Page 44 - Drumul_socialismului_1988_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 95U7 • SÎMBAIA, IMUNII 1■/»»

Cunoaşterea temeinică a sarcinilor, condiţie EXTERNE

importantă pentru îndeplinirea lor exemplară 11*11 < Olfl

■ LUXEMBURG. — La invitaţia parlamentului lu­
fUrmore din pog- 1) nele semestrului I a.c., la . văzută, care ne dereglea­ ritmică, integrală a pre­ xemburghez, o delegaţie a Marii Adunări Naţionale,
circa 10 000 tone. iar pînâ ză activitatea şi pericli­ vederilor, aşa cum subli­ condusă de Nicolae Giosam, preşedintele M.A.N., ’a efec­
schimb, conducerea secto­ la sfîrşitul anului —- la tează realizarea ciclului nia secretarul general al tuat o vizită oficială de prietenie în Luxemburg. Dele­
rului urmăreşte perma-' 20 000 tone. In prezent, de producţie, nimeni nu partidului, t o v a r ă ş u l gaţia s-a întâlnit cu Leon Bollenclorf, preşedintele Came­
nent nivelul de îndeplinire toate brigăzile sectorului pleacă pînă nu rezolvăm Nicolae Ceauşescu, şi la rei ' Deputaţilor, cu- alţi parlamentari luxemburghezi,
a planului. iar dccadal au planul depăşit, iar cele problemele şi sîntem în­ recenta şedinţă comună a în cursul convorbirilor a avut loc un schimb de. ex­
întocmim situaţia realiză­ conduse de Toan Bufca, credinţaţi că treaba va înaltului foruin al demo­ perienţă ' privind modul de lucru al celor două parla­
rilor şi câştigurilor pentru Panait Dinu, Dumitrti Le- merge bine. Lucrînd astfel, craţiei noastre muncito­ mente. Delegaţia M.A.N. a avut, de asemenea, o înlîlnire
fiecare formaţie de lucru orite, Ion Ghinea, Nicolae ne depăşim lună de lună reşti, revoluţionare. cu preşedintele guvernului Marelui Ducat al Luxem­
şi om al muncii, slabi- Ghcorghevici înregistrează planul şi angajamentele Un' rol important în mo­ burgului, Jacques Santer. Cu acest prilej, au fost dis­
iim eventuale măsuri pen­ însemnate sporuri de pro­ şi cîştigăm în mod cores­ bilizarea oamenilor mun­ cutate aspecte ale relaţiilcy dintre România şi Luxem­
tru înlăturarea unor nea­ ducţie. punzător. cii pentru realizarea pla­ burg.
junsuri 'ori pentru majo­ Gheorghc Marian : In Cunoaşterea temeinică a nului îl are întrecerea so­ 19 ALGER. — La Alger s-au " încheiat lucrările Con­
cialistă ce se desfăşoară
rarea depăşirilor. Aşa lu­ brigada lui Ioan Bula, în sarcinilor de plan la toa­ la nivel naţional şi jude­ ferinţei arabe extraordinare la nivel înalt, la care au
crăm, aşa am reuşit ca care lucrez, sarcinile sînt te nivelurile de condu­ ţean, . îndeplinirea crite­ fost reprezentate toate ţările membre ale Ligii Arabe.
cere, organizare şi reali­
Comunicatul final al reuniunii relevă că participanţii
în cele cinci luni şi o cunoscute în fiecare zi de zare a producţiei, adop­ riilor acesteia, urmărirea - au salutat revolta, populaţiei palestiniene din teritoriile
decadă din. acest an sa toţi membrii formaţiei şi tarea unor măsuri simple şi afişarea în permanenţă ocupate de Israel şi au adoptat măsurile necesare pen­
-.acumulăm un spor de fiecare ne străduim să Ie dar eficiente de urmărire a rezultatelor, astfel încîl tru sprijinirea ei.
producţie de 9 500 tone realizăm. Să nu se . crea­ a îndeplinirii lor determi­ să constituie un puternic ■ TOKIO. — Un ..Val al Păcii" în sprijinul sesiunii
de cărbune şi 250 mc la dă că exagerăm, însă dacă nă în mod .sigur derula­ stimulent moral în obţi­ speciale a Adunării Generale a O.N.U. consacrate dez­
lucrările dc pregătiri, pe într-un schimb apare rea normală a activităţii nerea de noi şi noi suc­ armării a început prin acţiuni ale organizaţiilor anti­
care-1 vom ridica, la fi­ cumva o situaţie nepre­ productive şi realizarea cese. războinice nipone desfăşurate în oraşele Hiroshima şt
Nagasalci, informează agenţia ADN. Sînt programate
manifestări în favoarea dezarmării în peste 1 000 de lo­
Cînd se dă prioritate hîrtiilor, prăşitul bate calităţi nipone, din 47 de prefecturi ale ţării,
«vwwwwwwwwwwwwvwwwvwwwwwwvw
pasul pe loc, culturile rămîn îmburuienate! F. C. Corvinu!
s-a calificat
La C.A.P. Ostrov discu­ fără. goluri, fără fir de Adam Dumitrescu şi alţii. ceilalţi lucrători ai consi­ r^UTi EL în turneul final al
tăm cu Cornel Lepăclătoni, buruiană. Mecanizatorii Ioan Iubaş efectua cea liului popular. Ce făceau ? „Cupei balcanice"
-preşedintele unităţii, care Ioan Brăila, Leon Predoni, de a Il-a praşilă mecani­ Erau foarte ocupaţi cu tot
ne prezintă stadiul lucră­ Ioan Mihăiloni şi alţii că la cartofi, iar Dorin felul de hîrtii. I-am spus 1—1 LA TIRANA CU DlNAMO
rilor ce se efectuează în se numără printre cei mai şi Viored Bernat — sub primarului de golurile din (Prin telefon de Ia tri­ eazie a reprizei I s-a con­
.această perioadă pe o- harnici la prăşit. îndrumarea inginerului cultura de cartofi a C.A.P. misul nostru). Pe stadionul sumat în miri.. 45, » cînd
-goare : Cele 90 de ha cultivate şef al cooperativei, Eleo- Rîu de Mori, de faptul că „Qemal Stata" din Tirana, Gabor, după o cascadă de
cu cartofi la C.A.P. Clo- nora Jurmoni — aplica tăierea finului de pe mar­ Corvinul Hunedoara a sus­ driblinguri, a scăpat de toţi
— Am făcut două re-
bilonări la cartofi, prima potiva au fost prăşite de tratamentul pentru com­ ginea drumurilor şi de ţinut joi ultimul meci al adversarii şi de portarul
praşilă manuală s-a în­ două ori mecanic şi o dată baterea manei. Şi aici s-a pe şanţuri se desfăşoară grupei, în cadrul „Cupei gazdă, dar n-a înscris, pre­
încheiat prima praşilă ma­
cheiat şi nu început-o pe manual. La porumb a în­ nuală la cartofi, dar la încă anemic. Interlocuto­ balcanice", cu echipa Di- ferind pasa lui Hanganu,
cea de a IT-a. La porumb ceput cea de a 11-a pra- rul a recunoscut că aşa namo din capitala albane­ care însă era prea aproape
s-a încheiat praşila me­ stau lucrurile şi a promis ză. In ciuda serioaselor di­ plasat de linia porţii şi
canică, lucrare efectuată CAMPANIA Â&mcoik m VAuk că se vor lua măsuri pen­ ficultăţi în alcătuirea echi­ n-a putut prelua corect în
de mecanizatorul Dumitru tru mai bună organizare pei, din cauza multelor in­ plasă.
Bogdan — şi lucrăm la a activităţii. disponibilităţi în lot, dar După pauză, în min. 74,
cea manuală. Toţi oame- — Am avut de rezolvat şi a dîrzeniei formaţiei după o lovitură liberă,
rţiidin sat au ieşit la şapă. cîteva hîrtii urgente — gazdă şi căldurii mari, Demolări reuşeşte să pla­
Sînt cooperatori — prin­ COMUNA RiU DE MORI a spus primarul. De aceea Corvinul a reuşit să obţi­ seze o minge cu măiestrie
tre care Viorica Ştefqni, ne-aţi găsit la sediu. Chiar nă un rezultat egal, 1—1; printre apărători, Ioniţă
- Lenuţa Bojrn, Cornelia Vîr- şilă manuală. Printre cei cultură este multă buru­ în acest moment plecăm prin care a încheiat între­ respinge dar Xlmfa, pe fa­
voni din brigada condusă mai harnici cooperatori, se iană, iar la sapă, într-o cu toţii pe teren. cerea în grupă pe locul I, ză, reia şi deschide sco­
de Ioan Moisescu, Vioiina numără Ana Boceat, Gheor- tarla . din apropierea sa­ Oricît de importante ar fără înfrângere, caliiicîn- rul: 1—0.
Jucătorii noştri sc ma­
1
Niculescu, Nesuca M.rie- ghe Paza, Viorica Belea. tului reşedinţă a comunei, fi hârtiile, nu se poate du-se în finala competiţiei. sează la mijloc de unde
Meciul în sine a avut vir­
şoni. Iozica losivoni din Elena Bona, Eicna De- erau doar cîţiva coopera­ concepe ca în aceste zile,
brigada coordonată de meter ş.a. tori. In schimb, în sat, cînd pe ogoare sînt foar­ tutea' de a fi fost disputat încearcă forţarea egalării
Gavrin Niculescu, Estcra prin ogrăzi sau în grădi­ te multe lucrări de-efec­ de cele două combatante şi reuşesc. în min. 82, o
„tip
cu dîrzcnie, dar în depli­
veritabilă
acţiune
Bojin, Viorica Mihăescu, Cooperativa agricolă de tuat, factorii de conducere
producţie din Itîu de Mori nile de lingă casă* se a- nă sportivitate. Jucătorii Conţinui" cu Klein, Petcu.
Viorica Bojin, din forma­ are cultivate cu cartofi 70 flau mulţi oameni. din comună să nu ia parte albanezi, coordonaţi în te­ Suciu şi Gab^r „pur.ctc de
ţia condusă de Fănel Pre­ dc ha, cu porumb — 32 Cînd am ajuns la sediul la buna organizare şi coor­ ren de valorosul interna­ control" al bale nului, îl
da şi mulţi alţii, ce au de ha şi 5 ha ‘cu sfeclă. primăriei din Rîu de Mori donare a acestora. Locul ţional Demolări, au înce­ angajează pa' tânărul Harv-
efectuat o lucrare de Cultura de cartofi, în tar­ era miezul zilei şi din de muncă al primarului put partida cu aplomb, ganu care nu nieî greşeşte
foarte bună calitate, atit lalele de pe marginea şo­ această pricină nu cre­ şi celorlalţi lucrători ai în corcin d să tranşeze rapid şi 1—1.
la praşila cartofilor, cît selei ce leagă Rîu de Mori deam că găsim pe cineva primăriei trebuie să fie soarta jocului. Spre meri­ A arbitrat foarte bine
şi a porumbului. de satul Uneiuc — are aici. Spre surprinderea în aceste zile cîmpuî, tul lor, hunedorenii cău- Nikalus Vasiliou (Grecia).
1
Am fost — împreună cu multe goluri, care n-au noastră, i-am găsit în birou acolo unde se află în lînd să menţină jocul cît Corvinu. : Ioniţă -- Me­
Ştefan Ivancu, preşedintele fost completate încă. Sfe­ pe Petru Mihăiloni, pri­ desfăşurare activităţi de mai departe de propria sa roş (Dubinciuc — min
CU.A.S.C. Toteşti — la cla este foarte îmburuie- marul comunei-, pe Ioan cea mai mare însemnătate, linie defensivă, destul de 63), Stroia, Bulgara, Tîr-
rtteva tarlale ale C.A.P. nată. La praşila a 11-a .Lepădătoni, vicepreşedin­ de care depinde în mod inedită, au contracarat pe noveanu, I’etcn, Burlan,
Ostrov şi C.A.P. Clopo- manuală am găsrt vreo 25 tele biroului executiv, şi hotăritor soarta recoltei flancuri, angajînd acţiuni Klein, Gabor, tlmgmn,
tiva plantate cu cartofi. de oameni, printre care pe Pişti Ungur, secreta­ acestui an. incisive prin Hangarul, Văelu.ş (Suciu — min. 79).
Cultura este foarte fru­ Livia Dumbravă, Casia.na rul adjunct cu probleme Văetuş, Gabor, Klein,
moasă, tarlalele compacte, Neeş, Vasilică Bernat. de propagandă, ca şi pe TBAIAN SONDOR Burlan. Cea mai mare o- NICOLAE STANC1U
I
(Urmare din pag. 1) care fac şi eu parte. Mi-a *
Hunedoara - nume de prestigiu între marii producători de oţel tresărit inima de bucurie A
cern mai bine rolul şi în­ cînd produsele prezentate J
datoririle ce-mi revin. la Tirgul internaţional Bu- j
— Cum a evoluat, în a- bastră", alte obiective e- puternice detaşamente re­ In 1959 şi anii ur­ şi Europa occidentală, A- cureşti, în 1987, au fost I
ceşti ani, oraşul şi combi­ nergetice pe bază de căr­ voluţionare - de organi­ mători am început să li­ frica, fără să mai vorbim distinse in bloc cu Diplo­
natul de care, se poate bune, "ansamblurile de lo­ zaţii bune de partid, de vrăm ' primele produse la de ţările vecine. Pentru a ma de onoare.
spune, v-aţi legat pentru cuinţe din toate localită­ sindicat, de tineret, de or­ export, rntr-o structură res- realiza acest lucru a fost — Care sînt preocupările jj
totdeauna viaţa ? ţile ţării. Tot aşa cum în ganizaţii de femei. Dis­ trînsă şi mai puţin eficien­ necesară multă, multă mun­ de perspectivă ale corn- I
— Ceea ce s-a înfăptuit toate produsele de vîrf punem deci de forţa ne­ tă: fontă, oţel, lingou, mai că ! Se poate spune că, bindtului ?
la Hunedoara este greu ale industriei constructoa­ cesară pentru îndeplinirea tîrziu semifabricate de re- astăzi, Hunedoara este un — Trăim într-o perioadă |
de spus în cuvinte. Chiar re de maşini sînt în­ în bune condiţii a mari­ laminare. Treptat, toate nume consacrat, cunoscut de profunde transformări ■>
şi pentru noi, care am corporate sute şi mii de lor sarcini, în aşa fel în- acestea au fost înlocuite şi recunoscut în rîndul înnoitoare. Secretarul ge­
fost, deopotrivă, martori sortatipodimensiuni de la­ cit Hunedoara să devină cu produse cu un grad de marilor producători şi ex­ neral al partidului, tovară-
şi participanţi direcţi la minate care, zilnic, pleacă un centru tot mai puter­ prelucrare tot mai avansa­ portatori de oţel din lume. şui Nicolae Ceauşescu, ne S s
aceste istorice transfor­ din secţiile combinatului nic al producţiei indus­ tă. Toate aceste schimbări Aceasta a făcut posibil cere să acţionăm cu toată
mări. Să luăm o singură pe marile artere ale eco­ triale, un centru revoluţio­ s-au materializat în selec­ ca, an de an, volumul energia pentru perfecţio­
comparaţie: cele 16 000 nomiei naţionale. Împlini­ nar, patriotic". Dorim să ţionarea unui nomencla­ produselor exportate să nare, pentru folosirea in­
tone de oţel pe lună, cîte rile cele mai de seamă raportăm că am acţionat tor de produse foarte di­ crească. Astăzi, fiecare al tensivă, cu maximă efi- 1
se realizau în anul cînd ale Hunedoarei se identi­ şi vom lupta, în continua­ versificat calitativ şî di­ treilea vagon încărcat în cienţă a resurselor mate- |
mî-om început activitatea, fică cu procesul dinamic re, cu cea mai înaltă ho- mensional, care s-au con­ ajustajele laminoarelor hu- riale şi umane angajate '
s-au amplificat, în pre­ de înflorire a patriei socia­ tărire şi ardoare patrio­ sacrat pe numeroase pieţi nedorene este destinat ex­ în activitatea productivă. 4
zent, de peste 20 de ori. liste şi întregii noastre tică, pentru a materializa externe, atât în ţările mem­ portului.
Nu există domeniu de ac­ vieţi în „Epoca Nicolae aceste sarcini. Oraşul şl bre C.A.E.R., în ţările în — Care este părerea Pornind de la aceste o- «
tivitate, pe întreg cuprin­ Ceauşescu". Îmi sînt per­ combinatul s-au dezvoltat curs de dezvoltare, cît şi străinilor despre metalul rientări şi sarcini, consider
sul patriei noastre, în care manent vii in memorie împreună, s-au completat pe pieţele ţărilor indus­ românesc, în general, de­ că. trebuie să acţionăm cu *
să nu se regăsească mun­ vizitele de lucru efectuate şi au evoluat vertiginos triale dezvoltate. In acest spre oţelul hunedorean ? toată fermitatea pentru
ca şi creaţia siderurgişti- la Hunedoara de către se­ lansînd numele propriu a! treilea an al actualu­ — Am avut prilejul să accelerarea procesului de '
lor hunedoreni. Pot să e- cretarul general al parti­ „Hunedoara" în circuitul lui cincinal aria de livrare discut cu zeci de firme modernizare a producţiei t>
videnţiez, în acest sens, dului, tovarăşa! Nicolae internaţional de valori. a produselor noastre' cu­ din numeroase ţări, să cu­ şi tehnologiilor, pentru
cîteva din realizările la Ceauşescu. In 1982, la - Aşadar, în domeniul prinde aproape toate con­ nosc opiniile specialiştilor gospodărirea mai eficientă k
care siderurgia hunedo- o astfel de întîlnire, exportului am ajuns, cu tinentele, partenerii de despre produsele pe care a resurselor materiale, pen­
reană a avut p participa­ c o n d u c ă t o r u l iubit metalul hunedorean, Ia o contracte acoperind aproa­ Ie oferim şi încerc un sen­ tru satisfacerea la timp şi '
re masivă: marile hidro­ al partidului şi statului cotă destul de înaltă. A pe toate marile zone eco­ timent de satisfacţie pen­ în cele mai bune condi- jj
centrale de pe rîurile in­ nostru ne-a spus: „Am fost greu ? nomice ale lumii — Ame­ tru modul cum este apre­ ţii a necesităţilor de -me- i
terioare şi de la Porţile ferma convingere că în - în acest domeniu s-a rica de Sud şl Extremul ciată munca acestui co­ tal din economia naţiona­
de Fier, „Magistrala Al- Hunedoara dispunem de parcurs un drum lung, Orient, Orientul Mijlociu lectiv de siderurgîşti, din lă şî pentru export. '

COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Ciocîei, Du mitru Gheonea, Tiberîu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîreob

REDACŢIA Şî ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11535. Telex! 72283. TIPARUL» Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.