Page 50 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 50
UICUMUJLi bUUlAL.ItJ-MUL.LIl iNK. y
rag. l
. îri iuin ina. onentttriior şi • sarcinilor stabil iţe de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
: Cînd răspunderea colectivă se
Spktt revoiuţ«mar inlfiativâ creatoare în activitatea
t
tuturor colectivelor de oameni ai muncii împleteşte armonios cu cea individuală
m PRODUS
TISKRIE. Ui
în primele cinci luni din Şedinţele au un pronun xecutiv al consiliului popu blocului IS, i
Baza de materii prime — sporită continuu acest an, economia oraşu ţat caracter de lucru şi lar orăşenesc. „Comisiile »le Sus, s-a a
lui Brad a realizat o pro dezbat o mare diversitate permanente lucrează şi la laborator de
I’rodui » rea
ducţie marfă industrială de probleme. Nu sînt ne noi, ca la toate consiliile sînt puse Ir
(Urmare din oog 1) Un accent major se pu ţa şi hotărârea cu caro se suplimentară în valoare glijate nici chiar unele populare, după planuri de consuma torllo:
ne la I.M. Barza, ca în transpun în viaţă, tova de peste 18 milioane lei, probleme conexe dar care, muncă ce cuprind sarci fetărla din
toate unităţile economice, răşul Viorel Popa, secre constînd din materii pri nerezolvate, au influenţă nile pe care le au de rea precum şl pr
stabilim măsuri pentru ca pe materializarea progra tarul comitetului de partid me şi bunuri de consum. negativă asupra realizări lizat între două sesiuni. rile amenajat
rlle în mine.
încă clin ziua următoare melor de organizare şi al I.M. Barza, concluzio Aceasta înseamnă că, sub lor în producţie. Sarcinile, Ele fac dese deplasări pe m donaţi
să putem munci mai cu modernizare a producţiei, na : îndrumarea Comitetului o- soluţiile privind rezolva teren, în unităţile econo numeroşii doi
spor". caro să determine conti — Am desprins multe răşenese de partid, consi rea lor se dau pe loc. mice în care exercită un rilici de sîng
şui Haţeg se
Indicaţiile şi orientările nua creştere a productivi învăţăminte de ordin prac liul popular orăşenesc s-a în .scopul cuprinderii o- control competent şi cali profesorul r
secretarului general al tăţii, implicit a cantităţi tic din magistrala Expu implicat mai bine în con perative a problemelor şi ficat, în numele consiliu van. Zilele n
p a r t i d u l u i , tovarăşul lor de minereuri şi me nere prezentată de secre ducerea activităţii econo lui popular, venind prin într-iin caz IV
Nicolae Ceauşescu, privind tale, îmbunătăţirea cali tarul general al partidu mice în profil teritorial. aceasta în sprijinul birou un om avea
sînge din gt
necesitatea acordării unei tăţii acestora şi reducerea lui la şedinţa Comitetului Consiliul popular — lui executiv". serului, acest
atenţii sporite sectoare cheltuielilor, a costurilor, Politic Executiv al C.G. într-o discuţie, tovară temeinic implicat zentat dc ur
Printre .modalităţile fo
lor producătoare de ma a consumurilor specifice. al P.C R. din 29 aprilie şul Ionel Vlad, prim-se- losite de biroul executiv donat sînge.
n n-a oară. f
terii prime şi- în primul Orientarea cu prioritate a.c., care se află zilnic cretar al Comitetului oră în conducerea al consiliului popular se de omenie !
rînd industriei petroliere, a preocupărilor şi efortu pe agenda de lucru a or şenesc de partid, preşedin activităţii economice mai pot enumera analize
industriei de cărbune, de rilor în aceste direcţii se ganelor şi organizaţiilor tele Biroului executiv al în profil teritorial le dccadale ale stadiului
consiliului popular al ora
minereuri feroase şi nefe materializează, pe cele de partid. Menţionez doar realizării planului în pro pT ElEVI
roase au determinat o pu cinci luni şi o decadă din unul, extrem de impor şului Brad aprecia că în fil teritorial, comandamen
ternică mobilizare de for an, în rezultate pozitive, tant in întreaga activi cadrul organului local al exercitării unui control tele pentru investiţii. • 20,00 Te
ţe la I.M. Barza, creşterea concretiza Gheorghe Roş tate de realizare a sarci puterii şi administraţiei mai sistematic este folosit
răspunderii tuturor facto ea: o producţie marfă su nilor de plan, şi anume de stat răspunderea indi aparatul consiliului popu După cum se vede, mo 20,25 In pregi
rilor care organizează şi plimentară de aproape 16 creşterea răspunderii per viduală a fiecărui deputat lar cu care biroul execu dalităţile prin care Consi narei C.C. al
coriduc activitatea produc milioane lei, realizarea sonale şi colective, de sus este suportul temeinic al tiv se întîlneşte la fieca liul .popular Brad îşi exer amplu şi
tivă, cît şi a celor care o prevederilor la plumb şi şi pînă jos, la formaţia răspunderii colective pen re început de săptămână. cită autoritatea in condu program pent
realizează efectiv în aba zinc şi depăşirea lor la de lucru, pe care ne stră tru bunul mers al econo La elaborarea hotărârilor cerea activităţii economice ţionarea intr<
taj!;, ateliere, uzine de cupru cu opt tone şi la duim s-o cultivăm, la în miei oraşului. „Membrii şi a deciziilor, contribuţia nu reprezintă ceva aparte. taţi • 20,4:
prdparare. „Pentru a nu sulf în concentrate cu pe treaga sa dimensiune, la biroului executiv — ne deputaţilor este hotărâtoa Ele sînt la îndemîna ori în economie,
spunea dînsul — sint re
rea consumul
pierde nimic din filoane ste 3 200 tone, o depăşire toţi comuniştii, la toţi oa partizaţi pe unităţi econd- re. Nu o dată, în sesiuni, cărui consiliu popular. „Se
le pe care le exploatăm, (pe patru, luni) de 10 mi menii muncii şi să-i eva proiectele de hotărîri au cretul" constă în aceea că riale • 21,05
utilizăm puşcarea selecti lioane lei la producţia luăm cît mai exact efi mice, pe obiective de in fost substanţial îmbogăţi tuturor acţiunilor li se a- teatrală. CI
vă, iar vatra o podim cu netă şi obţinerea unui vo cienţa efectivă în produc vestiţii. în şedinţele de te. Ne referim la acele sigură un conţinut bogat, timp eroic ţ
covor de cauciuc, incit să lum de economii de 4,2 ţie. Cu asemenea respon- birou executiv, fiecare ra hotărâri care vizează ac în care răspunderea indi ţionar • 21
nu rămînă nici cea mai milioane lei la cheltuie sabiltiato înaltă înţeleg portează despre modul cura tivitatea economică, dar viduală a fiecărui depu jurnal • 22,C
mică bucată de minereu lile materiale de produc să-şi facă datoria şi în îşi îndeplineşte sarcinile constatarea este valabilă tat, a fiecărui membru al rea m-ogranU
în vatră, arăta Vasilică ţie. continuare colectivele de ce i-au fost repartizate. şi în cazul altora. biroului executiv este pu
Oumitraşcu. împreună cu Referindu-se la modul mineri şi preparatori din Nu sînt deloc călduţe şe Despre activitatea comi să permanent în stare dc
ortacii mei Gheorghe Ga- realist .şi responsabil în Ţara Zarandului, răspun dinţele noastre de birou siilor permanente ne-a acţiune.
vrilă, loan Brădeaim, Ioan care au fost dezbătute te zând prin fapte concrete executiv pentru cei ce nu vorbit tovarăşa Elena Bos-
Enuţă, cu toţi ceilalţi din zele din expunerea tova imperativului prezent şi şi-au îndeplinit sarcinile". doc, secretarul biroului e- ION CIOCLEI DEVA: Nu
echipă reuşim să ne de răşului Nicolae Ceauşescu, viitor de a asigura ţării bărbaţii (Patri
ţă nu mă sat
păşim zilnic planul lunar în pregătirea plenarei C.C. cantităţi sporite de mate tă (Arta);
la minereu şi metal". al P.C.R., la perseveren- rii prime. Intîlnlre cu HA: Trenul
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ seriile I-II •
absolvenţii A); Mesagcru
bll (Modern.-
Maximă concentrare de forţe pentru (Urmare din pag. 1) crează şi la recoltarea ma liceelor bunarea Sfînt
căra); )vrrH<
ciul fe* ^ecal
nuală a lucernei,' trifoiu
te, cu o puternică mobili lui şi a finului, printre (Urmare din pag. 1) Anotimpul iul
lembrle); Aoţ
predarea Ja termen a obiectivelor zare de forţe umane şi primii la coasă numărîn- cest spectaculos traseu, pe stein (Un ir
9
PENI:
Miss.
mecanice la executarea a-
du-se Mi-ron Tamaş, loan
(Cultural) ;
ceslei lucrări. Duminică, Crişan, Viorel Mîrza, Toa- care tineretul a înscris pa Biciul fermei
(Urmare din pag. 1) muncă — ne spunea Du a.c., şi la recenta şedinţă tăierea şi transportul re der Crişan, Petru Rusu, gini de adevărat eroism fărul); LON1
mitru Marcu,* şeful gara comună a Consiliului Na coltei erau realizate de Roman Nicoară, Iosif Pa- în muncă. Evocarea aces no (Minerul)
preciza Victor Radu, tre jului auto, vom avea, în ţional al Oamenilor Mun mecanizatorii Ioan Dăncuş, vel şi alţii. S-a cosit îrisă tor două momente este SA: Focurile
resc); URICV
buie asigurate de către medie, 25—30 curse pe cii şi Consiliului Naţional Augustin Ţie, Axente Ne puţin din suprafaţa ce pe cit de sugestivă şi emo la Niagara
T.A.G.C.H. Bucureşti cele maşină, ceea ce reprezin al Agriculturii, referitoa grită şi Viorel Jurcă. 'Pa produce furaje. Pe margi ţionantă, pe atît do încăr BRAD: Ian
(.Steaua roşie
100 autobasculante şi ba tă aproximativ 3 000 mc re la activitatea de inves sarea o făceau Dorel Cri nea şoselei, pe şanţuri, pe cată de chemare şi îndemn. TIE: Omul c
za tehnico-matorială ne material excavat şi depus tiţii, trebuie să-i mobili şan şi Ioan Furcă. La în- lingă drumurile comunale Primul secretar al Co (Patria); Noi
cesară funcţionării lor op în dig. zeze mai energic şi pe silozat ajutau cooperatorii iarba este foarte mare. mitetului municipal de rolina (Placă
time. Menţionez că argila Lucrări de terasamente constructorii din cadrul Ioachim Crişan, Aurel Conducerea cooperativei pratid Deva, tovarăşul GÎU-BAI: Ce
se transportă pe o distan se executau şi cu excava A.C.II. Rîu Mare-Retezat, Popa, Traian Fodor, Emil este datoare să ia măsuri I'lie Lavu, a adresat absol momente cu
Brar>- "asa
ţă de 30 km, iar filtrele torul deservit de Vasile în vederea accelerării rit Căinanţ, Ionel Rus, Adrian pentru intensificarea re venţilor un frumos cuvînt hat ra
se aduc de la 56 km, con Mutu şi Eugen Bălan. murilor de execuţie la Josan, Gheorghe Nicoară, coltării fîncţelor. Trebuie, de felicitare şi îmbărbăta U Mi,„a (Dai
comitent cu depunerile în perimetrul C.1I.E. Ha cele do-uă importante o- Gheorghe Savu, Marfa de asemenea, grăbit trans re, îndemnîndu-i să rămî Viaţă de s<
LAN: Cortul
zilnice, obişnuite de anro- ţeg, centrul de greutate al biective energetice şi pre Giura, Gheorghe Bîc şi portul finului recoltat, nă neîncetat fideli muncii, rlile I-II (C,
eamento. lucrărilor se află la mon dării lor în acest an la Maria Dobrei. Pînă în pre care să fie adus urgenit în forţei sale unice de pro tură); SIM
(Mureşul): r
Ea cariera de argilă, oa tarea cofrajolor şi a armă beneficiar, aşa .cum pre zent au fost realizate pe baza furajeră a coopera pulsare a patriei şi a fie ia fatala (Ic
menii executau revizia u- turilor din fier-beton. văd sarcinile de plan. ste 1100 tone srloz. Se lu- tivei agricole. căruia în parte.
nui excavator de 2,5 mc. O activitate febrilă am
La lucru, mecanicii deser întîlnit şi la Staţia de
veaţi Tudor şi Alexandru sortare Pui. Filtrul exca
vat aici este transportat
Csicsoi. Alături, o echipă în corpul barajului cu 21 in prim-plan, realizarea sarcinilor de producţie
Rezultatele
de la atelier monta al cepţionale d
doilea excavator do mare de autobasculante şi cu 1‘J88 :
capacitate, ce va fi folosit mijloacele de transport so în Expunerea cu privi gandă, urmăreşte, prin a- global, retribuirea pe ba O iniţiativă lăudabilă în PAZA I
în perioada de vîrf a cam site de la Porţile de Fier re la unele probleme ale plicarea unor măsuri efi za acestuia. în paralel, se combinat — de unde au Extr. I : 61
paniei de argilă. II şi Olt-Superior. Inter conducerii activităţii cco- ciente, îmbunătăţirea ac urmăreşte ridicarea nive pornit atîtea idei şi ac 32, 71, 75, 61,
Extr. a II
Brigada Toteşti II. Aici, locutorul nostru, şoferul nomico-socialc, ale mun tivităţii politico-ideologicc lului de pregătire profe ţiuni valoroase — este a- 26, C, 44, 65
la canalul de fugă, trei u- Sorin Stuparu, conduce cii ideologice şi politico- şi cultural-cducative, care sională a oamenilor, peste ceea a creării de „colecti 82, 59, 12.
Extr. a ni
tilaje mari excavau balast autobasculanta 31-MII-4807. educativc, precum .şi ale să scoată mai mult în e- 11000 de muncitori, maiş ve modei de muncă şi via 53, 44, 64, ii
pentru depunerile de pe liste lînăr, nu a împlinit situaţiei internaţionale pre videnţă calitatea oameni tri, cadre cu studii supe ţă" — la bateriile uzinei 30, 55, 39.
diguri. Am notat numele încă 25 de ani. Ne decla zentată în şedinţa Comi lor muncii do proprietari, rioare fiind cuprinse în cocsochimiee, oţelăria e- Extr. a ii
80, 87, 41, 4
a doi dintre cei mai buni ră entuziast: „Sîntem ho- tetului Politic Executiv al producători şi beneficiari. diverse forme de pregăti leotrică, furnale (secţiile 33, 35, 72.
mecanici deserveaţi: Nicu tărîţi să ne facem dato C.C. al P.C.R. din 29 a- Aceştia trebuie să posede re. Prilej de mai burtă 1 şi 2), turnătorii, Depoul
Sîrghie şi Georgel Tudor. ria, să efectuăm cît mai prilie a.c., secretarul ge în mod clar conştiinţa cunoaştere a normelor de Diesel, acţiunea lor fiind FAZ.'V A i:
Tot în acest loc se aflau la multe curse, dar şi să a- neral al partidului, tova faptului că au în proprie consum, de recuperare şi marcată de cîteva obiecti Extr. a V-,
76.
încărcat autobasculantele vom grijă de maşini. A- răşul Nicolae Ceauşescu, ve extrem de concrete — 3, 59, a V
Extr.
de 16 tone conduse de cum, Retezatul şi oamenii insista asupra necesităţii realizarea tuturor indica 41, 6, 42, 1.
Extr. a V
Marcel Vidrar, Ion Pasco- lui sint casa şi familia instaurării în comporta Dezvoltarea spiritului revoluţionar torilor fizici de producţie, 4, 28, 25, 61
tescu şi Constantin Ignat, noastră !“ mentul comuniştilor, al în gîndirea şi comportamentul oamenilor încadrarea în consumu Fond total
Alţi doi mecanici, Ştefan Indicaţiile şi orientările tuturor oamenilor mun - rile normate, mai buna 1 083 379 lei.
Ignat şi Lorincz Ghyorghy, date de tovarăşul Nicolae cii, în modul de rezolva gospodărire a locurilor de
îacărcau autobasculantele Ceauşescu, secretarul ge re a sarcinilor, a spiritu tatea lor apreciabile fon recondiţionare a unor pie muncă. y
de 20 tone conduse de neral al partidului, la şe lui revoluţionar, a unei duri fixe şi circulante, se şi subansamble ş.a. Sînt preocupări care 4 REM
Ion Dorneanu, Doru Mi- dinţele Comitetului Politic înţelegeri revoluţionare, fiecăruia revenindu-i sar vor conduce la rezultate
huţoni şi Cornel Andrioni. Executiv al C.G. al P.G.R. comuniste, specifice demo cina să gospodărească eu în munca de formare a superioare în creşterea Pentru azi
— La sfîrşîtul zilei de din 29 aprilie şi 6 mai craţiei muncitoreşti. Pen toată responsabilitatea u- oamenilor sînt atraşi toţi producţiei de metal, cocs, fi în gencr:
tru îndeplinirea obiective tilaje în valoare de peste factorii educaţionali, or laminate, pe măsura mo cu cerul ma;
lor' economieo-soeiale alo 800 000 lei. Se insistă deo ganizaţiile de sindicat şi Local vor
acestei perioade este ne U.T.G. Un rol important bilizatoarelor sarcini sta care vor av
ier de avers
FESTIVAL DE MUZICĂ FOLK cesar, în primul rînd, să potrivă pe folosirea inte revine clubului siderurgiş- bilite de Congresul al descărcări
se acţioneze cu toată ho grală a timpului de lucru tilor, activităţii cu cartea, XlII-lea şi Conferinţa Na izolat se
Clubul muncitoresc Lo- şi Mircea Vintilă, actorul tărârea pentru creşterea şi forţei de muncă, valo care, aşa după cujn nc re ţională ale partidului. Vor grindina. Vi
fia slab la
nea a organizat de curlnd Adrian Pinlea a acordat răspunderii, întărirea or rificarea superioară a ma lata tovarăşul Ionel Braia, contribui, deopotrivă, la unele Intel
prima ediţie a unui festi Marele premiu al festiva dinii şi disciplinei în mun teriilor prime care trebuie directorul instituţiei, prin formarea unor oameni cu 40—50 km/oi
val de muzică folk. De-a lului interpretei Dana Ar că, în toate domeniile de să conducă la produse da forme specifice, contribuie un înalt grad de conştiin est. Temper
vor
nime
lungul celor două zile de deleana (Clubul muncito activitate. bună calitate. la înlăturarea unor rămă ţă revoluţionară, capa între B şi )
întrecere au evoluat so resc Petrila); locul I — Acţionînd în spiritul a- Prin expuneri, dezba- şiţe învechite în mentali bili să ridice tradiţia side cele maxime
lişti clin Deva, Hunedoa Claudiu Lapşanski (Clu cestor teze şi orientări do teri, mese rotunde, discu tate. Se ia atitudine hotă rurgici hunedorene ia co 22 grade. T.
semnala cea
ra, Călan, Petroşani, Vul bul muncitoresc Lonea); excepţională ’ însemnătate, ţii de la om la om s-a râtă împotriva celor care tele specifice anilor de dimineţii.
can, Petrila, Lonea. Juriul, locul II — Manea Cristian comitetul de partid din urmărit cunoaşterea de mai înregistrează absenţe, mari împliniri şi exigenţe
alcătuit din poetul Geor- (Clubul muncitoresc Vul cadrul C.S. Hunedoara, ne către întreg personalul sînt certaţi cu disciplina, alo „ E p o c i i Nicolae
ge Stanca, apreciaţii in can); locul III — Emil informa tovarăşul Vasile muncitor a planului fizic folosesc în mod necores Ceauşescu".
terpreţi de muzică folk şi Horvath (Clubul muncito Drag om ir, secretar adjunct şi sortimental, a modului punzător utilajele, dau
compozitori Nicu Alifantis resc Uricani). cu probleme do propa- în caro acţionează acordul produse de slabă calitate. MINEL BODEA
0