Page 38 - Drumul_socialismului_1988_06

C1CJ. I DRUMUL SOCIALISMULUI NR

CAMPANIA AGRICOLĂ 01 VĂRĂ "

Din birou nu se vede că buruienile cute, la Sîng
M LOCUL
desfăşurat a
a Pestivali
compromit culturile S „România
bun", -iţiot <
Bucureşti. A
fornta(li din
(Urmare din pag. 1) Simeria după nişte oa­ cîteva rînduri. Şi aici deţo alo ţâr
meni (? !). Tot aici se afla n-am văzut ţipenie de om tlva moş
dă, la cartofi, mecanizato­ şi tovarăşa Dina Dachin, la muncă. Dar nici pe ni­ „Bucura" di
rul Dumitru Călcală abia primarul comunei, care meni din consiliul de con­ fost reprezfti
ansamblu fol
începuse al doilea rebilo- răspunde din partea bi­ ducere al cooperativei. grup vocal.
nat. La sfecla de zahăr, roului executiv al consi­ De-o parte şi de alta a „La nedeia
preciza Măria Baciu, ingi­ liului popular comunal drumului spre satul Pe- ansamblul fu
clusnt po 1'
nerul şef al unităţii — unde de această unitate. treni, iarba a crescut dea­ grupul vocal,
nu se efectuează deeft între­ Preşedintele Ioan Barb să şi înaltă pînă la umori. de nuntă pă
ţinere manuală, se află în ne prezintă stadiul lucră­ Dar nimeni la coasă. ocupat loct
(NICU SBUC
curs de execuţie prima rilor : la cartofi s-a înche­ Ceea ce am văzut însă respondent).
praşilă. Din birou, unde iat primul rebilonat pe în tarlaua cu sfeclă de
se aflau în plină zi, îm- • toate cele 60 ha şi rebilo- zahăr din satul Petreni (la
oreună cu Ilie Floroiu, natul ah doilea este exe­ marginea drumului spre
preşedintele cooperativei, cutat pe 10 ha. La sfecla Totia) a pus capac ia toa­
inginera Baciu no spunea do zahăr s-a finalizat pri­ te. închipuiţi-vă, o tarla • 20,00 T
că praşila la sfeclă în ma praşilă manuală pe de aproximativ -5 ha plină 20,25 In i
tarlaua din brigada Tîmpa toată suprafaţa cultivată cu buruieni mari pînă la Expunerea
este aproape finalizată pe şi a început cea dc a doua. genunchi. Acestea năpădi­ Combinatul siderurgia Hunedoara, furnalul numărul 5. Uniţi în efortul dc plămă­ Nicolae Ce
cele 25 de ha cuLtivate. Nu La porumb, zice, se stă seră peste tot înăbuşind dire al metalului, furnaliştii schimbului c nrînuiesc jonrda în măruntaiele furnalului. privire la ur
este adevărat, mai trebuie mai rău. Din cele 70 de cultura. Practic era o cul­ Foto NICOLAE GHEORGHIU me ale cor
încă m.ult prăşit pentru ca ha ocupate, au fost prăşite tură do sfeclă de zahăr tivităţii ee
ea să se încheie. Iar oa­ mecanic doar 10 ha, iar dacă nu deja compromisă, ciale, ale ir
meni la lucru n-am prea •manual încă nimic'. în atunci în prag dc compro­ logice şi ţ
văzut. în brigada Totia schimb, stăm foarte bine mitere. în trebăm : Chiar Centralele industriale, întreprinderile cative, preţ
oraşila • la sfeclă încă n-a cu recoltatul furajelor. Am nimeni din conducerea situaţiei iht
incdput. Iar densitatea Ia Insilozat 1000 tone de ma- cooperativei, n-a cunoscut Partidul Coi
acchsta cultură nu le prea să-verde şi am cosit fînul această situaţie ? Cum în­ în faţa exigenţelor mân — orga
1
face cinste specialiştilor de de pe 15 ha şi lucerna de drumă şi sprijină prima­ dinamizatoru
aici, pe 19 ha. (Dar acesta se rul activitatea din această (Urmare din pag. 1) importante depăşiri de De la acel istoric 11 iu­ tii în toate
Nici cu asigurarea fura­ afla încă în cîmp, bătut unitate, de care no spunea plan. Referindu-ne doar la nie 1948, pînă în acest iu­ ® 20,45 Pric
jelor nu se stă deloc bine. de intemperii — n.n.). Am că răspunde ? Cum s-a —. La fel ca şi alte cen­ activitatea desfăşurată în nie aniversar al anului conomie »
S-a reuşit pînă acum să se acţionat bine şi la cositul putut ajunge la asemenea trale — sublinia interlo­ judeţul Hunedoara, putem 1988, au trecut 40 de ani. dran mondîc
facă 180 tone de siloz din ierburilor de pe marginea grad do îmburuienare ? cutoarea —, C. M. Deva enumera plusuri la cupru O perioadă istorică plină socialistă —
masă-verde. „Atît am a- şoselelor şi drumurilor co­ După spusele sătenilor, a- este formată din întreprin­ ine' abile
munale — continuă pre­ — de 132 tone, plumb — de împliniri şi perfecţio­ reo si Iu
vut cultivat pe 0 ha" — tît conducerea cooperati­ deri şi alte unităţi cu şi 295 tone, zinc — 109 tone, nări pe toate planurile şi colabora
ne spunea preşedintele u- şedintele — sîntem aproa­ vei, cît şi cei de la con­ fură personalitate juridi­ dolomită — 8 210 tone, vieţii oconomico-sociale. Serial ştiinţifi
nituţii. De acord, coopera­ pe gata cu strînsul. Şi, siliul popular cunoşteau că, baze de aprovizionare, pirită — 1119 tone, pre­ Desigur, în industrie, acel materie, vie
tiva nu are afectate su­ mai subliniază că în cali­ situaţia, dar nimeni n-a institut de cercetare, uni­ cum şi la alte minereuri Laureaţi ai
prafeţe prea mari pentru tatea lui de preşedinte, cel acţionat cu hoturîre pentru tăţi de învăţămînt ş.a. Bi­ şi substanţe minerale uti­ salt spre prezent este mal naţional „Ci
baza furajeră. Dar atunci puţin la două zile bate cu mobilizarea oamenilor la neînţeles, toate acestea le. De asemenea, s-a rea­ vizibil, tot aşa cum sînt mâniei'* o
ie ce se tărăgănează re­ piciorul toate tarlalele, praşilă. Este adevărat, lo­ sînt profilate pe extracţia de certe şi programele lan­ jurnal • 22,
pentru a vedea cum se lizat o producţie marfă su­ sate pentru viitor. Pe toa­
coltatul trifoiului, de ce munceşte şi stadiul fiecă­ cul este mai dosnic, nu şi prepararea minereurilor. plimentară de peste 85 rea program
coasa pe fîneţele naturale chiar la vedere, dar, ori­ Ca un adevărat arc milioane lei, iar producti­ te aceste trasee deosebit
abia a început şi, mai a- rei lucrări în parte. cum, din birouri, buruie­ triumfal peste timpul e- de important este faptul
Deci, clin birou, toate
les, do ce nu se coseşte^ şi nile n-au cum să se vadă ! roic care a trecut do la vitatea muncii a crescut că opţiunea istorică a
păreau destul dc bune şi actul naţionalizării, găsim cu circa 7 la sută. La ba­
au se adună fînul de pe frumoase. Dar ajungînd in Este, credem, momentul partidului nostru, a po­
astăzi nu numai o bogă­
marginea şoselei, dintre cîmp, lucrurile arătau cu ca tovarăşii din conduce­ ţie de mijloace fixe pro­ za acestor rezultate pozi­ porului a fost industriali­
l'împa şi Băcia ? Desigur, totul altfel. în zona gării rea G.A.P. Băcia, Consi­ ductive (ajunsă, pe ţară, tive au stat programele zarea şi, în cadrul aces­ DEVA :
este mult mai uşor să te din Băcia, chiar în apro­ liul popular comunal Bă­ la peste 2,5 trilioane lei), de organizare ■ şi moderni­ teia, înfiinţarea centrale­ Sfîntului (Pa
lamentezi din birou, să dai pierea şoselei spre Călan, cia să-şi intre serios în a- dar şi bilanţuri „la zi“ zare a .producţiei, perfec­ lor despre care am vorbit, se plăteşte
NEDOARA :
vină .pe vreme, pe lipsa de unitatea are trei parcele tribuţii, mobilizîndu-i pe bogate în realizări şi fap­ ţionarea continuă a con­ a organismelor democra­ cu bărbaţii
utilaje, pe orice, dccît să toţi membrii cooperatori, ducerii şi planificării acti­ tice, perfecţionarea lor A) ; Ringul
întinse cultivate cu car­ te de muncă, oameni cu B) ; iacob
te implici serios la treabă, tofi, sfeclă de zahăr şi toţi locuitorii satelor la e- o înaltă conştiinţă socia­ vităţii". continuă. din „Zgîric
să fii mereu în mijlocul porumb. Gradul de îrnbu- fectuarea la timp şi de listă, care înţeleg sensu­ căra); PETR'
temporal lr
oamenilor, organizîndu-i şi ruienare al cartofilor do­ calitate a lucrărilor de în­ rile generoase ale triplei (Parîng); Vc
mobilizîndu-i la muncă. vedea că nu s-a făcut nici treţinere, a celorlalte lu­ lor calităţi de proprietari, seriile I-II
Ce ne-a frapat la C.A.P. o rebilonare aici. Sfecla crări de sezon. în acelaşi producători şi beneficiari 0 emoţionantă reîntîlnire brie); Cale
Băcia a fost faptul că, deşi de' zahăr, cu o densitate timp, organele competente a tot ce se făureşte în rea); LUPE]
Grecul — :
no aflam îii miezul zilei, slabă, cu mari goluri în de la nivelul C.U.A.S.G. România. „Pe primele după zece ani (Cultural) ;
.‘onduodŞfeaţ se afla în bi­ cultură, care au fost com­ Rapoltu Mare şi al jude­ cinci luni ale acestui an Evr din
eea ); lc
rou, la sediu, în frunte cu pletate neuniform şi cu ţului să ia măsurile de ri­ — ne relata tovarăşul ing. durea de fag
)reşedinţele' Ioan Barb. înlirziere, iarăşi n-a prea goare, în spiritul hotărîri- Ioan Ştefănescu, directo­ în acest început de iu­ profesorilor şi colegilor ANINOASA :
Excepţia făcea inginerul văzut sapa. Iar porumbul, lor do partid şi a legilor rul tehnic cu producţia al nie, Liceul industrial nr. despre realizările în mun­ Chiriţa <M
unic A NI: J
şef, Dragoş Visirin, care care nu se vedea din bu­ statului, .pentru eliminarea C. M. Deva — bilanţul 4 clin Deva a fost gazda că, despre împlinirile per­ seriile X-XX
era dus, ni se spune, la ruieni, era prăşit pe vreo neajunsurilor semnalate. cen tralei noastre * cuprinde unei emoţionante reîntîl- sonale. Au subliniat, deo­ BRAD: Jan
niri a absolvenţilor săi cu potrivă, rolul şcolii în for- jandarmoriţel
profesorii, inginerii şi marea personalităţii lor. roşie); ORAŞ
maiştri instructori care De o mare încărcătură e- de aur — s
ş
(Patria);
le-au călăuzit paşii în a- moţională au fost cuvin­ pentru şapte
Izvorul oţelului La panoul de onoare — oamenii, nii de şcoală, i-au îndru­ tele rostite do absolventa căra); GE
Cale libera (<
faptele lor de muncă, mat şi pregătit spre a de­ Viorica SLmina-Buciu la a- tură) ; IIAŢE
veni în viaţă oameni de
la Las Veg;
de înaltă puritate de înalt patriotism nădejde fiecare la locui dunarea din liceu, Rînduri BRAZI: Elgu
adresate cadrelor didacti­
său de muncă. Cu sfiala ce : „Ne-aţi învăţat să fim rlile I-II.; CĂ
care i-a călăuzit la primul oameni adevăraţi. De a- rea tio fagi (i
tură): SIME1
In timpul documentărilor dintre răspunsurile concre­ funcţie instalaţia de retopi­ tuie experimentarea, in lu­ lor drum în apreciata in­ vara boboci
in Combinatul siderurgic te ale specialiştilor hune- re electrică sub zgură a oţe­ na aprilie a.c. a metodei stituţie de învăţămînt, oa­ ceea, venim la această în- şui); II.IA
HurUedodră, paşii ne-au doreni la sarcina formu­ lului. Prin tehnologia „REZ" proprii de obţinere a e- menii maturi de azi au tîlnire eu conştiinţa dato­ inima (i.um
pur’tâi adeseori prin apro­ lată în repetate rînduri de ii îmbunătăţim structura lectrozilor consumabili. In păşit în incinta sălilor de riei împlinite, în tot ceea
pierea- halei tehnologice secretarul general al parti­ macro şi micro, asigurînd o conceperea acestei tehno­ clasă, amfiteatrclor, labo­ ce am făcut pe parcursul
in care se execută, de ze­ dului, tovarăşul Nicolae omogenitate chimică supe­ logii am avut in vedere ratoarelor, cabinetelor, a- celor zece ani punind su­
ce ani încoace, retopirea Ceauşescu, in timpul vizi­ rioară metalului retopit. necesitatea creşterii efi­ telicrelor de producţie, po­ flet, pasiune. Fiecare, la
electrică sub zgură a oţe­ telor de lucru efectuate în — Aportul efectiv al ce­ cienţei economice a acti­ ligonului tehnologic, noii locul său de muncă şi-a
lului. combinat, de a se realiza lor ce muncesc aici la ob­ vităţii pe care o desfăşu­ săli dc sport multifuncţio­ dat seama că aţi făcut to­ Pentru azi:
— De fapt. această hală la Hunedoara oţeluri cu ţinerea oţelurilor se redu­ răm — cerinţă subliniată nale, toate evidenţiind gri­ tul pentru a no oferi cît £1 Jn genera
este unul dintre punctele caracteristici tehnice supe­ ce doar la supravegherea în mod expres de tovară­ ja deosebită a partidului mai mult din cunoştinţele cu cerul va
de microproducţie ale sec­ rioare, competitive pe plan atentă a funcţionării co­ şul Nicolae Ceauşescu în şi stalului nostru pentru şi experienţa dumneavoas­ porar noros
ţiei cercetări, din cadrul mondial. recte a instalaţiei ? importanta cuvîntare (a permanente dezvoltare a tră, modelîndu-ne caracte­ ză, cînd trec
semnala aver
Centrului de cercetare-pro- - Deşi modestă ca an­ — Numai in aparenţă. In şedinţa Comitetului Politic învăţământului românesc. rele, determinîndu-ue să şi frecvente
iectare al Centralei indus­ vergură, hala noastră in­ fapt, diferenţa de peste Executiv al C.C. al P.C.R. Şi de această dată, ca şi fim mai buni, mai utili c 1 rico. Vîi
f o moderat <
triale siderurgice Hunedoa­ clude valori mari. Cea mai 700 tone dintre cantitatea din 6 mai a.c. Rezultatele atunci, clipele au fost u- patriei. Sîntem mîndri că Tcmpcraturili
ra - preciza sing. Vaslle însemnată este aceea a co­ obţinută in anii de fa în­ experimentului sînt convin­ nice şi vor fi de neuitat. ridicăm blocuri, obiective vor fi cuprii
Greavu, coordonatorul ac­ lectivului de muncă de aici ceputul funcţionării şi cea gătoare : se elimină o se­ A fost o promoţie nu­ industriale, legîndu-ne nu­ şi 18 grade,
tivităţii ce se desfăşoară - electricieni, operatori, pe care o realizăm astăzi, rie de incluziuni nemeta­ meroasă ele tineri con­ mele cu destinele de a- maximo Snt
grade, uşor
aici. Avindu-i in imediata pregătitori materiale şarjă cu aceeaşi instalaţie, ara­ lice, se reduce consumul structori. Remarcabil este ceşti coloşi de beton şi oi­ in sud.
vecinătate pe doi dintre şi macaragişti. Sîntem cu tă că ceva s-a „mişcai" de metal cu 25 la sută şl faptul că toţi cei 290 ab- ţei ce vor dăinui peste I.a munte,
fi uşor inşi
coloşii producerii metalului toţii, 16 oameni, organizaţi înspre mai bine. Este vor­ creşte scoaterea cu 35 la solvenţi-consiruclori şi fi­ timp". va fi variabi
bunedorean — oţelăriile e- in trei schimburi. împreună ba, nu exagerez cu nimic, sută. nisori, instalatori, mecanici rari mai aci
lectrică nr. 1 şi Siemens obţinem oţeluri pentru cen­ despre creşterile produse — ■ Despre dumneavoas­ maşini şi utilaje, sudori Au revenit în şcoala oa­ cursul dupa-i
Martin nr. 2, era firesc să tralele nucleare, aeronau­ in conştiinţa oamenilor, a tră încă nu ne-aţi vorbit ? au îmbrăţişat meseria a- re i-a pregătit tinerii de Izolat vor c
de ploaie î
trecem neobservaţi... Cum tică, osii de metrou ş.a. celor cu experienţă şi, - Cum să nu ! Tot ce leasă, 142 dintre ei conti- acum zece ani, mulţi din­ frecvente d'
de ne-aţi „descoperit", to­ - In principiu, cum se deopotrivă, a mai tinerilor am înfăptuit aici, in hala nuîndu-.şi studiile în fa­ tre ei, ,po atunci cu înfă­ lectrice. Vîni
tuşi ? obţin aici oţeluri de înaltă în meserie - Dănuţ Achim, „REZ", aparţine... echipei. cultăţi cu profil tehnic. La ţişare de copii. Au reve­ moderat din
cu uncie
— Meritul „descoperirii" calitate şi competitivitate ? Dorel Hener, Gheorgbe Iar din echipă fac şi eu tradiţionala strigare a ca­ nit oameni maturi, demni, trecătoare dl
- cum aţi spus dv. - re­ - Folosim acelaşi pro­ Vinca, Richard Fleischar, parte. Asta e tot. talogului au răspuns pre­ ele a căror împliniri, noi, 40—60 km/h.
vine tovarăşei Elena Rîcă, cedeu ca şi acum 10 ani, Mircea Dănăiaţă, Maria Cu modestie şi talent, zent muncitori de înaltă „vechii" lor profesori ne sibil grindin
secretarul organizaţiei de cind, împreună cu opera­ Toma, Ecaterina Tofan, o formaţie de 16 oameni calificare, oameni cu res­ bucurăm din toată inima. ceaţa.
partid din secţia cerceta­ torii Nicolae Rusu, Henrich Cristina Stoian, Maria Mar­ înnobilează, zi de zi, oţe­ ponsabilităţi în activitatea
re. Hala „REZ“ (retopire Herlea, Mircea Androna- ian, Dragna Fraseniuc. Un lul cu „caratele" hărniciei pe şantier, maiştri, tehni­ Prof. SÎNGER ROBERT,
electrică sub zgură) ne-a che, Viorel Timolte şi argument solid in sprijinul si priceperii lor. cieni, ingineri, proiectanţi, directorul m m
fost prezentată ca unul Mircea Viorel, am pus in acestei afirmaţii il consti­ MIRCEA DIACONU cercetători care, cu bucu­ Liceului industrial nr. 4
rie în suflet, le-au vorbii Deva