a mar (Continuare in pag o 2-a) forme de proprietate au (Continuare în pag. a 3-a)
