Page 45 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 45
IPtSTUfl PROLfc I flRI DIN IUAH: IAKILt. UNI l l-ua i U i m i uniuni u i m i m i v v u u i v m m u i . I T “ l ' n i t t ivv»
DECENII DE LA NAŢIONALIZAREA PRINCIPAL E
MIJLOACE DE PRODUCŢIE DIN ROMÂNIA
O C I A U S M U L nalizarea principalelor mij mătoarele c o ţ i a m u tovarăşu spre eomuimrr-' : Şti'.nţâ şi
Cu prilejul împlinirii a
prezen-
Aii fost pi fezetuaie ur
ta 1 ă . de iov- i: i v E
r i :
n
i c ă
m
i v in
patru decenii de la naţio
Dobroseti. nV'i . • -ţf» CCS >
o
n
„ C
c e p
tar de' stai i-i
lui Nicolae Ceauşescu pri
din
producţie
loace
de
Naţional pentru
vind industrializarea so
România, sîmbătă, 11 iu
cialistă a ţării, dezvolta
minuni al
tovară.şului
pitală lucrările Simpozio
DRBAM AL CQMITETULUl JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C, nie, s-au desfăşurat în Ca rea puternică a_ proprietă Tehnoidgie; „Rolul drler-
Nicolae Ceauşescu in crea
nului ştiinţific cu tema
ţii socialiste de stat şi coo
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N „Contribuţia determinantă peratiste — baza trainică rea şi perfecţionarea con
tinuă a sistemului larg
a progresului multilateral
a
Nicolae
tovarăşului
Ceauşescu la elaborarea şi al patriei, a întăririi inde democratic de participare
înfăptuirea politicii parti pendenţei şi suveranităţii a oamenilor muncii — in
Anul XL, nr. 9 508 DUMINICĂ, 12 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani dului şi statului nostru de naţionale", prezentată de calitate de proprietari, pro
industrializare socialistă a tovarăşul Manea Mânescu, ducători şi beneficiari —
ţării, de întărire şi dez membru al Comite.tulu: la conducerea societăţii, la
voltare a proprietăţii so Politic Executiv al CC. al construirea socialismului
în lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul cialiste, baza trainică pen P.C.R., vicepreşedinte al cu poporul şi pentru po
tru făurirea cu succes a Consiliului de Stal; „Con por", prezentată de tova
S;;^^^vol^Gria^'Mţîâtivi:tsr«atoare în activitatea socialismului şi comunis tribuţia holărîtoare a tova răşul Bărbu Petreseu. vi-
mului în România". răşului Nicolae Ceauşescu ceprim-trhnistru al guver
La lucrările simpozionu în elaborarea sistemului nului; „Contribuţia de ex
lui, organizat, sub egida original, profund demo cepţională însemnătate teo
Consiliului Naţional aî cratic, de conducere şi pla retică şi practică a tova
Sporirea rolului conducător al organizaţiilor Ştiinţei şi învăţămîntulul, nificare a economiei na răşului Nicolae Ceauşescu
ţionale, în definirea şi în
Republicii
de
Academia
la fundamentarea, elabo
Socialiste România, au făptuirea strategiei de dez rarea şi perfecţionarea
voltare
cconomico-socialâ
de partid — factor hotărîtor participat membri şi mem a patriei în actuala etapă mecanismului economieo-
bri supleanţi ai Comite
financiar, bazat pe auto-
tului Politic Executiv al şi în perspectiva anului conducerea muncitorească,
C.C. al P.C.R., membri ai 2000", prezentată de tova aulogesliune şi autofinan
în îndeplinirea sarcinilor economico-sociale C.C. al P.C.R. şi ai guver răşul Ştefan Bîrlea, meni-, ţare"; prezentată, de to
bm supleant al Comitetu
nului, reprezentanţi ai u-
nor instituţii centrale, or lui Politic Executiv al C.C. varăşul Neculai fbănescu,
membru supleant al Co
REDACŢIA: în expune portanţă. Numai pe a- partid. Şi acest lucru, în- ganizaţii de masă şi ob al P.C.R., preşedintele Co
rile secretarului general ceastă bază .vom putea cepînd chiar cu comite şteşti, activişti de partid mitetului de Stat a! Pla mitetului Politic Executiv
al C.C. al P.C.R., vice-
ai partidului, t o v a r ă ş u l realiza marile sarcini ce tul de partid. şi de stat, oameni de şti nificării; „Concepţia Parti prim-ministru al guvernu
Nicolae Ceauşescu, la şe ne revin. De fapt, în toţi Eugen Bordean, secre inţă, artă şi cultură, ca dului Comunist Român, a lui; „Concepţia tovarăşu
dinţa Comitetului Politic cei trei ani de existenţă, tarul organizaţiei de bază dre de conducere din uni secretarului său gene lui Nicolae Ceauşescu eu
Executiv al C. C. al P.C.R. noi am acţionat pentru t u r n ă t o r i e S e c ţ i a în tăţi industriale, centrale şi ral, tovarăşul Nicolae privire la participarea mai
şi la şedinţa comună a implicarea mai accentuată care muncim este cea ministere, cercetători, stu Ceauşescu, privind perfec
Consiliului Naţional al a comuniştilor în rezol mai tînără a unităţii. denţi, militari, oameni ai ţionarea organizării şi activă şi eficientă a Româ
niei socialiste Ia diviziu
Oamenilor Muncii şi Con varea problemelor. Gele Avem însă mari respon muncii chn Capitală. modernizarea economiei nea internaţională a mun
siliului Naţional al Agri mai multe lucruri le-am sabilităţi . în asigurarea Lucrările simpozionului naţionale, afirmarea şti
culturii, s-a subliniat ne făcut pentru prima oară. .unităţilor centralei mine au fost deschise de tova inţei şi învăţămîntului ca cii, la schimbul de bu
cesitatea de a se acţio De aici şi căutările noas reurilor Deva cu piese răşul Constantin Olteana, factori fundamentali în nuri materiale şi valori
na în continuare pentru tre, eforturile continue de turnate din oţel manga- membru al Corni te'ului făurirea socieiătii socialis
creşterea rolului organi nos. Problemele mari a- Politic Executiv ai C.G aî te multilateral dezvoltate
zaţiilor de partid, al co siipra cărora organizaţia P.C.R. si înaintarea României (Continuare in pag. a 3-a)
muniştilor în toate sec Dezbatere
toarele de activitate. Por de partid, cei 81 de co
nind de la faptul că acti organizată la munişti şi-au concentrat
vitatea organelor de partid I.P.S.R.U.M. Deva ■eforturile sînt atingerea
se apreciază nu după şe parametrilor proiectaţi şi
dinţe şi vorbe, ci după sporirea calităţii produ
felul cum îşi realizează a fi la înălţimea cerin selor. Tocmai de aceea
sarcinile şi programele ţelor şi exigenţelor. Se şi răspunderile membrilor
• stabilite, dezbaterea noas poate spune că s-au făcut de partid vizează o seamă Cu toate tortele la întreţinerea culturilor
tră do astăzi îşi propune paşi importanţi în această de probleme legate de 9 9
relevarea unor forme şi direcţie, s-a acumulat chiar acestea, ei raportînd pe
modalităţi practice de ac o experienţă bună. Spun riodic inclusiv membrii şi recoltarea furajelor!
ţiune, căile prin care se acest lucru bazîndu-mă pe biroului, despre felul în
acţionează, în această di realizările colectivului nos care acţionează pentru
recţie. tru în cele cinci luni ale materializarea sarcinilor, La C.A P. Deva activi-- natul al doilea a fost fi zascră praşila a Il-a ma
Aurel Tulbăceanu, se acestui an, cînd toţi in în acelaşi timp, datorită ta tea în cîmp se desfă nalizat pe toate cele 45 nuală pe 90 la sută din
cretarul comitetului de dicatorii de bază au f<ost faptului că media d-e şoară pe front larg, bine de hectare pMntato, me suprafaţa cultivată.
Din cele 66 de ha ocu
partid din întreprindere t îndepliniţi şi depăşiţi. vîrstă a colectivului nu organizat şi în ritmuri canizatorul Nicolae Lupuţ pate cu porumb, praşila
;
într-o unitate tînărâ sa Acestea sînt, des gur, depăşeşte 25 de ani. unul susţinute. La această dată — sublinia Scrgiu Sbu- mecanică era executată
a noastră, sporirea con fapte concrete, nu vorbe! din obiectivele noastre lucrările de întreţinere chea,' inginerul şef al deja de Ioan Borodi. pa
tinuă a rolului conducăr Trebuie să spunem însă prioritare îl reprezintă aferente acestei perioade unităţii — străduindu-se 52 de ha, iar cea manuală
tor şi competenţei or ’ că mai avem multe de sînt încheiate la unele şi reuşind să facă o lu
ganelor şi organizaţiilor făcut pentru creşterea ro VALENTIN NEÂGU culturi şi în stadii avan crare de bună calitate şi pe 40 de hectare. Avram
de parlicl reprezintă o lului tuturor organelor şi sate la altele. Aşa, de in timpul optim. Cultura Oprişa, preşedintele uni
chestiune de maximă im organizaţiilor noastre de {Continuare în pag. a 3-a) pildă, la . cartofi, rebilo- este într-adevâr. bine tăţii, sublinia că au fost
dezvoltată şi eu o densi concentrate la porumb în
semnate forţe umane pen
tate a plantelor care tru a încheia în două-
creează premisele unei re trei zile şi praşila ma-
Ritmicitatea în aprovizionare — colte bogate. Vineri, me 'nuală pe întreaga su-
canizatorii Gheorghe Bur-
p rafaţă-
în stadiile îiziee din construcţii leanu şi Pa vei Cutumei, Bine se acţiona şi la
îndrumaţi
inginera
de
recoltarea şi depozitarea
Maria Aldea, şefa fermei furajelor. Mecanizatorii
Punerea în operă a unui Aceste afirmaţii, apar- — Acesta este, de fapt. economice. In spiritul in vegetale, executau trata Gavrilă Mititeanu, Vasila
obiectiv de investiţii de ţ.inmd tehnicianului prin dezideratul tuturor celor dicaţiilor formulate de mentul împotriva manei Bob, Dumitru şi Vasila
anvergura furnalului nr. cipal Ioan Crainic, secre care contribuie la înălţa t o v a r ă ş u l Nicolae şi gîndacului din Colo Andreucă au recoltat,
4, de 1000 mc,' de la Hu tarul organizaţiei de rea noii capacităţi de pro Ceauşescu la şedinţa Co rado. transportat şi însilozat tri-
nedoara presupune — în partid a direcţiei aprovi ducere a fontei — preciza mitetului Politic Executiv Mecanizatorul Ioan No- foiienele de pe 20 de ha
parafei cu înregistrarea zionării din cadrul între ce. Iulian Nrculescu, şeful al C.C. al P.C.R. din 6 diş a încheiat tea da s
unor ritmuri înalte de prinderii antrepriză con serviciului aprovizionare mai a.c., pînă la începu doua praşila mecanică la şi secara masă-verde de
pe 10 ha. In acelaşi timp,
lucim ta construcţie — o strucţii şi reparaţii side în ce ne priveşte, cei ce tul lunii octombrie va sfecla de zahăr (pe 60 de
temeinică aprovizionare rurgice Hunedoara, au a- avem sarcina de a pune trebui să încheiem con hectare), iar cooperatorii MIRCEA LEPADATU
tehnicG-Hia terîală. coperire în realizările con ia dispoziţia constructo tractarea pentru necesarul din brigada condusă de
— în cuprinsul expune crete pe care le-am con rilor şi montprilor materia din anul viitor. Am făcut Iulian Păcuraru finali- (Continuare în pag. a 3-a)
rilor ia şedinţa Comite semnat în cursul acestei lele, subansamblele şi această precizare pentru a
tului Politic Executiv al releva cerinţa unei fluenţe
C.C. al P.C.R. din 29 a- >te < >r er e mult sporite pe filiera )
prliie, preetim şi la şedin £ P - * P şantier pregătire proiecte de li Ţ SARCINI PRIORITARE ÎN AGRICULTURĂ
ţa comună a Consiliului vrare — aprovizionare —
Naţional al Oamenilor FURNALUL nr, 4 HUNEDOARA furnizori. . O I’entru a asigura obţinerea unor producţii spo-
Muncii şi Consiliului Na Iii Pătrunzînd mai adine în ) rite la culturile ele porumb, sfeclă, cartofi şi legume,
ţional al Agriculturii, se analizarea problematicii i toate forţele mecanice şi manuale să fie mobilizate
cretarul general al parti aprovizionării tehnico-ma- / la urgentarea praşilelor, urmărind îndeaproape păs-
dului, tovarăşul Nicolae săptămîni. Remarcam în instalaţiile necesare, pînă teriale a lucrărilor de 1 trarea densităţii prevăzute, iar acolo unde există go-
Ceauşescu, a subliniat ne • articolele publicate ante- la această dată am reuşit eonstru c ţi i - mon ta j af cre-n ţ lnri să se acţioneze Ia completare''.! acestora. Recol-
cesitatea mobilizării exem .rior de pe platforma edi să fim în pas cu solicită te noului obiectiv side i tarea legumelor şi fructelor trebui? organizată şi cfcc-
ficării furnalului nr. 4 din rile colegilor din brigă rurgic, am remarcat exis
plare a tuturor forţelor -C,S. Hunedoara avansuri-, zile nr. 61 şi 62. Pentru tenţa unor situaţii concre i luată în cele mai bune condiţii.
în vederea . punerii în .le însemnate cu care con ca şi In al doilea semes te ce impun luarea de 1 © în vederea strîngerii f/.ră pierderi a întregii
.funcţiune .a tuturor obiec structorii se prezhrtă faţă tru al acestui an ritmurile măsuri hotărîte pentru ca l recolte de cereale păioase, să sc urmărească perma-
tivelor , de investiţii la de stadiile fizice „la z ". de execuţi? să fie con buna derulare a activităţii nent stadiul de coacere pe fiecare tarla, astfel îneît
!
termenele stabilite. Ih Cei ce muncesc în brigă- stant bune, încă din luna viitoare să nu aibă de 1 secerişul să fie realizat — mecanic sau manual —
• scopul . materializării în .zile de construcţii-montaj •martie a.c. s-au întocmit suferit. Ţ în raport de starea lanurilor de orz şi grîu, în timpul
tocmai a , acestei, sarcini, ..şi instalaţii au create as - specificaţiile pe tipodi- . — în luna trecută —- i cel mai scurt posibil. Imediat după seceriş, terenul
+
organizaţia noastră. de iel largi fronturi , de lu mensiuni de materiale. A- menţiona tehnicianul, prin ) să fie eliberat şi însămînţat cu culturi duble, orga-
partid acţionează intens cru. pentru lunile urmă cestea au fost înaintate cipal Traian Tenciu, con ) nizînd întreaga activitate în flux.
pentru asigurarea condi toare, practic pînă la sfiv- furnizorilor în vederea structorii au creat front I © Atenţie deosebită se cere acordată strîngerii şi
ţiilor tehnice şi materiale şitul acestui an, cînd fur întocmirii actelor de pla de lucru în vederea pu- . depozitării tuturor resurselor de furaje, creşterii pro-
. prin care să fie devansate nalul propriu-zis şi staţiile nificare (eliberarea de re ) ducţiei animaliere şi Livrării ritmice la fondul de stat
.datele însorise în grafi aferente vor trebui să partiţii) anterior intrări! MIRCEA DIACONU ţ a cantităţilor de produse contractate de unităţile a-
cele de execuţie a noii fie foarte aproape de sta în vigoare a Legii nr. 3/ i gricoîe şi gospodăriile popul'hiei. )
capacităţi de producţie. diul punerii In funcţiune 1988 privind contractele (Continuare în pag. a 3-a)