Page 46 - Drumul_socialismului_1988_06

rug. * LfnumuL jv/\.mLUmuLui un. 7 juo

Premiu/ ziarului „Drumul socialismu­ m spice,
lui" la Concursul inter/udeţean de poezie
cu ochi arzînd în ruguri de izvoare.
„Sub flamuri de partid biruitoare", orga­
nizat de Comitetul judeţean Hunedoara E clipa coborîrii
al U.T.C., a fost atribuit creatorului loan la masa de tăcere, jji SAPTA?
Hădăric, instructor la Clubul tineretului din TURAL-KDC
Aiud. Publicăm în continuare"poezia pre­ — copacii se adună cadrul suptă
miată : ral-educutiv<
şi-n umărul zăpezilor de timp do Consiliul
educaţie pe
Pămîntttî meu mîngîie frunţile Mare, Ia Fo
tură .„îeialli
săpate în piatra de jar satului s-au
Pămîntul meu membrii brl
a istoriei. ti ce judeţen
•lin care creşte copac soarele. calitatea eet
Eroii mei ce dorm EOAN HÂDĂRfC mună s-a «ie
sine, de trecere în eterni­ pozionul pe
E m i n e s c i a n a tate prin valoarea scrisu­ ea Nicolae
perioada
lui său străbate din coro­ Înfăptuiri t
la metaforică a catrenu­ O splendidă îmbinare de frumos şi util român".
La 15 iunie se. împli­ tinse ale valorii artistice lui : „Cum n-oi mai fi pri­
nesc 99 de ani ds cind se cunoscute in haina cuvin- beag/ De-atunci înainte,/
stingea marele Eminescu, tului românesc. La numai M-or troieni cu drag/Adu­ Secţia de artă a Mu­ te provenind dintr-un alt sonaje. Dintre acestea,
iar opera-i se in seri 1 defi­ 17 ani a creat o operă ceri aminte". zeului judeţean ne-a obiş­ cunoscut centru german — ceasul şi cele două sfeş­
nitiv in circuitul nepieri­ monumentală ce se înscrie nuit cu manifestări deo­ Selb — semnate de pro­ nice din secolul al XVIII-
toarelor valori artistice irevocabil în registrul celei „Aducerile aminte" s-au sebite, de înaltă ţinută ar­ prietarul său Rosenthal lea de la Nuove înglobea­
naţionale şi universale, con- mai strălucite poezii uni­ cernut şi se cern necon­ tistică şi rafinament. După (platouri, bomboniere, va­ ză un rafinament artistic DUMINICA
tenit, an de an şi zi de
topindu-se in vraja cînte- versale. retrospectiva Nicolae Gri- ze etc., din secolele XIX— rar întâlnit. • 11,30
cului bine cunoscut al u- tn anii producţiei artis­ zi, asupra memoriei şi o- gorescu, caro a reunit a- XX). Atenţia îţi este atra­ Intre atît de multe o- lor. • Tele
manităţii — numit poezie. tice poetul a ars necon­ perei marelui nostru Emi- proximativ 100 de lucrări să în aceeaşi măsură de bieote preţioase, ceramica ghiozdan: „
Momentul se constituie in­ tenit intensiv în locul puri- nescu, asupra slovei scri­ alo marelui pictor naţio­ vitrinele cu obiecte spe­ .şi faianţa de Batiz are tru Marine
tr-un nou prilej de profun­ f’cator al creativităţii în­ sului său ce incintă, cu­ nal, de data aceasta iubi­ cifice centrelor Weimar, un farmec aparte. Mai 1 • 12,30
dă meditaţie pentru în­ chinate marilor adevăruri cereşte, incită şi tulbură torii de artă au posibi­ Ihnenau, Vieno, de cele­ ales faianţa neagră, albă lut • 13,0
treaga spiritualitate ro­ cile vieţii. Patronat de o generaţiile şi vîrstele, de litatea să admire piesele brele căni de bere, de şi roşie, ceramica neagră 13,05 Albu
mânească aplecată cu ad­ înaltă şi acerbă conştiinţă la cititorul obişnuit şi pină rare ale unei expoziţii de dimensiuni impunătoare, care au dus în toată Eu­ • 15,00 Inc
miraţie şi pietate asupra la eruditul cercetător de artă decorativă cuprin­ confecţionate din gresie ropa faima centrului ma­ gramului «
scrisului celui ce a turnat artistică resursele sale au talia lui Ceorge Călinescu zi, nd ceramică şi obiecte smălţuită cu capace din nufacturier de pe terito­ jurnal •
„in formă nouă limba fost solicitate ‘a mita ma ccre-l considera „ ...cel de mobilier din secolele cositor. Gcea cc le spo- riul judeţului nostru, în­ rea Româr
veche şi-nţeleaptă", a- ximă a potenţialului Ior mai mare poet pe care l-a XVIII—XX, existente în fiinţat la începutul seco­ ţării, condi
r
supra geniului, despre care creator trecînd uneori p ’n ivit şi-l va Ivi vreodată, colecţia muzeului. lului al XlX-lca. bit • 20,2
Cătălina declara cu oate- reale momente de tensiu­ poate, pomintul româ­ Intrînd în expoziţie, vi­ Expoziţie de artă De un real interes sînt tic: „Dezrt
tica-i nostalgie umană : ne dramatică („Ah ! Atun- nesc", iar în încheierea zitatorul arc posibilitatea obiectele provenmd din 21,50 Telej»
„Pătrunde trist cu raze cea ţi se pare/ Că pe cap monografiei închinată poe­ să admire piese rare, gru­ decorativă Ghina, ţara de baştină a închiderea:
reci/ Din lumea ce-/ des­ iţi cade cerul/ Unde vei tului, acelaşi cercetător pate în funcţie de pro­ porţelanului şi Japonia. tui.
parte.../ In veci ii voi iu'o' găsi cuvîntull Ce expri­ aprecia : „Ape vor seca venienţa şi specificul Unor Serviciile de ceai şi cafea,
v
şi-n veciI Va răminea de­ mă adevărul ?"). în albie, şi peste locul în­ apreciate manufacturi din re.şte interesul este faptul vazele lucrate cu fineţe LUNI,
parte..." Istovit de obsedantul e- gropării sale va răsări pă­ 1 ţară şi străinătate, care că unele dintre acestea şi migală ieşite din co­ 10,00
Ridicat din leerica va­ Iort al neistovitei creaţii dure sau cetate, şi cîte o le-au creat. Sînt piese ce provin din colecţia de La mun, ornamentele minia­ 2t, In pi
artistice şi-a dorit stinge­ Peleş, aflate în custodie turale simt cu totul şi eu
tră de basm a Bucovinei rea la marginea „mării", o stea va vesteji pe cer in Incumbă o splendidă îm­ la Castelul Gorvineştilor totul impresionante, că­ tiarei C.C.
şi-a proiectat personalita­ constantă - simbol al ne­ depărtări, pină cind acest binare do frumos şi util. din Hunedoara. Cănile rora pentru a le pătrun­ amplu şi
tea pe orbita gîndirii şi pămînt să-şi strîngă toate Celebrul centru ceramic sînt ornate cu albastru de farmecul trebuie nea­ program |
artei timpului său, ab­ mărginirii ce-l solicita im­ sevele şi să le ridice în din Meissen este repre­ sau în culori policrome, părat să le vezi şi să le ţionarea i
sorbind intreoga esenţă a placabil in sfera sublimă ţeava subţire a altui crin zentat printr-o fructieră admiri pe îndelete. Şi tot taţi: Aut
etnitităţii noastre, pe care a geniului creator de va­ de tăria parlumurilor sale". cu picior ornată cu două în relief. De o mara fru­ din aceste două ţări mai : expresie
a înălţat-o in lumina uni­ lori-perene şi tulburătoa­ figurine — copii şi flori, museţe artistică sînt vasele provin dulăpioarele con­ întreprind*
versalităţii ia cote nea­ re. Această conştiinţă de Prof. DUMITRU SUSAN ţ clin secolul al XVTII-lea. decorative cu capete de fecţionate din abanos, lu­ organiza
Alături sînt expuse obiec- mascheron din secolul activitatea
XIX, provenind din cen­ crate în intere ie şi încrus­ zaur folcl
trele ceramice cîe la Dalo- tate cu sidef, casete do OcciţffVt
vice, porţelanurile de la diverse forme, adevărate tar •' 21,
Bozicany, Epos, Stara bijuterii. Sînt şi piese vie-
Recentul număr al revis­ In lumina
Role (Cehoslovacia), pre­ neze, de mai mari di­
tei „Ecouri şcolare" a cum şi vazele ruseşti de­ mensiuni, aparţinînd seco­ voluţionar
elevilor Liceului „Decebal" corate cu scene alegorice. lului al XlX-lea. de patrie
jurnal •
Aşadar, o nouă străda­
.lin Deva, reuneşte cîteva Splendidul simţ al vo­ nie reuşită a secţiei de rea progr
din încercările lor literare, lumelor şi culorilor, apar­ artă, a cercetătoarelor
ţinînd unor meşteri neîn­
realmente izbutite, care Lucia Ro.ndol.ean şi Doina
trecuţi, se regăseşte în fa­ MC INE
evidenţiază strădanii mc- ianţele şi porţelanurile Antonescu care ne pro­
itorii, demne de toată provenind din Franţa, An­ mit o viitoare întâlnire în
lăuda. glia, Italia, din cunoscu­ cadrul unei expoziţii de
ceasuri de epocă aflate
tele centre Sarreguemines,
Remarcabilă este preo­ Foccy, decorate în alb — în colecţia aceluiaşi Mu­
cuparea unor creatori — negru şi color cu scene zeu judeţean.
elevi do a aduce prin istorice, de interior, per­ MINEL BODEA
versurile lor un ca-ld o-
■magiu - patriei socialiste, CRONICA PLASTICĂ
Mihaela Oană - 0 primă

„Ecouri expoziţie personală
La Magazinul fondului joritatea lucrărilor au în
plastic din Deva a fost centrul lor fiinţe umane.
şcolare // fică semnată de artista a- sens „Maternitate", „Sin­
Exemplare sînt în acest
deschisă expoziţia de gra­
matoare Mihaela Oană, gurătate", .Odihnă", „Tir-
manifestare integrată Fes­ ziu", „între paralele" ş.a.
tivalului naţional „Gînta- Revelator p>?n puterea de
Corul de copii al Şcolii generate ar. A Hunedoara (ciasete 11—IV) şi dirijorul rea României". E prezen­ sugestie, prin culoare este
sau, prof. Gheorghe Duticâ. tată o selecţie de lucrări si ciclul do lucrări „Ano­
acestor locuri minunate 1 care vădesc că ne aflăm timp I, II, III, IV", fie­
„Soarele ţării,/ Rotund şi Cîntecul coral — eficientă modalitate în faţa unui creator deja care avind personalitatea
aproape de noi,/ Intre pal­ format, posesorul unor bine distinctă, ce te în­
exprimară
deamnă să zăboveşti cu o
posibilităţi
de
mele noastre./ îl înălţăm de modelare a persom i copiilor certe. clipă mai mult asupra lor.
in fiecare dimineaţă,/ Pes­ „După dîbutul în pic­ Alături de lucrările de
te ogoarele izbuenite-n Corul de copii al clase­ tinctă, cultivînd o con­ plicaţia acestui rezultat se tură, alegînd grafica drept grafică colorată menţiona­
primăvară/ Soarele ţării..." lor II—IV do la Şcoala cepţie interpretativă mo­ află m pasiunea şi price­ modalitate do creaţie —- te deja, eu pondere în ex­
generală nr. 4 din Hune­ dernă care sc bazează, în perea dirijorului forma­ menţiona cu prilejul ver­ poziţie, creaţii în oare
tMihaela Anca Albu, cla­ nisajului prof. Mircea nuanţa de culoare este
doara, dirijat de profeso­ primul rînd, pe valorifi­ ţiei, în plăcerea copiilor
ra a Xl-a A). Reţin deo- rul Gheorghe Duţică, re­ carea unor creaţii origi­ de a ciuta. Bâtcă, membru ai U.A.P. introdusă, drămuit, fiecare
jotrivu atenţia torsuri de prezintă o certitudine a nale aparţinînd dirijoru­ „Am fost întrebat ade­ — Mihaela Oană a optat desen, avînd o altă gamă,
) deosebită sensibilitate, vieţii artistice hunedorane. lui formaţiei. Repertoriul seori — ne spune profe­ pentru o artă care cere sînt prezente şi cîteva lu­
Absolvent al Conservatoru­ interpretat este divers, e- sorul Gheorghe Duţică — o vocaţie anume. în mod crări aib-negru realizate
mglobînd sentimente fru- firesc, artista se înscrie ta tuş, care se remarcă Pentru
lui „George Enescu" din videnţiind sentimentul pu­ cum reuşesc să realizez
noase, semnate de Mag­ Taşi, animat de o sinceră ternic do dragoste pentru eu copii atât de mici (de pe o linie a graficii femi­ prin echilibru, linia sub­ ti caldă
bilă. Ge
ia! cn a Roman, Adriana dragoste pentru copii şi patrie şi natura ei, soli­ 7—8 ani — n.n.) piese cu nine. Lucrările sale au ţire dar sigură a desenu­ rar nor
Radu, Ano Maria Boghi- muzica kn, prof. Gheorghe daritatea cu copiii de pre­ grad de dificultate ridicat. forţă, robusteţe de expri­ lui, în care se includ com­ ploi loc
dfi nver
Duţică a alcătuit aceas­ tutindeni, cunoaşterea şi Răspunsul este simplu > mare, iar scrierea în pa­ poziţii cu o, tematică so­
ţă. Adriana Herbai, Cris- gină e aproape structura­ cială generoasă: „Belşug", descârcă
tă formaţie în toamna a- preţuirea valorilor perene prin joc. Personal, nu văd totul iz
tina Zăvoianu, Mihaela nului 1982, convins fiind ale tradiţiei noastre popu­ în joc doar divertisment lă. Manifestă deopotrivă „Povară", „Flori”, „Floa­ nă, mal
îlaldea, Maria Junic. O de faptul că unul din lare. Menţionăm dintre şi improvizaţie ci, mai o grijă deosebită pentru rea atomică" ş.a. Vintul t
cu înter
devină
Aşadar,
compoziţia
Ia
care
Magazinul
■poezie mai pretenţioasă instrumentele cele mei aceste piese: „Ţara mea", degrabă, un tip special cind închisă, căpătând pu­ fondului plastic din Deva, tă «lura
în care metafora, simbo­ eficace de modelare a „Cîn.tec pentru copiii lu­ -de activitate care antre­ tere de simbol, cînd dina­ o primă expoziţie perso­ dtn est.
minime
personalităţii copiilor ru- mii”, „Fluturele”, ,,De nează deopotrivă inteli­
lul sînt mai prezente, mîne cîntecul coral. datină străbună", „Ecouri genţa şi fantezia, pasiunea mică realizată prin miş­ nală a Mihaelei Oană, latre 18
cele mo
semnează elevii Daniel Datorită unei munci de joc" semnate de Însuşi pentru nou, iniţiativa. cări ale spaţiului care în­ care lasă o hună impresie 29 gradi
Marian şi Anton Ciprian- stăruitoare, plină ic mi­ dirijorul formaţiei. Copiii sînt cuceriţi de conjoară figurile". La public şi e-aro merită
gală în formarea vocilor Festivalul naţional „Cita­ modul în cave sc desfă­ Vădind multă sensibili­ să fie vizitată pentru fru­
Nikel, creaţii pe care au­ museţea şi nota de sensi­
şi omogenizarea ansam­ ta rea României" a consa­ şoară repetiţiile noastre, tate şi gingăşie, artista se
torii lor le fac cunoscute efortul depus fiind puter­ apleacă asupra universu­ bilitate a- lucrărilor sale.
blului, acest cor, o ade­ crat acest colectiv artistic
propriilor colegi, altor iu­ vărată formaţie camerală, prin acordarea titlului de nic motivat de dorinţa par­ lui copilăriei, maternităţii,
bitori do poezie. si-a afirmat prezenţa dis­ laureat pentru locu’ I. Ex­ ticipării". relaţiei mamă—copil. Ma­ B. MIREl
/