Page 43 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 43
« SÎMBĂTĂ, 11 IUNIE 1988 Pag. 3
ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ - TRIBUNA DE AFIRMARE A INIŢIATIVEI Şl
RĂSPUNDERII OAMENILOR MUNCII PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE PLAN
CRESCA-
!ALE. Eo-
■‘1 Feştişu
,icl cres-
nale ţi,
ipanţi ac
rea .;jo-
;nd a'uto- Cadrul unei puternice angajări şi participări
autoapro- „în întrecere şi competiţie pe primul pian trebuie să punem cali
iritorlală. tatea, reducerea consumurilor materiale, a cheltuielilor, creşterea pro
î livrează
1 de stat ductivităţii muncii, eficienţa, rentabilitatea şi toate celelalte criterii care
do lapte a oamenilor muncii la promovarea noului
cum ne se cer pentru a măsura un produs sau altul".
riărllă, a-
Deva Dcsfăşurînd întrecerea 30 000 tone cărbune pe realizarea angajamentelor
adicl şi NICOLAE CEAUSESCU socialistă între brigăzi, lună. asumate, generalizarea ein»
u din sa- ateliere, sectoare, sub întrecerea socialistă, prin
, Mar la perienţei înaintate.
lârilă şi semnul promovării noului, caracterul ei stimulator, Desfăşurînd o activitate
din Jo- a spiritului revoluţionar mobilizator, a cunoscut o stăruitoare ,pentru reali
dcrconicl,
. Alexan- în abordarea problemelor continuă perfecţionare în zarea unor randament©
a 'Valea de organizare a produc antrenarea tuturor oame superioare pe post ara
Margareta La panoul de onoare a întrecerii ţiei şi a muncii, de creş nilor muncii la realizarea urmărit cu precădere sil
■uţ Dăni-
, clara tere a nivelului, tehnic sarcinilor de plan, dînd realizăm şi saii'cina spe»
a .Strujan şi de modernizare a pro astfel patriei cărbune mai cială trasată de to*. arăşul
Dinei voi- cesului de producţie, la Nicolae Ceauşescu, de a
a iLăscău socialiste pe judeţ
.upea <R) întreprinderea minieră forma mineri-tehnicieni.
c,t Traian Paro.şeni s-a creat clima Experienţa Pînă acum s-a asiguraţi
Ipăz, So tul propice pentru ca ca în componenţa unor
ci! din Potrivit Hotărîrii Comitetului Politic nanciar, întăririi autoconducerii muncito I. M. Paroşeni,
au Barna Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la or reşti, a autogestiunii şi autofinanţării. ideile cele mai valoroase Erou al Muncii brigăzi care au obţinui
:ob din ganizarea întrecerii socialiste, precum şi a în analiza activităţii economico-pro şi înaintate să- fie apli producţii de vîrf, minerii-
alţii. Socialiste — larg tehnicieni să deţină o pon
orientărilor şi indicaţiilor date de secreta ductive şi ierarhizarea unităţilor în în cate şi generalizate în
rul general al partidului, tovarăşul Nicolae trecere — efectuată lunar — se face în producţie. cunoscută şi aplicată dere de pînp la 40 Ia sută,
Ceauşescu, Comitetul judeţean de partid a raport cu punctajul obţinut la indicatorii Punind în valoare baza fiind în măsură să ofe
adoptat de curînd unele măsuri care să stabiliţi. Pentru unităţile industriale sînt tehnico-ma.terială de care mult, mai bun, în condiţii rim sprijin şi altor imi
determine perfecţionarea organizării şi luaţi în calcul 15 indicatori, pentru cele dispune ' întreprinderea taţi miniere din Valea
• 13,05 conducerii întrecerii socialiste între unită noastră' valorificînd ini de eficienţă economică Jiului.
aptâmînâ ţile industriale ale judeţului Hunedoara. din construcţii — 9, pentru cele din trans ţiativa creatoare a oame sporită.. De aceea, iniţia în urma aplicării acestor
porturi — 11 ş.a.m.d.
-rtina po- Organizarea întrecerii se realizează pe nilor muncii, ajolicînd şi tivele muncitoreşti apli măsuri, precum şi a pro
închide- Potrivit aceloraşi măsuri, trimestrial şi generalizînd iniţiative mun cate la mina noastră gramului de organizare şl’
i » 19,00 ramuri economice - industrie, construcţii, anual, în plenare ale Comitetului judeţean citoreşti de mare eficien „Fiecare cadru tehnico- modernizare a proceselor,
9125 Arc transporturi, circulaţia mărfurilor şi unită de partid se analizează rezultatele şi, se ţă, colectivul I.M. Paro ingineresc şi do specialita de producţie mina noastră
1 • Iunie ţile de cercetare-proiectare, precum şî pe înmînează colectivelor fruntaşe distincţiile şeni, condus de organiza te să rezolve anual 'ccl a fost numită unitate eta
tie 1988. subramuri ale economiei, după criterii cuvenite pentru locurile I, II şi III la nivel ţiile de partid, a obţinut puţin o problemă tehnică lon a industriei carboni
â stă'"'- concret stabilite. de judeţ. rezultate din ce în ce mai sau de organizare a pro fere din ţară. Acestea sini
• Obiectivul central al întrecerii socia ■ în numărul de azi al ziarului publicăm bune în eforturile de ducţiei şi a muncii în friptele prin care colecti
ii cuteza liste este îndeplinirea şi depăşirea preve tabelul cuprinzînd unităţile economice din dezvoltare continuă a pro afara sarcinilor de servi vul nostru a răspuns În
şi cînte- derilor planului naţional unic de dezvolta judeţ care, în perioada ianuarie — mai ducţiei de huilă, rezultate ciu", „Judecata muncito crederii care o acordă
revoluţio- re economico-socială pe anul în curs, în care au situat întreprinde rească". „Contul de eco partidul, tovarăşul. Nicolae
Teleertci- condiţiile aplicării ferme a principiilor şi au ocupat primele 20 de locuri în între rea pe looul I în întrece nomii al grupei sindicale" Ceauşescu, minerilor, hăr
itorie şi exigenţelor mecanismului economico-fi- cerea socialistă pe judeţ. rea socialistă pe ramură au urmărit în principal ri niciei şi tenacităţii lor.
Ii cartea trei ani consecutiv, fiind dicarea pe o treaptă su GHEORGHE GOLIAIW,
Energii- onorată trei ani la rînd cu perioară a conştiinţei oa preşedintele
» 20,30 ' înalta distincţie • Ordinul menilor muncii, partici comitetului sindicatului
„Facerea Muncii clasa I. parea activă a acestora la de la I. M. Pa'oşerw
ifc a Stu- , Şi în anul trecut colec
iffltC/'nfic Denumirea unităţii Punctajul Locul ocupat \ tivul întreprinderii noastre
22,00 Te- economice obţinut în întrecerea i a obţinut rezultate re
19 Melo- pe judeţ ţ marcabile, ceea ce l-a Cercurile calităţii în aefiune
condus la dobîridirea înal
* tului titlu do „Erou al în scopul atragerii tu intenţia de a ie aduc i cit
întreprinderea „Plafar" Orâştie 2 087 1 Muncii Socialiste". turor oamenilor muncii în mai aproape de ceea ce
întrecerea pentru sporirea trebuie ele să fie. Dintre
1 li întreprinderea mecanică Orăştie 1 545 2 Dînd viaţă tezelor şi continuă a calităţii pro preocupările noastre ac
orientărilor cuprinse în
lizbunarea I.F.E.T. Deva 1 455 3 Expunerile secretarului ducţiei, fa întreprinderea tuale vizînd perfecţionarea
r0; Totul general al partidului, tova pentru lianţi D e v a activităţii acestor cercuri
to); nu I.P.I.L.F. Haţeg 1 387 4 au fost constituite încă subliniem alegerea unui
li e uşor răşul Nicolae Ceauşescu, acum doi ani, cercuri colectiv de conducere a
Ibdem — întreprinderea- electrocentrale Haţeg 1 188 5 la şedinţa Comitetului
•dern — 1 153,4 6 Politic Executiv al G.C. ă>l ale calităţii. De la consti cercurilor calităţii, format
Infernul Mina Deva tuire, aceste organisme au din specialişti cu o temei
ti“ CFIa- P.C.R. şi la şedinţa comu fost sprijinite de compar nică pregătire politică şi
ANI: Ex- I.P.I.C.C.F. Deva 903 7 nă a Consiliului Naţional
diriger \ ■ 812 8 al Oamenilor Muncii şi timentul C.T.C. din unitate profesională, colectiv care
idndul întreprinderea minieră Hunedoara Consiliului Naţional al A- pentru că, prin activitatea se ocupă de perfecţiona
I Noie,.. I.M. Paroşeni — Erou al Muncii Socialiste 761 9 lor, ele completează di rea cunoştinţelor profe
l-a (Unl- griculturiit am luat mă
3 Zorba întreprinderea de bere Haţeg 757 10 suri pentru creşterea pro rect, nemijlocit munca sionale ale tuturor res
ile I-II ductivităţii muncii şi, im de contrai a calităţii spe ponsabililor şi men- irilo»
TJECAN : întreprinderea minieră Bârbâteni 746 11 cifică, de mare însemnă cercurilor calităţii. De cs-
tor (Eu- plicit, U volumului de tate. O dată înfiinţate cer semenea, ne preocup i în
:A: Pfl- I.V.P.S. Deva 694 12 producţie.
illnerul); Ea mina noastră, an de curile calităţii, membrii lor deaproape cooptarea îra
Cucoana Cariera minieră Minţia—Veţel 625,6 13 au fost periodic informaţi cercurile calităţii a cetor
âtoresc) ; an, au fost pregătite şi
ameţii — I.M.M.R. Simeria 609 14 puse în exploatare din
Setezat) ; timp abataje cu lungimi
mul şl I.L.F. Deva 585 15 INIŢIATIVE MUNCITOREŞTI
(Steaua mari (între 120—160 m)
Trenul întreprinderea minieră Lonea 465 16 dotate cu complexe me VALOROASE
Ic I-II canizate româneşti, de
e mirese întreprinderea minieră Dîlja 457 17
aţi (Fla- înălţimi între 3,5 şi 4,5 m.
BIU-bAi : I.J.P.I.P.S. Deva 443 18 în astfel de abataje s-au cu problemele cu care se mai bune cadre, devotate
» de cul- obţinut frecvent producti confruntă întreprinderea, producţiei, cu scopul de a
Dragostc I.P.S.R.U.M. Deva 303 19 vităţi do peste 20 tone în prezent, considerăm că permite funcţionarea o-
(Dacia) ;
ţii — se- Intr. de tricotaje Hunedoara 293 20 pe post, cu vîrfuri de 30— cea mai de seamă reali-- cestor organisme în condi
1: Pădu- 35 tone po post. De aici zare a noastră o consti ţiile deplinei libertăţi de
i de cul- ———------------------ —------------------------------- s-au extras între 15 000 — tuie faptul că se pune un acţiune şi gîndire, creatoa
: Prlmă-
(Mure- mare accent pe transpune re, dublate de cormeflen-
ocuri în rea în practică a propu ţă şi răspundere.
nerilor oamenilor muncii. Ne străduim să spriji
Dintre rezultatele prac nim activitatea cercurilor
tice ale materializării pro calităţii, astfel incit să le
punerilor amintim con ferim de formalism şi biro
fecţionarea dispozitivelor cratism. La ora ocluală,
rase la -mecanice pentru ciuruirea din caietele de evidenţă
0 iunie materiilor prime şî a clin- ale cercurilor calităţii re
cherului, întocmirea sche zultă un număr de 48 de
, 19, 76,
melor de încărcare a fie propuneri ale oamenilor
18, 9, 17. cărui tip de vagon cu ci muncii, dintre care ■ au
, 62. ment- însâcuit, exploatarea fost deja rezolvate 10.
carierei de calcar în cel Toate acestea simt, de
puţin două trepte conco sigur, numai o parte din
mitent, pentru a reduce tre multiplele noastre preo
variaţiile de compoziţie chi cupări, experienţa bună do-
mică, dirijarea calcarului bîndită fiind doar o treap
reconcasat în cele trei tă pe drumul continuei
silozuri în funcţie de ca perfecţionări a întregii ac
litatea sa şi extragerea tivităţi, in care cercurile
combinată în vederea creş calităţii să-şi găsească tot
terii gradului de omogeni mai mult locul in materia
tate. lizarea unuia dintre cele
Cu toate aceste rezulta moi importante obiective
te promiţătoare consiliul ce ne revin în prezent §5
oamenilor muncii, comite în perspectivă.
tul sindicatului din între
prindere caută modalităţi ADRIANA STRATUL''■T, ÎS
de perfecţionare a activi şeful compartiment ai
tăţii cercurilor calităţii, cu C.T.C. de la I.L. Dc za
Camera de comandă de l:i centrala „Retezat".
