Page 37 - Drumul_socialismului_1988_06

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNiTi-VĂ !

Din birou nu se vede că buruienile

compromit culturile!
S O C I A L I S M U L fost prezenţi in ci leva u- sută din suprafaţă. La car­ cum 100 tone de lucerna

amintim doar că s-au re­
Miercuri, 8 iunie a.c., am
coltat şi depozitat pînă a-
tofi s-au executat două
rebilonări pe toate cele 85
nităţi din C.U.A.S.C. Ra-
de ha plantate. Miercuri,
masă-verde în amestec cu
dea cum se acţionează la
OBGMI fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUMEDOftRfl Al P.C. poltu Mare, pentru a ve­ mecanizatorii Alioşa Lula şi însilozat 850 tone de
paie. Deci, o notă bună
şi loan Foro, împreună cu
pra.şilă şi coasă, cum se
pentru modul în care sînt
prezintă culturile la a-
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U O E ceastă dată. Am fost în­ Maria Nicolae, inginerul organizate şi se desfăşoară
A
N
T
E
şef al unităţii, efectuau
soţiţi în raidul 'nostru de tratamentul împotriva ma­ lucrările în această uni­
ing. Cornel Covaciu, di­ nei şi gîndacului de Colo­ tate.
Anul XL, nr. 9 506 VINERI, 10 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani rectorul cu producţia ve­ rado. La porumb, praşila Cu totul altfel se pre­
getală la Direcţia gene­ mecanică este încheiată zentau lucrurile la C.A.I*.
rală pentru agricultură a pe 75 la sulă din suprafa­ Tîmpa. Deşi are suprafeţe
judeţului. ţă, iar cea manuală pe a- mai mici, cultivate cu
In lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu La C.A.lb Sin tandrei re­ proape 50 la sută. Preci­ cartofi şi cu sfeclă de za­
marcăm stadiile avansate zăm că, în general, cultu­ hăr, lucrările, sînt mult
Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare In activitatea ale praşiielor la principa­ rile arată bine. iar acolo rămase în urmă. De pil-
tuturor colectivelor de oameni ai muncii lele culturi, buna organi­ unde densitatea n-a fost MIRCEA LEPĂDATU
zare şi larga participare a
corespunzătoare s-au com­
cooperatorilor la muncă. pletat golurile,
Pe „fluxul calităţii" —* produse De altfel, Aronjm Oeoş, în ce priveşte furajele. (Continuare in pag o 2-a)
preşedintele
cooperativei,
sublinia că aici nu sînt
cazuri de coparticipare la
ş i . . . oameni de calitate! muncă, chiar şi locuitorii
satului care nu sînt mem­
bri cooperatori, au luat
Se spune — şi nu fără făcută la recenta şedinţă performanţelor tehnice şi lucrări în acord global si
temc-i — că într-o unitate comună a Consiliului Na­ calitative ale materialelor le execută la tiinp şi de
unde se produc materia­ ţional al Oamenilor Mun­ de construcţie ne-a vorbii calitate.
le de construcţii problema cii şi Consiliului Naţional şi inginerul Corneliu Res-
calităţii constituie „mama al Agriculturii. S-a subli­ tea, din cadrul inspecto­ Ca urmare, la această
preocupărilor". Acest ade­ niat că în înfăptuirea o- ratului judeţean pentru dată praşila a doua meca­
văr ne-a fost reînnoit, in­ biectivelor cincinalului ac­ controlul calităţii . produ­ nică la sfecla de zahăr şi
tr-un fel, zilele acestea la iuai un rol primordial re­ selor: „Astăzi (7 iunie — furajeră este finalizată pe
l.M.C, Deva — importantă vine programului privind n.n.) efectuez un control toate cele 90 de ha (me­
unitate de profil a jude­ îmbunătăţirea şi ridicarea asupra calităţii produselor canizatorul Alexandru De-
ţului .nostru. „După păre­ continuă a nivelului teh­ realizate în secţia b.c.a. Icşan), iar cooperatorii din
rea mea — ne-a declarai nic şi calitativ al produ­ Lucrurile, pe această linie, brigăzile conduse de Juja
tovarăşul Nicolae Bozdog, selor, valorificarea supe­ merg clin ce în ce mai bi­ Băda, Sidonia Muntean,
secretarul comitetului de rioară a materiilor prime ne. Apreciez receptivitatea Dorica Neagu şi Maria
partid al întreprinderii — şi materialelor. Noi am colectivelor de muncă din Mariş erau mobilizaţi Ia
imperativul calităţii pro­ pornit cţe la organizarea această unitate faţă de cea de a doua praşilă ma­ C.A.I*. ÎS rari. l.ueri» ton role din suhorriinea brigadierei
duselor noastre porneşte, optimă a controlului cali­ observaţiile făcute şi mă­ nuală. Hi. această lucrare Maria N ist ora întreţin cultu ra do tomate din sere.
în primul rînd, de la... tăţii produselor pe toate surile ce le stabilim De este executată pe 50 la
longevitatea construcţiilor. fazele de producţie şi în exemplu, cu ocazia termi­ 1
Construim pentru viitorul nării controlului efectuat WV.V/JV/AVJV.VAV. .*,
aflat ta o depărtare de la atelierul de calde tera­
zeci de ani. Şi lot ce Dezbatere cotă, în ziua de 21 apri­ Instruire Contribuţie deosebită la întreţinerea
producem, aici, trebuie să lie a.c., s-au stabilit un culturilor de legume
fie do calitate pentru că organizată la număr de 7 măsuri, ţoale cu mecanizatorii
se incorporează în clădiri, l.M.C. Deva * 4 fiind realizate în cadrul Ca şi în alte zile, in­ repartizate. Este un e-
in construcţii de tot felul. termenelor prevăzute. Mai începînd de azi. la diferent de starea vre­ xemplu demn de urmat
Aşa cum ne-a cerul se­ pot să dau încă un exem­ S.M.A. Ilin, timp de clic mii, ieri peste 100 de privind răspunderea cu
cretarul general at parti­ plu: spre deosebire de alţi două zile, pe' două serii, Oameni ai muncii de promptitudine la orice
dului. tovarăşul Nicolae final, înainte de expedie­ ani. în priiriele cinci luni se face instruirea celor la Centrala minereuri­ solicitare, fapt pentru
Ceauşescu, în Expunerea re. Dispunem de forţe su­ din 1988 nu a existat nici 500 mecanizatori care vor lor şi T.C.I.T.P.L.C.I M. care se cuvin laude lu­
la şedinţa Comitetului Po­ ficiente în această direc­ un refuz de calitate, din lucra — cu combinele şi Deva, în frunte cil se­ crătorilor unităţilor a-
litic Executiv al CC. al ţie şi di' o bază materială partea beneficiarilor, la presele do balotat — In cretarul organizaţiei de
P.C.Iî. din 29 aprilie a.c., corespunzătoare — avem materiale izolatoare ;.i sMngerea cerealelor pă- partid, Vasile I. Aelcnei mintite, cit şi oamenilor
trebuie să ridicăm mereu aproape 50 de controlori, b.c.a Acest fapt demon­ ioase. Accentul se pune şi ec. Paul Icliim, au ve­ ■muncii de la Cooperati­
nivelul calităţii, a l efi­ 4 laboratoare dotate cu strează că pi ..fluxul cali­ pe ridicarea cunoştinţelor nit în sprijinul A.ES.C li . va „Mureşul" şi elevilor
1
- I
cienţei, cu tot coca ce cu­ tot ce este necesar, alte tăţii" la l.M.C Deva exis­ profesionale privind între­ la ferma nr. 2- unde au de la liceele nr. 3 şi 5
prinde aceasta". instalaţii şi aparate pe tă produse şi. in primul ţinerea şi exploatarea uti­ realizat plivi tul culturii care lucrează în aceste
Despre modul exemplar fluxurile de producţie. rînd, oameni de.. calita­ lajelor, respectarea nor­ de morcovi pe o supra­ zile la întreţinerea legu­
1
în care sînt materializate MulLe din măsurile cu­ te" ! melor de protecţie a mun­ faţă de 5 ha din cele 8 melor .
tezele, ideile, sarcinile de prinse în programul pro­ M. LIVEZEANU cii şi a normelor de p.s.i.
inestimabilă valoare for­ priu de calitate pe acest
mulate în acest domeniu an s-au realizat, dovedin-
de conducătorul iubit al du-şi pe deplin eficienţa.
partidului şi statului nos­ „Au scăzut foarte mult
tru, am aflat la comparti­ refuzurile de calitate — Centralele industriale, întreprinderile în faţa
mentul G.T.C.-laboratoare ne spunea sing. Viorica
al întreprinderii — un fel Stan. din compartimentul
de „stat major” al cali­ C.T.C.-laboratoare. De pil­ exigenţelor unei conduceri şi activităţi eficiente
tăţii tuturor produselor —, dă, pe primele cinei luni
de ia faza de proiect, pînă ale anului 19BG valoarea
la fabricaţie şi expedierea produselor refuzate a fost Apariţia în ţara noastră le ale economiei moderne, ţionaile am stal de vorbă lie a.c., secretarul general
către beneficiari. „Am re­ de 189 301 lei. în aceeaşi a proprietăţii comune asu­ ale organizării ştiinţifice cu factori de răspundere al partidului nostru, tova­
ţinut — ne mărturisea ing. perioadă a anului trecut, pra principalelor mijloace a producţiei .şi circulaţiei din Centrala minereurilor răşul Nicolae Ceauşescu,
Belia Flocian, .şeful aces­ refuzurile s-au redus la de producţie, ca urmare a bunurilor materiale. Deva. sublinia că jîn activitatea
tui compartiment — şi 132 954 lei, iar pe primele istoricului ac-t al naţiona­ Pe plan legislativ, orga­ — Gruparea întreprin­ de creştere ă rolului cen­
ne-am însuşit cu multă cinci luni din acest an lizării a oferii — pe o arie nizarea structurală a în­ derilor în centrale şi în tralelor .şi , întreprinderilor
bucurie îndemnurile pc valoarea produselor res­ largă ele opţiuni economi­ treprinderilor s-a bucurat alte unităţi asimilate aces­ este necesar să adoptăm
linie de calitate adresa­ pinse de beneficiari este ce — posibilitatea declan­ de acte normative foarte tora — ne-a informat to­ măsuri mai bune în ce
te de tovarăşul Nicolae de numai 40 925 lei". şării unui vast program eficiente. In 1971 a fost varăşul Vasile Golda, di­ priveşte dezvoltarea între­
Ceauşescu în expunerea Despre îmbunătăţirea de perfecţionare a struc­ adoptată Legea nr. II cu rector tehnic eu dezvolta-- cerii şi competiţiei " între
turilor industriale şi a privire la organizarea şi rea la C.M. Deva — a în- întreprinderile din aceeaşi
conducerii acestora. Cele conducerea unităţilor so- . semnat trecerea de la or­ ramură şi din alte sectoa­
mai de seamă jaloane ale re. Sarcini deosebite ne
acestei revoluţii dinamice, revin şi din recenta expu­
fără precedent, pot fi con­ ii iunie 1948 • 11 iunie 1988 nere făcută de conducăto­
semnate în perioada ce a rul iubit la şedinţa comu­
urmat Congresului al IX- 40 de ani de măreţe înfăptuiri socialiste, de nă a Consiliului Naţional
lea al partidului, etapă al Oamenilor Muncii şi
intrată în istorie sub nu­ progres eeoiioimco-soeial xb toate domeniile Consiliului Naţional al A-
mele de „Epoca Nicolae griculturii. Vom trece ope­
Ceauşescu". Acest amplu rativ la materializarea lor
proces do perfecţionare a cialisle de stat, apoi a a- ganizarea pc bază de ve­ în acli vi Lalea productivă,
relaţiilor organizatorice părut Legea nr. 5/1978. rigi ierarhice administra­ în scopul perfecţionării
din cadrul unităţilor so­ Măsurile stabilite prin a - tive la o structură orga­ proceselor de extracţie şi
cialiste — proces ' care ceste acte normative an nizatorică bazată pe crite­ preparare a minereurilor,
marchează consolidarea condus la înfiinţarea de rii economice. Centralele creşterii continue □ bazei
continuă a democraţiei e- centrale în industrie, con­ sini concepute ca mari u- de materii prime a ţării.
cononiice, a participării strucţii, transporturi şi nităţi economice autonome Tovarăşa ing. Marionra
oamenilor muncii la con­ alte ramuri ale economiei de producţie, care asigură Roman, secretarul comi­
ducerea activităţii — îşi naţionale, la delimitarea în mod nemijlocit condu­ tetului de parţid al C.M
găseşte originea în mă­ mai bună a locului .şi ro­ cerea întreprinderilor şi a Deva, ne-a vorbii despre
surile adoptate de Confe­ lului întreprinderilor în celorlalte unităţi compo­ structura consiliului oame­
rinţa Naţională a partidu­ sistemul do organizare a nente şi răspund de înde­ nilor muncii, şi despre
lui din dooembrie 19G7. Ca economiei, la crearea con­ plinirea sarcinilor de plan criteriile de grupare a u-
urmare a hotărîrilor adop­ diţiilor pentru îmbunătă­ Dezvoltarea şi perfecţiona­ nităţilor în cadrul centra­
tate la Conferinţă, Legea ţirea calitativă a activităţii rea activităţii centralelor lei.
nr. 22 din 27 decembrie economico-sociale. Pentru consliluie un proces dina­
1967 prevedea înfiinţarea a înţelege mai bine inte­ mic, continuu, mereu sus­ MARIN NEGOITÂ
centralelor industriale — grarea centralelor şi între­ ceptibil de înnoire şi opti­
Laboratorul chimic al I. P.S.B.U.M. Deva. Laboranta unităţi capabile să rezol­ prinderilor, rolul şi func­ mizare. în Expunerea la
Mărloara JUaza determină con (Inului de earbou ai şarjelor ve Ia un nivel superior o ţiile lor în mecanismul
de oţel şl (Toni 6. şedinţa Comitetului Poli­
serie de probleme esenţia­ complex al economiei na- tic Executiv din 29 apri­ (Continuare in pag a 2-a)