Page 42 - Drumul_socialismului_1988_06

Pog. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 507

11 IUNIE 1948 — 11 IUNIE 1988

40 DE ANI DE MĂREŢE ÎNFĂPTUIRI SOCIALISTE, DE TORI DE ANIM
R VREDNICI
cuitorii comuni
jVIlc sînt vrede
câtor! de anir
PROGRES EC0N0MIC0-S0CIAL ÎN TOATE DOMENIILE tivi la j, »ăptiw
totodată, nartici
gramului- privi
conducerea şi
vizionarea cei t<
Printre
«
Dezvoltarea dinamică a economiei în anul 1948, indus­ zilnic la fondu
Forţa colectivului tria hunedoreană avea se numără —
mari cantităţi
(Urmare din pag. 1) înfăptuiri. să înţelegem lume, . a comunismului 1 drept piloni de bază spunea Maria I
mai bine stadiul în care Spre atingerea acestor ţe­ în cei 40 de ani care au trecut de la istoricul act metalurgia de la Hune­ chlzitor la I.I.I
nostru, tovarăşul Nicolae se găseşte societatea noas­ luri mari ne sînt preţioase al naţionalizării principalelor mijloace de producţie, doara" şi Gălan, exploa­ — Susana Sm
Komulus Stanei',
Ceauşescu — a asigurat tră socialistă şi, pe această jaloane tezele, ideile, sar­ întreprinderea minieră Hunedoara, asemenea tuturor tările de cărbune din tul Peştişu Mic
realizarea marilor trans­ bază, să stabilim măsurile cinile şi orientările de unităţilor economice ale judeţului, ale întregii ţări, Valea Jiului, de mine­ Ursan, Ioan IV
Evelina Tănase
formări, victoria socialis­ de perspectivă privind rea­ inestimabilă valoare teo­ a cunoscut o dezvoltare fără seamăn. Astăzi, cînd reu de fier în Munţii sâni, Sabin I
mului în România şi tre­ lizarea planului cincinal, a retică şi practică, formu­ se împlinesc patru decenii de la actul naţiona­ Poiana Ruscăi, do mi­ viorel Bera şi
cerea la făurirea societă­ Programului partidului, a late de t o v a r ă ş u l lizării, minerii şi preparatorii din Munţii Poiana nereuri complexe la dru Toma di) )
Nandruiul,
ţii socialiste multilateral tuturor programelor care Nicolae Ccauşescu în Ex­ Ruscăi raportează că în perioada care a treout din Barza, Deva, Certej. Volnea şi Lăsc
dezvoltate! asigură îndeplinirea ho- punerea la şedinţa Comi­ acest an, hotărâtor pentru îndeplinirea exemplară a Devenită stupină pe iâ din Nandru
Planul cincinal 1986 — tărîrilor Congresului al tetului Politic Executiv sarcinilor întregului cincinal, au obţinut o produc­ principalele • mijloace Pogea şi Ioa'
din Mînerău, I
ţie suplimentară de minereu marfa de peste 5 700
1990, din care am parcurs XlII-lea, ale Conferinţei al C. C. al P.C.R. din 29 tone, fier în minereu marfă în cantitate do 3 750 tone, nea, Maxlmilia:
şi Gheorghe, I
jumătate, . stabileşte ca Naţionale, trecerea patriei aprilie a.c. 8 216 tone dolomită, peste 230 tone talc de bună cali­ din Almnşu Ml
sarcină fundamentală in­ noastre la noul stadiu de Astăzi, cînd sărbătorim tate. Gabor din Ciu
trarea României într-un dezvoltare pînă în 1990 şi, 40 de ani de la naţiona­ O remarcă aparte se cuvine pentru destoinicia în Ramuri noi lomon Tomov
stadiu nou de dezvoltare, în perspectiva anilor 2000, lizarea principalelor mij­ muncă a unor oameni precum Gherasim Tecar, Gri- Dumbrava, Trai
Ja
Traian
şi
acela de ţară mediu dez­ la înfăptuirea societăţii loace de producţie, cinstim gore Viţelarii, Vasile Buleu, Constantin' Maican, Pe­ Cutie şl mulţi
voltată. Aşa cUm subli­ socialiste multilateral dez­ atît acele începuturi re­ tru Nichita, Ioan Lupu, Gheorghe Ianc. Dionisie Ca­ de producţie ale ţării,
niază secretarul general voltate şi la crearea con­ voluţionare ale dezvoltării niş, mulţi alţii. clasa muncitoare, con­
al partidului, tovarăşul diţiilor necesare aplicării patriei noastre socialiste, dusă de Partidul Comu­ ITELEVK
Nicolae Ccauşescu, ne a- largi, în toate domeniile, cît şi cotele actuale atin­ ILIE COSTINA, nist Român, a trecut
flăm, în. momentul cînd a principiilor comuniste se, obiectivele măreţe de preşedintele comitetului cu toate puterile la • 13,00 Tele
trebuie să analizăm, cu în­ de muncă şi viaţă, a rea­ înfăptuit pentru edificarea sindicatului de la dezvoltarea şi diversi­ La sfîrşit de! !
treaga răspundere, drumul lizării în practică a celei celei mai drepte societăţi I. M. Hunedoara ficarea ramurilor eco­ • 14,45 Sâptc
parcurs, plin do măreţe mai drepte societăţi - din pe pămîntu.l României.
nomiei naţionale. Rînd liticâ • 15.0C
pe rînd apar şi pc rea programul)
harta judeţului Hune­ Telejurnal •
Drum de împliniri doara ramuri industria­ peste timp:
le noi : cea a cimen­ 1948 - 11 li
Naţionalizarea princi­ A/.i, producţia de fon­ tului şi prefabricatelor, De 4 în iţi
palelor mijloace do pro­ tă a anului 1945 este extracţia şi prelucra­ est^ -poru
ducţii, care a avut loc realizată în circa şase rea minereurilor de Ani de implin
la li' lUnie 1948, a fost zile. Cocsul fabricat a- cupru, a materialelor toare. Versuri
un 'act de cotitură şi în sigură în mare măsură refractare, confecţiilor, ce patriotice,
1
viaţa’ ' uzinei din Călan necesarul de combustibil ţesăturilor do mătase, nare • 20,00
Pe atunci, principalul pentru producerea fon­ clopedia: *
produs era fonta, cc se tei la furnale şi turnă­ încălţămintei şi trico­ cultură * Di
consuma îndeosebi în torii, iar o bună parte tajelor, a construcţiilor naturii * Terr<
turnătoria- proprie.- Pro­ din acesta este dirijat în do maşini unelte şi u- le viitorului
ducţia de fontă pe anul ţară, pentru industria tilajc miniere, a calcu­ Film artistic:
1947 era de 12 505 tone, chimică. latoarelor electronice... lumii". Produ
iar a pieselor turnate Secţia carbofluid pro­ Noi locuri de muncă dioului' Ţiine
din fontă de 3 298 tone. duce în mod curent semi- pentru oamenii acestor Bucureşti; •
Trecînd .în proprietatea cocs, cocs mărunt şi cocs meleaguri, specialităţi lejurnal • 2
muncitorilor, bătrîna brichete. Se realizează noi, deosebit do pre­ dii îndrăgiţi
noastră cotate do metal cu succes captarea gazu­ tenţioase, care solicită
a pornit cu paşi siguri lui de cocs fluidizat şi de o pregătire profesiona­
Pe platforma nouă a C.S. „Victoria" călan — locul un<le, în aceşti ani luminoşi
pc' drumul unei continue semicocs şi folosirea lui al „Epocii Nicolae Ceauşescu", s-au materializat mari capa citaţi siderurgice — se înalţă, lă temeinică, dăruire lIIÎnEM
modernizări, pe calea pentru termoficare. Pe acum, bateria de cocsificare nr. 3. De la vechea uzină, din anul naţionalizării, la şi pasiune comunistă,
întineririi şi dezvoltării tot acest drum de împli­ marele combinat siderurgic de astăzi este o distanţă eu adevărat astrală, ce se poato revoluţionară.
DEVA :
viguroase a bazei tehni­ niri eroice, oamenii mun­ măsura doar prin „luceferii" metalului românesc 1 SIîntului (Pai
ce şi de producţie. ■ Aşa cii din combinatul nos­ se plăteşte (
a fost făurit htarele tru se străduiesc să fo­ NEDOARA:
combinat siderurgic de losească tot mai bine ■ Harnicul colectiv al sută pe D. C. şi cu 38,5 cu bărbaţii ; i
A) ; Ringul
azi. utilajele din dotare, toa­ I.M. Paroşeni — care a Raport muncitoresc la sută la C.T.S.. B) ; Iacob 1
Crearea noii platforme te mijloacele fixe peste primit, recent, înalta dis­ ■ In prima lună din din „Zgîrie ■
industriale, cu cele două care sînt proprietari, pen­ tincţie de „Erou al Mun­ 1988, minerii de la I.M. căra); PETRI
1
tem
la
furnale de 1000 mc, a tru a da patriei cit mai cii Socialiste" pentru o- şi depăşirea sarcinilor Ia cu depăşirea sarcinilor Lonea au debutat cu un (Pa Va,
necesitat construcţia şi mult cocs, cît mai multă ’ cuparea, timp de patru export cu 8,0 la sută. Ia export cu 0,1 Ia sută, plus de 503 tone de căr­ serii»„ „.I-II 1
dezvoltarea unei uzine fontă de care are atîta ani consecutiv, a locu­ ceea cc înseamnă o creş­ bune. Apoi, în ordinea brie); Cale I
rea);
LUPEI
cocsochimiee pentru aco­ nevoie economia noas­ lui I în întrecerea so­ ■ „La zi", colectivul tere de 41,2 la sută faţă lunilor, au continuat eu Gi'tcul — I
perirea necesarului de tră naţională. cialistă — raportează • I.P.I.C.C.F. Deva — uni­ de realizările din aceeaşi plusuri de 1 919, 2 547, (Cultural) ;
Evadaţi din
cocs pentru furnale şi a depăşirea sarcinilor de tate înfiinţată-abia acum perioadă a anului trecut. 1 825 şi, respectiv, 3 770 ceafărui); L(
cocsului mărunt pentru LAZĂR FRENŢONI, plan „la zi" cu 23 897 10 ani — raportează de­ Tricotezcle din Hunedoa­ tone de cărbune, totali- durea de fag
fabrica de aglomerare a tehnician, tone de cărbune. Eroii păşirea indicatorului pro­ ra raportează, în aceeaşi zînd pe primele cinci luni ANINOASA :
Cbiriţa
(M
minereurilor. C.S. „Victoria" Călan nu se dezmint! ducţie marfă industrială perioadă, o producţie o producţie fizică supli­ URICANI: 1
cu 3,8 milioane lei, a- marfă suplimentară de mentară de 10 504 tone. seriile I-II
BRAD:
Jar
■ Cimentiştii deveni ceastă realizare fiind cu peste 3-milioane lei. La acestea se mai adau­ jandarmoriţe
au înscris în bilanţul pe­ 5>1 Ia sută mai mare gă încă o depăşire cu 471 roşie); ORÂ.‘
Modernizarea — opţiune esenţială rioadei care a trecut din decît rezultatele obţinute ■ Dintre exportatorii tone de cărbune a sarci­ de aur — •.
acest an o producţie mar­ în aceeaşi perioadă a a- de frunte ai judeţului nilor planificate pe zilele (Patria);
pentru creşterea bazei fă suplimentară dc a- nului 1987. nostru face parte şi co­ care au trecut din iunie. pentru şapti
căra);
GT
proape 10 milioane lei, lectivul întreprinderii Un drum hotărît spre Cale liberă i
de materii prime — reprezentînd o creş­ ■ Pe cinei luni din „Chimica" Orăştie care, piscurile întrecerii socia­ tură); IIAŢ1
tere eu 1,8 Ia sută faţă 1988, colectivul între­ pe primele cinci luni ale liste, animat de dorinţa la Las Vet
Dintr-un bilanţ, prile­ în acest an, din cele de aceeaşi perioadă a prinderii de tricotaje Pe­ anului şi-a depăşit sarci­ de a da patriei cît mai BRAZI: Flg
rllle I-II; Ci
juit de împlinirea a 68 de măsuri prevăzute anului trecut — precum troşani se poate mîndri nile Ia export cu 75,2 la mult cărbune. rea do fagi
patru decenii de la na­ s-au realizat toate cele tură); SIMI
ţionalizarea principalelor scadente, în număr de vara boboi
ILL
şui);
niijloace de producţie, 24. Eficienţa antecalcu- inimă (Lun
nu pot lipsi succesele în­ lată a programului pe Produsele hunedorene — cunoscute
registrate pe linia or­ 1988 se cifrează la o pro­ Verticale
ganizării şi perfecţionă­ ducţie marfă suplimenta­ şi apreciate pe toate
rii continue a producţiei, ră cîe peste 52 milioane în anii glorioşi care
modernizării tehnologiilor lei, şi reducerea costu­ au trecut „de la naţio­ meridianele globului Numerele
de extracţie şi preparare rilor cu 14 milioane lei, nalizare, judeţul Hu­ : tragerea d
a minereurilor — fac­ din care peste 9 milioa­ nedoara a cunoscut o •In anul naţionalizării Resigâ, inspectorul şef al 1988 :
tori caro conduc direct ne Ici reprezintă chel­ dezvoltare impetuoasă, principalelor mijloace de Inspectoratului judeţean **lr. I:
la creşterea bazei de tuielile materiale. Exem­ fără precedent: • Fon­ producţie, despre expor­ pentru controlul calităţii fW G, 73, 7
ilxtr. a I
materii prime a ţării. plificăm prin cîteva mă­ durile fixe au crescut tul produselor hunedorene produselor. Unităţi cum 90, 79, 75,
Referindu-mă, în mod suri de modernizare: » de. 11 ori • Producţia se vorbea vag, nesemnifi­ sânt: • G. S. Hunedoara,
cativ. O dată cu trece­
I.F.E.T., T. „Chimica" O-
concret, la programul de Creşterea gradului de industrială, s-a multipli­ rea' în' patrimoniul oame­ răstie, l.U.M. Petroşani,
organizare şi modernizare utilizare a morilor auto­ cat de 17 ori • Numă­ nilor muncii ’ a fabricilor LP.S.R.U.E.E.M. Petroşani, VREft
a activităţii Centralei gene şi a. capacităţii a- rul personalului munci­ şi uzinelor a început un 5 I. „Vidra“ Orăştie, „Trico-
minereurilor Deva tre­ -cestora « îmbunătăţirea amplu şi puternic proces 1 taje“ Hunedoara şi Petro­
dozării reactivilor de tor, ocupat în industrie, Pentru a;
buie să menţionez că in preparare • Optimizarea s-a mărit de 3,6 ori *\ de dezvoltare, de diversi­ şani, „Confecţii" Vulcan, fi în gene
:
prima etapă — încheiată fluxului de preparare la Productivitatea muncii < ficare a producţiei, pen­ i. Lianţi' Deva, U.J.G.M., rul va fi
înnourărl i
anul trecut — au fost a- instalaţia do dolomită a crescut de 8 ori • în tru satisfacerea într-o mă­ U.J. Goop., I.P.I.b.F. Ha­ nordul zon
plicalo 92 de măsuri. sură tot mai bună ă ce­ ţeg, „Marmura" . Simeria vor cădea
® îmbunătăţirea tehno­ prezent se produce, de cu caractei
Pe această bază, s-a ob­ logiilor de extracţie în 40 de ori mai . multă e- rinţelor economiei na­ şi altele se bucură . de a- Temperatul
ţinut un spor de 45,6 mi­ cariere. prin creşterea nergie electrică • Creş­ ţionale, ' pentru intensifica­ precien, sînt bine cunos­ vor fi cur
:
lioane lei la producţia înălţimii de treaptă şi rea schimburilor de va­ cute, căutate de tot mai şl 17 grade
marfă, o economie rela­ folosirea utilajelor de teţi. înregistrate pe pro­ lori cu alte ţări tliii lume. mulţi parteneri d° ppsto xime între
de, pe al
tivă de personal de 232 mare capacitate. duse: fontă' — de T4.3 — Astăzi, 21 de unităţi hotare, -• . . • borîte în
ori, oţel — de 21 ort,
persoane, la cheltuielile economice din ' judeţ ex­ Pagină realizată de:
totale s-a realizat o eco­ ing. lOAN CÎMPEANU, laminate — de 170 ori, portă produsele lor în GH. I. NEGREA,
nomie de peste 4 mili­ "Centrala minereurilor cărbune extras — de ţări de pe toate meridia­ M. LIVEZEANU,
oane lei, Deva peste patru ori ş.a. nele pământului — sub­ M. CERGHEDEAN
linia inginerul Gheorghe