Page 34 - Drumul_socialismului_1988_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NK.

n^ljjininş;. orientărilor şi . sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
;SfSsrit revoluţionar, înîtf&iivă creatoare în activitatea CAMPAHlAjAGRICd^ DI VARA
. \tuturor calectiveior\|
ror colectivelor \de oameni ai munci?
întreţinerea culturilor ■ MODERN
NA SERVIRI
în „antecamera“ oţelăriilor (Urmare din pag. 1) din cele două sate. Se de dumneavoastră ? lianţi nova
tina Intrcpri
cere, de asemenea, acţio­ — Soţul Ghcorghe, Ga- nic o niîncai
tă, «livc.rsifi
(Urmare din pag. 1) vechi pregătit în plus oţelăriilor se fac eforturi nat pe linia implicării mai Jenia, soacră-mea şi Li- r,oo iio,. 'mine
faţă de prevederile pla­ deosebite, eficiente, pen­ responsabile a conducerii liana — fiica mea, care "a ti.şti. Do cur
toţi cei care muncesc la nului „la zi . tru participarea cit mai '— Tare rău e organizată cooperativei în organiza­ fost astă noapte la lucru, a fost supli
,K
crărl do mo»
zdrobitoare, groapa de Cele relevate de parti­ substanţială a colectivului activitatea do pe ogoare rea şi coordonarea activi­ dar a venit şi la sapă. renovare, do
explozie, podurile rulante, cipanţii la dezbatere ex­ Uzinei nr. 8 a C.S. Hune­ în unitatea noastră. Con­ tăţii de pe ogoare. La C.A.P. din Pestişu tuturor spaţl
între care se remarcă Vic­ plică într-un fel creşteri­ doara la împlinirea dezi­ ducerea cooperativei nu O bună organizare şi Mic, prima praşilă la sfe­ vtre.
tor Şuibea, Mircea Topo- le de producţie raportate deratului tuturor siderur- se ocupă cu răspundere de desfăşurare a întreţinerii clă s-a încheiat iar la po­ B MOMEN
raş, Vasilica Brcabăn, de oţelarii hunedorcni la giştilor din combinatul mobilizarea la lucru a oa­ culturilor prăsitoare am rumb lucrarea se apropie NANT. In
Alexandru Bizac, sînt au­ întocmirea bilanţului pri­ „Erou al Muncii Socia­ înlîlnit la C.A.P. Pesiişu de sfîrşit. Trebuie spus că mutografului
din ilunedoa
torii unui rezultat no­ melor cinci luni ale anu­ liste" — de a da patriei menilor, nu-i mobilizează Mic. într-o tarla cu po­ organul colectiv de condu­ lot: un mom
tabil : livrarea, pentru lui în curs. Aceasta dove­ metal mai bun, de cali­ la sapă. rumb discutăm cu Ma- cere al unităţii — pre­ de emoţie,
O.S.M. II, a 4 400 tone fier deşte că, în „antecamera" tate sunerioară ! Modul cum se desfăşoa­ rioara Popa. şedintă Otilia Luca — se do r,0 de ele
ră întreţinerea culturilor — Ni s-au repartizat ocupă cu răspundere de împlinit vîrsl
li s-au înm
la C.A.P. Nandru impune spre întreţinere 44 de rîn- organizarea şi coordona­ nele de iden
li
intervenţia urgentă a co­ duri de porumb. Cultura rea activităţii cotidiene. prezenţi seni
despre
mitetului comunal do — cum vedeţi -— este Se urmăreşte imprimarea venimcntului,
partid şi a consiliului foarte frumoasă. A început unui ritm înalt întreţine­ ponderile cai
popular care trebuie să sapa cu cîtcva zile în ur­ rii culturilor .şi, totodată, vllor, tutun
(IOA N VI.AI
determine participarea la mă şi azi o încheiem. efectuarea unei lucrări de dent).
sapă a tuturor locuitorilor __Cine lucrează alături cca mai bună calitate.
r |p ELEtl
ÎN TABERELE DE VARĂ PENTRU ANIMALE
• 20,00 î
Condiţii cît mai bune de îngrijire, 20,25 In
Expunerea
Nicolae Ce
furajare şi reproducţie ! privire la ur
me ale cor
tivităţii ec
Am urmărit, recent, cum bogate, asigurînd o bună expedierea lui, cu căru­ ciale, ale n
se desfăşoară activitatea hrănire a animalelor. în­ ţele, în ferma zootehnică. logice şi |
în taberele do vară pen­ grijitorii prezenţi în tabe­ Toate fîntînile si sursele cative, preţ
tru bovine aparţinînd coo­ re sînt dintre cei mai buni de apă, precum şi scocu­ situaţiei -■ int
perativelor agricole de oameni din sat cu vechi­ rile, saivanele si celelalte Proprietatea
producţie din Romos şi me în sectorul zootehnic. dependinţe — sublinia Ioan baza creşte
Geoagiu, precum şi evo­ Iar prezenţa zilnică u şe­ Rob, inginerul şef al uni­ rii generale,
I .P.I.P.S. Urmi. Iu sala croi confecţii textile I, Ileana Bcreş împreună cu lucră- luţia producţiei de lapte fului fermei Nicolae tăţii — au fost reparate, ţă şi respom
toarele din formaţia pe care o conduce, pregăteşte intra rea în fabricaţie unui nou — „barometru" al modu­ Kutzic la program, pre­ unde a fost necesar, cură­ go ’ărirec
lot de halate de baie pentru copii. cum şi controalele efec­ ţate .şi dezinfectate. A fost nativ ..ale •
Foto NICOLAE GHEORGHIU lui în care sînt îngrijite
şi furajate animalele pe tuate cu regularitate do asigurată sarea în canti- moria do
Inginerul
suficiente.
1ăţi
timpul .păşunatului. Iată, conducerea unităţii asigu­ Paul Pană, şeful fermei Cimpiile libe
neşti • 21,1
ră o desfăşurare bună a
Preocupări şi oameni ele Săptămîna educaţiei succint, constatările de la activităţii. O dovadă este zootehnice, prezent zilnic foileton : „I
faţa locului.
tehnico-ştiinţifice Cele două tabere do şi faptul că de la ieşirea în taberele de animale, se aleg". Eţ
ne spunea că păşunile au
pe „fluxul exportului" vară ale C.A.P. Romos sînt animalelor în tabără pro­ fost din timp curăţate, 21,50 Telejur
ducţia de lapte marfă a-
închiderea
La Brad s-a deschis organizate în păşunile proape s-a triplat, ajun- fertilizate cu îngrăşămin­ Iui.
(Urmare din pag. 1) — Dar calitatea plăcilor Săptămîna educaţiei teh­ „Ploştina" — pentru va­ gînd la o medie zilnică în te organice, la această dată
de marmură realizate aici nico-ştiinţifice organizată cile cu lapte şi în „Lupoi" această perioadă de peste ele fiind bogata în ierburi.
trează la o maşină de este bună ? — sub genericul „Ştiinţa pentru vitele de repro­ 800 litri lapte, faţă do 300 „Şi aici, argumentul cel
lustruit, al mecanicului — Ne străduim — ne în slujba omului" — de ducţie. în ambele tabere litri înainte de ieşirea la mai viabil al acestor afir­
Aurel Deac, care lucrează răspund muncitoarele — către Comitetul orăşe­ adăpatul se face în pîrîul păşunat. maţii :— arăta dr. Con­
pe motostivuitor, al şefu­ să iasă cît mai bine. Şi nesc de cultură şi educa­ Romosului. înainte dc Toate cele trei tabere stantin Ciornei, medic ve­ DEVA :
lui de echipă Vaier Dara. reuşim. ţie socialistă şi casa de scoaterea vitelor în tabere do vară pentru bovine terinar — este faptul că Simţului (Pi
în atelierul următor, tot în capătul atelierului îl cultură din localitate. în — preciza Mircea Pătrîn- ale C.A.P. Geoagiu sînt producţia de lapte marfă se plăteşte
:le prelucrare, îl întâlnim întîlnim şi pe Ion Bar- cadrul manifestării au loc jan, inginerul şef şi pre­ bine organizate şi dotata a ajuns la peste 1 200 litri NEDOARA:
pe maistrul de schimb tok. „De aici începe flu­ dezbateri, întâlniri. cu şedintele unităţii — au corespunzător. Atît cele pe zi, faţă de aproximativ cu bărbaţii
A); Ringul
Avram One. „în aceste xul plăcilor pentru export membrii brigăzii ştiinţifice, fost reparate şi puse la unde se află vacile cu 250 litri, cît se obţineau H) ; Iacob
zile — ne spune el — am — ne spune. Lucrez la punct îngrădirile, precum lapte — în păşunile „Bros­ înainte de ieşirea anima­ clin „Zgîrie
aerat o comandă de plăci prima bandă de lustruit vernisajul expoziţiilor şi adăposturile acoperite cărie" şi „Folorît", cît şi lelor în tabere". căra); PETR
temporal
];
ie marmură pentru R.D. din atelier. Pe tot traseul, „Muncă şi creaţie", de car­ cu copertină pentru ani­ cea din păşunea „Pe- Deci, concluziile se des­ (Parîng); Vu
lermană. Comanda s-a calitatea produselor se te tehnico-ştiinţifică, în­ male. De asemenea, au fost depsa", destinata tinere­ prind firesc. Tabere bine seriile J-II
xecutat mai repede cu o află în prim-plan". tîlniri ale membrilor Teh- puse în ordine adăpostul tului do reproducţie, au organizate, preocupare din brie); Cale
LUPE
rea);
sipt amână". împreună cu ing. Ana nic-clubului, colocviul de îngrijitorilor şi punctul c!e saivane acoperite, surse partea tuturor, păşuni bo­ Grecul —
(Ci-’ -nl) ;
Muncitoarea Viorica Da­ Muk şi tehnician Evdo- istorie „40 de ani de la însămînţări. de apă pentru adăpatul gate înseamnă producţii Ev • clin
ra este încadrată de 10 chia Bălgrădean — împu­ naţionalizarea principale­ Păşunile, care au fost animalelor, adăposturi sporite do lapte. cei, al); L<
ini la întreprinderea si­ ternicit al inspectoratului lor mijloace de produc­ curăţate şi fertilizate la pentru îngrijitori şi pentru Marla (Mim
ni eriană, iar Sofia Homo- judeţean pentru controlul ţie". timpul potrivit, sînt acum păstrarea laptelui pînă la MIRCEA LEPÂDATU THILA : Du
ploaie
(iv
ro-dean de şapte ani. Mun­ calităţii produselor — a- VJRICANI : s
cesc amîndouă, la benzile sistăm la încărcarea unui lezat); un
le lustruit şi dimensionat. vagon cu plăci de marmu­ ) faptă şi răi
un roşie); G
Le-am văzut cum taie ră. Rampa G.F.R. este a- La panoul de onoare — oamenii, Medalia de
plăcile de marmură la nimată. Produsele sînt sti­ Vrednicie, pricepere rul); ORAŞ'
dimensiunile cerute. In vuite cu grijă. în final, faptele lor de muncă, de aur —
(Patria);
dreapta, într-o grămăjoa­ după ce totul se termină si modestie de înalt patriotism pentru şape
ră, se adună bucăţi de cu bine, comisia de auto- căra); CI
marmură cu contur nere­ recepţie întocmeşte pro­ Greşeală Cat
cultură);
II
gulat. „Ce se întâmplă cu cesul verbal. Produsele doua zi insă, „prolesorii" - Nici chiar aşa I E a- printre termocentralele frun­ lutorio într
aceste resturi?" întrebăm. sînt bune, au trecut cu le rdpeau bucăţi-bucăţele. devărat că sini aici d'n taşe in întrecerea socia­ I) 11 (Dacia
— Sînt transportate la bine examenul calităţii. „Meseria se simte, trebuie 196S şi că am part'dpat listă pe ţară. Şi nu Kvva ; SIMi
daţi din vii
noară, se macină şi, apoi, Iar vagonul primeşte a- să o ai in tine tot timpul, la pornirea tuturor celor ascund că ne facem un şui); 11.IA :
-ie folosesc ca materie probarea de plecare spre nu pc hîrţocige" — îi spu­ şase termoagregatc. Îmi titlu de mindrie din pro­ inimă (I.uni
>rimă la atelierul de dale firma beneficiară clin neau mai vechii termo- amintesc că, in noiembrie ducţia realizată in cei a-
nozaicate. R.D. Germană. tehnişti. '69, pînă la punerea în proape nouă ani de func­
Maistrul Mircea Firtat funcţiune a primului grup, ţionare a centralei, numă­
munceşte, din anul 1966, am stat în centrală şapte rul kilowaţilor-oră livraţi ^REW
„Flori alese de pe Jin“ la Centrala termoelectrică zile legate de-olaltâ. Dar în sistemul energetic na­
Mintia. Este şeful atelie­ nu singur, eram o forma­ ţional depăşind de peste Pentru azi
ui municipiul Petro- turale din municipiu. rului exploatare turbine, ţie întreagă. Aveam cinstea 100 de ori întreaga pro­ fi caldă eu
mi s-a desfăşurat, timp Spectacolul — concurs, des­ din cadrul secţiei termo- să contribuim la naşterea ducţie de energie electri­ bil, mai n
amiază. Lot
o două zile, prima edi­ făşurat pe scena Casei de mecanice. Am reuşit să în­ „Stelei de pe Mureş", cti­ că a României anului 1933. dea ploi, c;
ta a Festivalului folclo- cultură a sindicatelor din chegăm o discuţie abia torie a Epocii Nicolae — Ce va rămîne, peste caracter dc
ic „Flori alese de pe Petroşani, s-a constituit după ce am băgat la loc, Ceauşescu. De altfel, cen­ doi-irei ani, in urma lui soţite de tic:
picv: ş( izol
iiu", la care au fost Învi­ într-un veritabil buchet în buzunarul hainei, car­ trala noastră a fost înăl­ Mircea Firtat ? »./â, mai ale
ate să participe ansam- al „florilor de pe Jiu" netul de reporter şi pixul. ţată din indicaţia secreta­ - Voi ieşi la pensie cu ză. Vîntul '
• iuri folclorice pioniereşti culese de copii. De loc din Firtăţeşti - - M-a anunţat tovarăşul rului general al partidului, încrederea că, la Mintia, la moderat,
rile minime
lin judeţele Gorj, Mehe- Premiul I a revenit, Vilcea, maistrul Mircea Aurel Herţa, secretarul ad­ la începutul unei perioa­ producerea de lumină şi prinse între
iinţi şi Hunedoara. Ac- spre bucuria spectatorilor Firtat a venit în Hune­ junct al comitetului de de cu adevărat de revo­ forţă pentru ţară va avea de, iar cele
iunea, organizată de con­ ansamblului „Paringul" doarei din 1953, cînd, după partid, că vreţi să stăm de luţionare a energeticii in continuare izvoare vi­ tre 23 şi 2(1
siliile judeţean şi munici­ al Consiliului municipal al absolvirea şcolii medii teh­ vorbă. Vă spun cu mina româneşti. guroase. Ele se numesc La munte
pal Petroşani aie Organi- Organizaţiei pionierilor, al­ nice, s-a încadrat in mun­ pe inimă că mai uşor îmi Cei mai mulţi dintre noi hărnicia şi devotamentul fl în gencri
aţiei pionierilor s-a con­ cătuit din formaţii ale că la combinatul siderur­ vine să pornesc două tur­ lucraserăm pe grupuri de mai tinerilor oneralori cu cerul tt
stituit într-o autentică Şcolii generale nr. 1 Pe­ gic. Centrala termoelec­ bine decît să vorbesc des­ puteri mici, cum erau cele Leontin Busuioc, Gelu Chi- ros. Local
ploi cu cai
pledoarie pentru valorifi­ troşani, nr. 2 Fscroni şi trică nr. 1 a iost pentru pre mine. Sună a laudă şi de la Hunedoara, Câlan rica, Marius Gunâ, Ocla- versă, însoţ
carea bogăţiei folclorului alo C.P.S.P. Petroşani, el prima şcoală a muncii, nu-i bine. Că, de lapt, sau Paroşeni. Venise vre­ vian Rejeb, Petrişor Cismaş, călcări cioc
locurilor străbătute de pregătit de coregraful in care a învăţat cum se n-am făcut altceva decît mea să ne măsurăm price-, maistrului Mihai Szecs, in­ lat grindini
li uri. Nicolae Zablău. „fură" meseria. Îşi amin­ munca pe care mi-am perea în exploatarea şi ginerului Octavian Banu, sufla slab
cu inf.cnsifi
Ansamblurile artistice teşte cum ii ispitea pe cei ales-o şi mi-e dragă. întreţinerea unor genera­ a multor altor eroi ai bă­ toare de 3."
participante la festival au Organizarea excelentă a cu experienţă să-i dezvă­ — Cineva zicea că Io toare de zeci de ori mai tăliei pentru creşterea Izolat ceaţă
susţinut spectacole la acestei ediţii a festivalului luie şi lui din secretele Mintia nici nu se concepe mari, mal complexe. Eu forţei energetice a Româ­
cluburile muncitoreşti din „Flori alese de pe Jiu", profesiunii îndrăgite. Seara, o pornire sau repomire o zic că am ciştigat cu toţii, niei noastre dragi. m m
Vulcan şi Petrila, alături calitatea spectacolelor pre­ trecea pe hirtie şi făcea unui grup dacă meşterul din moment ce C.T.E, Min­
de formaţii alo localită­ zentate îi îndreptăţesc pe schite cu cele învăţate. A Firtat nu este de faţa. tia se înscrie an de an DAN MIRCESCU
ţilor gazdă, au vizitat o- organizatori să aspire spre
biective economice şi cul­ alte ediţii viitoare.