Page 41 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 41
11 iunie 1948 • U iunie 1988
„Cu ei ne
40 (ie ani de măreţe înfăptuiri sudai iste, def
mîndrim“ progres economico-sociaî în toate domeniile
Există un bun obicei
m la Brad: oraşul îşi cin Dezvoltarea dinamică, intensivă
SOCIALISMUL pe cei mai vrednici in a economiei - rod al muncii
steşte oamenii de frunte,
muncă şi în activitatea
pentru
obştească,
mai
buna gospodărire şi con
înfrumuseţare'
tinua
localităţii. a însufleţite a clasei muncitoare,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. „Cu ei ne mîndrim I"
Aşa scrie cu litere mari,
SI AL CON SI LI U LUI P O P U L A R J U D E Ţ E A N frumoase, deasupra chi a întregului popor
purilor unor destoinici
mineri de la f.M. Barza : grele, care s-a dovedii
Vasilică Dumitraşcu - Trecerea, acum 40 de
Anul XL, nr. 9 507 SÎMBÂTA, 11 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani ani, a principalelor mij şi prin experienţa Româ
sectorul Valea Morii, Au
rel Ştefan — sectorul loace de producţie din niei, a fi factorul deter
Măgura-Brădişor; Pavel mina marii burghezii în minant al avîntului eco
Jicâreanu — sectorul Mu- stăpânirea întregului po nomic general, al creşte
In lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu sariu II, Maria Tripa — por a fost un act revolu rii nivelului de trai, teme
de
preparare,
uzina
Spirit revolitţtofiar, iniţiativă creatoare In activitatea Nicolae Codrin - mine ţionar esenţial, un moment lia puternică a indepen
denţei şi suveranităţii na
hotăritor pe calea con
P M f'' tuturor coleoţit^I^de: oameni âi/murtci? reuri complexe. La cîţiva struirii noii orînduiri în ţionale.
paşi mai încolo admirăm patria noastră. Urmînd cu încredere şl
chipurile altor oameni Aşa cum arăta secretarul devotament orientările sta
Cunoaşterea temeinică a sarcinilor, destoinici, de mare va general al partidului, tova bilite în hotărîrile do
răşul Nicolae Ceauşescu,
partid, toţi oamenii mun
i t
c
o
i la
r
u
loare, m
n
U.U.M.R. Crişcior : lăcă în Expunerea- făcută la cii în frunte cu comuniş
tii au dovedit capacitatea
condiţie importantă pentru tuşii Troian Bora, Nicolae recenta şedinţă comună a creatoare a poporului nos
Consiliului
Naţional
al
Stoica,
Mihai
Gancea,
Nicolae Poenar, roboto- Oamenilor Muncii şi Con tru pusă In slujba pro
îndeplinirea lor exemplară rul loan-Octavian Jula, siliului Naţional al Agri priilor interese.
culturii, naţionalizarea in
Pe linia mereu ascen
strungarii Pamlil Suci u
şi Ştelan Iga, ' sudoriţa dustriei, băncilor, trans dentă a devenirii noastre
Nicolae Vulpe; Sigur, Florentina Oprişa, lorma- porturilor şi comerţului a se desprinde — ca eveni
Tezele, orientările şi sare inile subliniate cu pregnanţă prevederile de plan se dus la lichidarea pro
ment de primă mărim»
de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae cunosc de la începutul a- toarea Virginia Benea. prietăţii burghezo-moşie- şi bornă de început pen
— Oameni cu care ora
Ceauşescu, la şedinţele Comitetului Politic Executiv al nului la toate nivelurile. reşti asupra mijloacelor
C. C. al P.C.R. din 29 aprilie şi 6 mai a.c., precum şi la Ele suferă însă unele mo şul Brad se mindreşte de producţie, la crearea, tru cea mai fertilă perioa
istoria
din
dă
noastră
recenta şedinţă comună a Consiliului Naţional al Oa dificări, îmbunătăţiri. De în economia patriei noas contemporană — Congresul
menilor Muncii şi Consiliului Naţional al Agriculturii se aceea., pe sectoare şi bri Î N S E M N Ă R I tre, a proprietăţii socia al IX-lca al Partidului
referă şi necesitatea desfăşurării unei ample între găzi, se aduc la cunoş liste a întregului popor, şi
ceri socialiste pentru îndeplinirea ritmică, integrală a tinţa tuturor oamenilor apoi a proprietăţii coope Comunist Român, care
prin orientările şi hotă-
prevederilor de plan la producţia fizică, în structura sor muncii la începutul fie avem şi la mina Ţebea, ratiste, moment care a rîrile adoptate s-a înscris
timentală prevăzută — factor determinant a! dezvoltării cărei decâde, prin diagra la fabrica de producţie marcat începutul făuririi ca un moment politic şl
armonioase a economiei naţionale. mele de producţie şi foile industrială şi prestări societăţii socialiste in social crucial în viaţa
Pe tema cunoaşterii şi îndeplinirii neabătute a sar. de acord. Iar îndeplini servicii şi la E.G.C.L., in România. României socialiste.
cînilor fizice am organizat o dezbatere la întreprinderea rea lor- se urmăreşte per comerţ, la cooperativa a- Peptru clasa muncitoare,
minieră Petri la — una dintre unităţile cu tradiţie şi cu manent pe mai multe căiî gricolă de producţie, io pentru Partidul Comunist In această perioadă isto
mare pondere in producţia de cărbune a Văii Jiului. Au de serviciul topografic, cea meşteşugărească, in Român, naţionaliztrea a rică scurtă, România s-a
participat : ing. Nicotae Vulpe, şeful sectorului I, ing. care ţine evidenţa avan activitatea de ocrotire a însemnat şi naşleran pre transformat dintr-o ţară
Eoachim Berar, şeful sectorului III, Gheorghe Marian, sărilor, de maiştrii mineri sănătăţii, in învăţăminl miselor pentru o reală şi cu o industrie şi agricul
miner şef de schimb în sectorul III, Miu Simionescu, şi de şefii de brigadă (prin şi activitatea culturală, vastă activitate de organi tură slab dezvoltate, în-
secretar adjunct pentru probleme organizatorice al co rapoartele lor zilnice), prin de fapt peste tot — sub zare si conducere, menite tr-o ţară puternică, mo
mitetului de partid pe întreprindere. prezentarea realizărilor, de linia tovarăşul Aurel să ducă la construirea dernă, organizată pe baza
asemenea în fiecare zi, la Benea, secretar cu pro societăţii noi, ţn interesul celor mai noi cuceriri ale
afişierele din saia do bleme de propagandă al maselor largi ale poporu ştiinţei şi tehnicii, şi cu o
REDACŢIA : întrebarea lui nostru. agricultură socialistă îna
este una singură : Cum se Dezbatere apel. Procedînd astfel, sec Comitetului orăşenesc de Crearea proprietăţii so intată. Se poate spune
fac cunoscute sarcinile de torul nostru a realizat, de partid. Cei peste 7 500 cialiste în principalele sec că, practic, în totalilate«
l
plan pe anumite perioade organizată la Ia începutul anului, o de comunişti brădeni, toare do activitate a făcut baza tehnico-materia ă a
de timp Ia nivelul sec I. M. Petrila producţie suplimentară de colectivele muncitoreşti in posibilă trecerea la o dez societăţii noastre a fost
toarelor, brigăzilor, schim 12 000 tone cărbune. Toa întregul lor, ne-am anga voltare planificată a eco creată în anii construcţiei
burilor, fiecărui om al te brigăzile au planul ,-la jat să onorăm exemplar nomiei. potrivit cu legile socialiste, îndeosebi după
zi" depăşit, cele - mai
muncii şi prin ce modali chemarea vibrantă a se- fundamentale ale socia Congresul al IX-lca al
tăţi se asigură realizarea producţie, şefii de sectoa mari plusuri înregistrîn- cretarului general al par lismului. Pornind de la a- partidului. „Aceasta —■
re, de brigăzi, de schim
du-le cele conduse de Şte
tidului, tovarăşul Nicolae
lor ritmică, integrală ? buri . iau zilnic „pulsul" fan Purece, Gheorghe Ţîr- Ceauşescu, de a face I ceasta, s-au creat condi sublinia conducătonil iubit
Miu Simionescu : Aşa întrecerii, „măsoară" rea eovnîcu, Iile Lepădaţii, din acest an — 1988, un ţiile pentru făurirea unei al partidului şi statului
cum se cunoaşte, în siste lizările, adoptă măsurile Francisc Olasz, Ion Ciu an hotăritor in realiza industrii puternice, în
mul nostru, democratic 'al ce se impun ori aduc la botarii. rea exemplară a sarcini primul rînd a industriei (Continuare in pag. a 2-a)
autoconclucerii şi autoges- cunoştinţă, pe cale ierar Eoachim Berar : Sistemul' lor pe întregul cincinal.
liunii, sarcinile de plan şi hică, problemele care le cunoaşterii prevederilor de Rezultatele primelor cinci
angajamentele • în întrece depăşesc posibilităţile. De plan .şi al urmăririi înde luni de muncă ne dau
rea socialistă se aprobă asemenea, situaţia realiză plinirii lor .şi a angaja garanţia deplinei reu
în adunările generale ale rii planului şi angajamente mentelor în întrecerea so şite. Avem o depăşire
oamenilor muncii după lor îti întrecerea socialistă cialistă este acelaşi şi la. de 18 milioane la pro
care se defalcă pe trimes se analizează periodic în sectorul III, ca de altfel ducţia martă. O laudă
tre, luni şi zile, se repar adunările organizaţiilor de pe întreaga mină. Zilnic în plus s e cuvine celor
tizează pe formaţii, astfel partid şi ale grupelor sin se face preliminarul pro care sînt mereu in frun
îneît se ştie în perma dicale, în plenare comune ducţiei pe ziua următoare te, mereu în primele rîn-
nentă cine şi cit are de ale comitetului de partid pentru fiecare brigadă şi duri. La muncă, la rea
realizat, în funcţie de cu activul- iar în cadrul lizări. Ei sînt mîndria
condiţii- posibilităţi, de discuţiilor individuale dez Dezbatere organizată de oraşului...
specificul locurilor ele batem şi acest important DUMITRU GHEONEA
muncă. în continuare, con aspect al îndeplinirii sar G. IGNAT
ducătorii proceselor de cinilor de producţie. (Continuare în pag. o 4-a)
Activitate i Hunsdoara-nume de prestigiu între marii j
rodnică i producători şi exportatori de oţel ai lumii! i
— Vă propunem, tovară — într-adevâr, am înce
I.U.M. Petroşani a şe director, să discutăm Interviu cu tovarăşul put activitatea ca inginei
cunoscut o dezvoltare despre modul în care par- • inginer IONEL DOBRIN, stagiar, apoi, am primit
ticipă Hunedoara la cir director comercial numeroase însărcinări ca
impetuoasă în anii fer
cuitul mondial de valori. al C.I.S. Hunedoara inginer simplu, inginer
tili ai „Epocii Nicolae Pornind de la una din te principal, şef de serviciu.
Ceauşescu". Iar activi zele formulate de secre tulului politehnic. Am lă La sfîrşitul anului 1962 am
tatea desfăşurată a de tarul general al parti sat in urmă bătrînul şi li fost promovat director
venit mai rodnică. In dului, tovarăşul Nicolae niştitul port dunărean comercial al combinatu
Ceauşescu — potrivit că Giurgiu pentru a începe, lui, iar din 1967 înde
perioada care a trecut
reia, forţa de muncă re aici, în bătrîna cetate de plinesc această funcţie ia
Einin cusut 3 A de Za Fa brica do încălţăminte „Cor-
din 1988 s-a realizat o prezintă factorul determi foc a Hunedoarei, activi Centrala industrială side vin“ din Hunedoara. In in trecereu hărniciei, cusătoarca
producţie marfă supli nant, hotăritor şi revolu tatea de specialist în in rurgică Hunedoara. Elena Ivan-Negru a obţinut locul I pe schimb, confirmind
mentară de peste 9 mi ţionar ai dezvoltării — tre dustria siderurgică româ In anul 1957 am fost pri şi de această dată calităţile de bună lucrătoare pe care
ni le-a evidenţiat maistrul Iîodica rogonaru.
buie să subliniem faptul nească. Au trecut de a- mit în rîndurile membrilor
lioane lei, iar la ex Foto NICOLAE GHEORGHIU
că oamenii sînt cei care tunci 33 de ani. Astfel că partidului de către orga
port s-a înregistrat o au propulsat şf menţin Hu- , la întrebare se poate răs nizaţia de partid din C.S.H.
depăşire cu 5 la sută a nedoara în rîndul expor punde afirmativ, chiar da Participarea activă la via
sarcinilor de plan afe tatorilor de oţel ai lumii. r că această apartenenţă ţa organizaţiei — o puter-
Deci, înainte de a vorbi este prin filiaţiune. . nică forţă politică şi or ! ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ-
rente. La acest capitol
despre metal, vă rugăm să — Pină la bogata expe ganizatorică - mi-a per \ TRIBUNĂ DE AFIRMARE A INIŢIATIVEI
se înregistrează o creş ne spuneţi cîteva cuvinte rienţă de azi, pe care ştim mis să înţeleg şi să dis-
tere cu 41,6 la sută despre dumneavoastră. Sîn- că o împărţiţi cu genero ; Şl RĂSPUNDERII OAMENILOR MUNCII
faţă de realizările din teţi hunedorean ? zitate în activitatea zilni Interviu realizat de ! PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR
aceeaşi perioadă a anu — Am venit la Hunedoa că, au existat nişte trep MARIN NEGOIŢĂ
ra în septembrie 1955, di te de acumulare. Cum au \ j DE PLAN
lui trecut. rect după absolvirea insti- fost ele ? (Continuare în pag a 4-a]
« \ (pagina a 3-a)
mr' *
