Page 52 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 52
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 509 ® MARŢI, 14 IUNIE 1988
ji E C R A N club cu două încăperi, do
tat cu mese de tenis, a-
Pentru pace şi dezarmare Spaţiul cosmic — folosit \ parate radio şi tv, jocuri
de şah, table, rummy, bi
• Zestrea edilitară a
WASHINGTON 13 (A- York, la- o amplă demon în scopuri paşnice municipiului Petroşani s-a blioteci volante • Canalul
ţ gerpres). — Peste 100 000 straţie în favoarea elimi îmbogăţit zilele acestea Strei, ce se întinde între
localităţile
Sime-
şi
Batiz
j&e persoane din S.U.A., nării armelor nucleare. O . NAŢIUNILE UNITE 13 comitetului. El a precizat prin predared, de către ria, a fost curăţat, recent,
■; Japonia, Australia şi alte mare parte dintre de (Agerpres). — Preşedintele că pe ordinea de zi a se constructorii din brigada de către .o formaţie de
ţări au manifestat în faţa monstranţi _ inclusiv ce Comitetului O.N.U. pentru siunii .se. află- extinderea nr. 10 a A.C.M., conduşi
de
/ sediului O.N.U. pentru tăţeni japonezi care au folosirea spaţiului cosmic ' legislaţiei privind spaţiul de maistrul Viorel Gim- muncitorf condusă la de O.G.A.
Deva,
sing.
A încetarea cursei înarmări- supravieţuit bombarda în scopuri paşnice, Peter cosmic prin încheierea de poaia, a blocului O, cu
lor nucleare, pentru o ip- mentelor nucleare de la Jankowitsch, a cerut să noi acorduri, precum şi 40 de garsoniere destinate Gheorghe . Buhăiescu. Pe
15
aproape
traseul
celor
fensivă mondială împotri Hiroshima şi Nagasaki se renunţe la toate planu posibilitatea îmbunătăţirii noilor încadraţi la mina km ai „micului Strei" s-au
va militarismului şi peri „au efectuat un marş _ pe rile şi proiectele care ar accesului ţărilor în curs Dilja • Buni la învăţătu remarcat, prin activitatea
colului de război. Demon . străzile newyorkeze, înce putea pune sub semnul în de dezvoltare la cele mai ră, dar şi harnici se do
straţia a fost organizată put ' în faţa sediului doielii folosirea spaţiului noi realizări ale tehno vedesc elevii de la Şcoala desfăşurată, Antonov, muncitorii
Teodor
Domnica
1 de 200 do sindicate şi O.N.U. din New York. Pe extra'a-tmosferic în scopuri logiei spaţiale. generală nr. 2, din Ha Antonov, Elena Pascariu,
A organizaţii americane peh- pancartele purtate de exclusiv paşnice. „Nu ar Jankowitsch a declarat, ţeg. Ei au colectat şi ‘ Iustin Cîrdei şi alţii • in
■ tru pace. cu prilejul se- participanţii la aceasta me şi militari, ci aparate de asemenea, că va reco-. predat anul acesta, în cadrul acţiunilor de mun
: suinii speciale a Adunării demonstraţie se puteau moderne de cercetare şi plus, mai bine de 10 tone că patriotică, uteciştii de
d Generale a O.N.U. consa citi cuvintele : „Nu răz oameni de ştiinţă ar tre manda’ Adunării Generale fier vechi şi 800 bucăţi la „Dacia service" Paro-
crate dezarmării. boiului, Da păcii !", „Nu, bui trimişi în Cosmos" — a O.N.U. ca anul 1992 să sticle. Numărul borcane . şeni aO amenajat un club
războiului stelelor !", „în a declarat Jankowitsch în fie declarat Aniul Inter lor predate spre re folosi re în care se organizează
TOKIO 13 (Agerpres). trebuinţaţi banii pentru ajunul începerii la New naţional al Spaţiului cos este de 13 859. Tot in diferite manifestări cul
— în Japonia, peste pace !". York a sesiunii anuale a mic. această perioadă, au adu turale şi sportive • La
; 300 000 do persoane au nat şi predat 3 000 kg Brad, atunci cînd plouă,
' participat, duminică, la BERLIN 13 (Agerpres). hîrtie şi cartoane, peste picături grele cad şi pe
acţiunile în favoarea păc>', — Propunerea privind nediseminarea armelor nu 1 300 kg plante medi unele mese de la restau
• împotriva cursei înarmări- crearea unui coridor liber cleare a fost semnat în cinale • Pe toate zonele rantul „Perla Crişului".
! lor şi, în primul rînd, a de arme nucleare în. Euro-; SiSOgi! urmă cu două decenii, la verzi din cartierele de Consumatorii îşi iau a-
t* celor nucleare. Manifes- pa centrală a dobîndit în el aderînd pînă acum locuinţe, în parcuri, locuri tunci farfuriile şi se mută
■ taţiile s-au desfăşurat în momentul de faţă o deo 130 de ţâri. • virane etc, iarba a crescut pe la alte mese. Dar fuga
;'i toate cele 47 de prefec sebită actualitate, a de H BRUXELLES. - !n mult în ultima vreme. Se de la o masă la alta nu-i
turi nipone. Mari demon clarat Egon Bahr, expert, cadrul expoziţiei comer B ROMA. - In oraşul cere cosită, pusă la adă o soluţie. Repararea ta
straţii şi mitinguri — des în problemele dezarmării ciale anuale din provincia italian Pesaro s-a desfăşu post, dată în hrana ani vanului da ! • Scara „B"
făşurate în cadrul amplei al Partidului Social-Demo- belgiană Hainaut Occiden rat cea de-a Vlll-a Confe malelor. Cine sînt cosa a blocului'nr. 1 din oraşul
manifestări antirăzboinice crat din R.F.G., intr-un tal, România participă, ca rinţă a oraşelor din Iugo şii... ? • Pentru petrece nou Câlan, str. Dr. Petru
slavia şi Italia, riverane la
invitat, cu un stand pro
ce a- primit denumirea interviu acordat televi rea cît mai plăcută a Groza, poate fi conside
de „Valul păcii" — au ziunii din R.D.G. El a a- priu. Sînt expuse produse Adrîatica. in documentul timpului liber, cei 300 de rată una dintre cele mai
f avut. loc în Parcul memo pi-eciat că trebuie să se ale întreprinderilor de co final adoptat se apreciază locata/i ai căminului nr. curate şi frumoase, atît
rial de la Hiroshima, la acorde o deosebită a-' merţ exterior din domeniul că manifestarea a adus o li 38 al I. M. Lupeni — în din asociaţia de locatari
. Nagasaki, Tokio, Kyoţo, tenţie Europei centrale, industriei uşoare. Standul contribuţie originală şi majoritate tineri nou-înca- nr. 5 — în perimetrul
rşi în alte mari centre ur deoarece atunci cînd aici românesc se bucură de concretă la dezvoltarea draţi la mină — au la căreia se află —, cit şi din
bane. nipone. un succes deosebit, fiind prieteniei între popoarele dispoziţie, începînd din oraş. Explicaţia constă în...
va exista un . coridor liber vizitat de personalităţi ale şi oraşele din cele două - I
dc arme nucleare şi, poate, - ţări. această săptămînă, un autogospodârire I
TOKIO 13 (Agerpres). — şi liber de arme conven vieţii politice şi economi I I
‘• în cadrul unui miting care ţionale, aceasta va contri-; ce ale acestei provincii, . Următoarea conferinţă
v a marcat încheierea celor bui la sporirea încrederii de un numeros public; va fi organizată în oraşul
patru zile ale „Valului constituind o garanţie ea §§ PARIS. - După o şe iugoslav Zadar, în primă
1991,
transmite
vara
lui
j păcii", preşedintele Parti- în aceasta, zona nu mai dinţă a Biroului Politic al agenţia Taniug.
f dului Socialist din Japo- există capacităţi ofen : C.C. al P.C. Francez, Geor-
V inia (P.S.J.), Takako Doi, sive. ge Marchais, secretar ge B WASHINGTON. - A-
a declarat că tratatul I:N.F. neral al partidului, a de sasinarea în plină zi a
; privind eliminarea rachc- VIENA 13 (Agerpres). — clarat că deputaţii comu unei persoane la Los An- INSTALAŢIE SOLARĂ cărui sistem cu ajutorul vo
'■ felor cu rază medie şi în cadr.ul acţiunii inter nişti sînt gata să sprijine, geles a adus din nou în CU GEL cii umane. Firma producă
mai scurtă de acţiune o- naţionale „Valul păcii ^88 în noul for legislativ, mă actualitate problema lup toare studiază in prezent
; Prima instalaţie solară
} feră .şansa unor noi pro- mişcarea 'antirăzboinica surile destinate combaterii tei violente dintre dife problema controlului asu?
i grese importante pe calea din Austria a'organizat la şomajului, sărăciei şi ine ritele bande rivale de dotată cu bazin cu gel va pra circulaţiei in zonele cu
fi realizată in New Mexico
! dezarmării. Viena ,o demonstraţie in chităţilor sociale. răufăcători care acţionea (S.U.A.). Un strat de acces limitat, prin cupla
Cei 20 000 de partici- favoarea eliminării tutu Totodată, George Mar ză în marele oraş ame gelatină plastică gros de rea ,,inteligenţei artificiale"
panţi la mitingul de la ror armelor nucleare şi chais a subliniat că, în rican. Potrivit unor surse • un metru lasă să treacă şi a comenzii vocale,
Tokio au adoptat, la chimice, prec-um şi pentru actualele condiţii, nu oficiale, numărul răfuieli soarele şi împiedică eva
/propunerea preşedintelui reducerea drastică a ar poate fi vorba de parti lor dintre bandele rivale porarea. Gelul, a cărui RECUPERAREA
• P.S.J., un apel adresat tu- mamentelor convenţionala. ciparea comuniştilor la soldate cu victime ome compoziţie nu a fost fă METALELOR DEFICITARE
. turor mişcărilor de luptă Manifestanţii şi-au expri viitorul guvern şi nici nu neşti a crescut cu 20 la cută cunoscută, este pro DIN APELE REZIDUALE
■ pentru pace din lume de mat speranţa că sesiunea se pune problema unei sută în acest an. De la tejat contra murdăriei de Specialiştii irancezi. au
; a începe -din această lună specială a Adunării Ge coaliţii parlamentare cu începutul anului şi pînă în un strat de apă dulce, cu pus la punct un sistem
: o amplă campanie îrnpo- nerale a O.N.U. consacrata Socialiştii." prezent şi-au pierdut via grosimea de ciţiva centi denumit ,,Actimag" pen
, triva armelor nucleare cu dezarmării, care este în ţa în asemenea acţiuni metri. Apa sărată (10 la tru recuperarea din apele
bază de lansare pe mare, curs de desfăşurare la New B VIENA. - La Viena 97 de persoane, iar anul sută) din bazin circulă reziduale, folosite în ca
; în primul rînd a celor York, va contribui _ la a început o nouă rundă trecut numărul victimelor printr-un schimbător de drul industriei metalur
aflate pp submarinele din luarea unor măsuri vizînd de consultări sovieto — a fost de 80. In faţa va căldură, în care caloriile gice, a cuprului şi a altor
' Pacific. lichidarea armelor _ de americane în problema ne- lului de asasinate, poliţia sint cedate apei din insta metale deficitare. Sistemul
distrugere în masă şi re proliferării armelor nu a lansat. , o vastă opera laţia de încălzire a locuin poate li utilizat, de ase
WASHINGTON 13 (A- zolvarea conflictelor re cleare, informează agen ţiune împotriva crimei or ţei, precizează publicaţia menea, pentru recuperarea
gex-pres). — Peste 60 000 gionale prin mijloace paş ţia TASS. ganizate, arestind 200 de „Systemes Solaires". metalelor preţioase, a au
: de persoane au luat parte nice, informează agenţia Tratatul cu privire la persoane. rului, argintului, platinei
în „Central Park" din New A.D.N. „SESAM, DESCHIDE-TE! “ din deşeurile industriei de
Povestea tinde să devină componente electronice.
realitate, datorită unui sis Dispozitivul permite recu
tem informatizat pus la perarea metalelor in pro
torva factori: poziţia cre gazine", a cerut chiar
Japan go home! ditoare a Japoniei faţă crearea unui „consiliu punct de un inventator porţie de 99 la sută.
Irancez — scrie revista
de Statele Unite, o po al înţelepţilor" care să „Science et Vie", care O „BANCA DE IDEI" ?
Concurenţa marilor firme capitaliste america ziţie nouă în filiera teh treacă în revistă achizi precizează că sistemul per
Cunoscutul actor britanic
ne şi japoneze ia amploare, ele disputîndu-şi pie nologică, crucială pen ţiile străine şi să stabi mite deschiderea şi închi Billy Connolly a prezentat
ţele şi profitul, în baza unor legi ale societăţii tru apărarea occidentală, lească dacă sînt său nu derea automată a uşilor şi
care nu cunoaşte alt scop mai „nobil". Presa un efort considerabil acceptabile. Dar nici a ferestrelor. Alcătuit din- recent in Camera Lorzilor
occidentală, Iuînd apărarea uneia sau alteia din pentru a deveni o eco „străinii" nu. stau de tr-un microprocesor inserat a Parlamentului Marii Bri
tanii un plan privind crea
tre părţi, se face — ca şi „Le Figaro", din care nomie „post-ihdustriălă" geaba. îndeosebi, cei di intr-o cutie, sistemul înre rea unei bănci internaţio
publicăm un extras — ecoul unei asemenea acer a serviciilor, în timp ce rect sau indirect în solda gistrează acum 50 de cu nale care să depoziteze
be concurenţe. americanii, aşa cum au capitalului nipon din vinte (de exemplu, cinci
început, fabrică numai S.U.A.- au constituit o A- cuvinte pentru 10 persoa nu bani, ci... idei. După
La sfîrşitul anului pentru a ocoli adevărul: automobile pe care le sociaţie a proprietarilor ne), dar capacitatea sa de cum precizează agenţia
1982, în Statele Unite controlul crescînd al cen- străini de active imobi stocare este in continuă EFE, lansarea acestei ini
investiţiile străine tota trelor de decizie ja.po- niponi. liare pentru „a educa pu creştere. După alegerea ţiative este inclusă intr-un
lizau 688 miliarde dolari cuvintelor, vocea este înre plan al organizaţiei „Coo
în septembrie anul tre blicul american asupra gistrată pentru a putea fi perarea globală pentru o
cut, acestea ajunseseră la DIN P R E S A S T R Ă I N Ă contribuţiei investiţiilor analizată şi recunoscută. lume mai bună", al cărei
1 475 miliarde dolari, în străine în economia a- Riscurile de eroare au obiectiv este de a prezenta
timp ce investiţiile ame mericană". fost eliminate prin intro idei Organizaţiei Naţiuni- •
ricane în străinătate s-au neze asupra economiei America nu se entu- în Statele Unite, ne ducerea unui program ce lor Unite, unor organisme
diminuat; în ansamblu, americane. ziasmează la gîndul că mulţumirile adepţilor garantează şi securitatea şi institute de cercetare.
investiţiile străine în protecţionismului au mers sistemelor iritr-un mediu Coordonatorul internaţional
Dar de ce să ne logr.n ar putea deveni o colo al „Cooperării globale",
S.U.A. reprezintă doar de investiţiile nipone, în nie a Japoniei, chiar şl pînă acolo încî.t au pre zgomotos. Comanda voca Nikki Malet, a declarat
5—6 la suită din cele a- vreme ce activele lor în în numele aşa-zisei. „in zentat publicului casete lă a fost realizată prin u-
mericane. Cu alte cuvin Statele Unite, deşi sînt tegrări internaţionale". video nipone în care a- tilizarea unui ordinator; a- că medici, arhitecţi, avo
caţi, oameni de litere sînt
te, „străinii" deţin apro intr-o extrem de rapidă Gum majoritatea investi ceştia calificau produ cesta foloseşte sistemul de
ximativ 10 la sută* din creştere, nu se ridică, în ţiilor japoneze din acest sele alimentare ameri exploatare informatică MS- gata să prezinte idei care
datoria naţională ameri prezent, decît la 187 mi an au fost făcute în sec cane drept „periculoa DOS pentru recunoaşterea să intre in patrimoniul a-
organism
original
cestui
cană. La prima vedere liarde de dolari ? Dar toarele imob liare, bănci se". vocală şi pentru realizarea bancar. Prima donaţie fă
!
legăturii de comandă cu
nimic dramatic. Totuşi, observatorii americani nu şi industrie, ele fiind în orice caz, expansiu motoarele porţii $/ feres cută băncii din Marea
protagoniştii dezbateri sînt naivi: ei observă că foarte vizibile, reacţiile nea niponă riscă să atin Britanie a fost cea a unul
lor publice se ascund puterea Washingtonului americane sînt violente. gă, indirect, şi Europa trei.
Noul sistem reprezintă grup de şcolari din Lon
sistematic în spatele ge ar putea fi rapid ampu Malcom S. Forbes, re- (occidentală). („Le Fi unul din primii paşi in dra, care au prezentat o
nericului de „străini" tată prim combinaţia cî- dactor-şef la „Forbes Ma garo".
vederea comandării ori machetă a ,,oraşului ideal".
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. | 11065
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex i 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.