Page 54 - Drumul_socialismului_1988_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NU. 9 51
Pag 2

colaş Ceauşescu Semnificaţia istorică
Spirit revoluţionar, iniţiative creatoare In activitatea
tuturor colectivelor de oameni ai muncii a revoluţiei române
Bl DESFAC
CHIZIŢII. 1
română
au provocat stima, apre­
de
Revoluţia
lui nostru de a trăi în
Cercetarea ştiinţifică la 1848 a afirmat în faţa cierea şi admiraţia cercu­ libertate şi de a se ocîrmui C.F.A.p.M. i
corner
(ilo
lumii dorinţa multimile­ rilor progresiste înaintate pe sine, acasă, după pro- Sus f___ră UC
(Urmare din pag. 1) nico-ingineresc să rezolve, binatul nostru avem ingi­ nară nestrămutată de li­ de pe continent. Se Poate pria-i voinţă şi cit de pu­ acesta pentri
mărfuri în i
in afara sarcinilor zilnice, neri din exploatare cu ca­ bertate naţională şi so­ spune că revoluţia din ternică este ideea unirii aproape 12,5
dc aluminiu imersatâ li) o problemă tehnică în re colaborăm fructuos. cială, de independenţă Moldova, Muntenia şi şi ridicarea forţelor lui în lei. In acee:
oală sini două dintre e- sprijinul îmbunătăţirii ac­ Este cazul lui Gheorghe deplină a poporului român. Transilvania de Ia 1848 a scopul realizării ei. au fost aclii
la populajle
xemplele care ilustrează tivităţii de producţie Pogea, Mircea Moldovan, Dcmonstrînd unitatea lui reprezentat în răsăritul Caracterul larg, de ma­ ferite a căr<
elocvent rezultatul prezen­ Constantin Catrinoiu : Şerban Vulcan, a multor sub semnul unei înalte Europei cel mai înaintat să, al revoluţiei române depăşeşte 215
ţei cercetătorilor pe fluxu­ Trebuie să recunoaştem altor specialişti ce dove­ maturităţi politice, ea a avanpost al marilor miş­ din Muntenia este ilustrat ■ INTlLNIl
rile de producere a me­ deschis că se manifestă desc interes şi aptitudini dezvoltat şi mai puternic cări politice şi schimbări de hotărîrea cu care popu­ HA. Ea
talului. La realizarea a- încă un anumit formalism pentru munca de imple­ conştiinţa de sine a na­ sociale care cuprinseseră laţia a intervenit pentru C.A.P. din
cestor teme şi-au adus în această privinţă, ingi­ mentare a noului. ţiunii române, a grăbit continentul nostru înccpînd apărarea guvernului pro­ bulncocliinatc
giu-Hăl a nv
contribuţia cercetători, pro­ nerii din uzine şi secţii Zenovia Teiuşan: Reţi­ procesul făuririi statului dc la marea revoluţie vizoriu împotriva mane­ tîlnirc a oain
iectanţi şi, fapt îmbucură­ efectumd, în cea mai ma­ nerea, conservatorismul naţional unitar modern franceză din 1789. Aceasta vrelor contrarevoluţiei in­ cil aflafi la
tor, ingineri de exploatare re parte, o activitate de faţă de promovarea unor român, precum şi a celor­ relevă gradul înalt de ra­ terne şi externe. Aceste tratament <
din secţiile beneficiare. dispecerizare. soluţii tehnice noi nu este lalte mari acte ale edi­ dicalizare a spiritului mi­ intervenţii energice ilus­ Gligor llaşa,
de Centrul
Constantin Catrinoiu : Eugen Georgescu: Este deloc justificată. Este, in­ ficării României moder­ litant al maselor popu­ trau gradul înalt do radi­ IJeva. Cu a
Noi, cercetătorii, dorim — necesară, cred eu, o schim­ tr-adevăr, mai uşor să laşi ne. Revoluţia de la 1848 lare din provinciile româ­ calizare a maselor, uria­ autorul a a<
şi chiar o privim ca sar­ bare de mentalitate în tra­ lucrurile să decurgă din a înscris poporul român neşti, voinţa dc luptă a şa forţă politică pe care grafe pe e:
darea pietrei
cină expresă — să polari­ tarea răspunderii' privind inerţie, pentru că nou) în direcţia de acţiune a poporului român, conştient o reprezentau, capacitatea
zăm interesul tehnologilor implicarea specialiştilor în presupune schimbare, stu­ popoarelor înaintate ale lor de a-şi ’mpune voinţa
pentru activitatea de trans­ introducerea noului în diu, perfecţionare. în or­ lumii, în lupta pentru şi de a determina cursul
punere în practică a ceea producţie. Această latură ganizaţiile noastre de ţelurile nobile ale dreptă­ HO DE ANI evenimentelor istorice.
ce este nou, modern, efi­ importantă a activităţii de partid milităm consecvent ţii socialo, progresului şi DE LA REVOLUŢIA 'Tot masele au fost ace­
cient. producţie nu este — şi pentru adoptarea unei a- civilizaţiei DIN 1848 lea care, prin rezistenţa • 20,00 T
REDACŢIA: Există, to­ nici nu trebuie considera­ l.itudini înaintate, revolu­ Apreciind cu deosebită armată, au apărat şi au 20,25 In pre
tuşi, un mobilizator şi cu­ tă a fi — apanajul exclu­ ţionare de tratare a pro­ profunzime procesele isto­ menţinut revoluţia in narei C. C,
noscut îndemn, potrivit că­ siv al celor din cerceta­ blematicii legate de pro­ rice revoluţionare care tu de interesele sale vitale, Transilvania pînă în au- Un amplu
ruia „Fiecare cadru teh- re. Din fericire, în corn- movarea progresului teh­ definit anul 1848, secre­ hotărî! să-şi cucerească gust 1849. Aici masele tor program
nic. tarul general al partidu­ cu orice sacrificii liber­ de ţărani, împreuna cu fecţionarea i
tivităţi o 1
tatea socială şi naţională,
Aurel Jurj: Putem spu­ lui, tovarăşul Nicolae dreptul de a trăi unit, li­ lucrătorii mineri — în taţi în econo
frunte cu Avram lancu —,
ne că în prezent, în com­ Ceauşescu, caracterizează ber şi stăpîn în propria sa au . instaurat o „Ţară Mîndria de
Locul i pe ţară - podiumul mai mulţi specialişti sînt în contextul luptei mile­ ţară". Românească" liberă, cu ţean al Rom
Gi5 claritate locul acesteia
binatul din Hunedoara, tot
liste, Gind
Cutezanţa gîndirii revo­
larg
democratic,
regim
angrenaţi în bătălia pen­ nare a poporului român luţionare a tovarăşului fenomen unic in Europa pentru ţar.
pentru înfăptuirea idealu­
unor noi strădanii si izbînzi tru asimilarea de noi pro­ gres. Revoluţia română său creator în pătrunderea acelui timp. români Ce-ţi dore
Nicolae Ceauşescu, spiritul
rilor de libertate şi pro­
duse cu caracteristici su­
duk
omâ
Revoluţionarii
competitive
pe
perioare,
plan mondial. Avem per­ de la 1848 a pus în evi­ celor mai complexe pro­ clin Transilvania, Avram şi lece
eminesciană
lancu, se pronunţau pen­
bleme, plecînd de la le­
(Urmare din pag 1) utilizarea pompelor de do­ manent în atenţie ca me­ denţă, cu putere, ca de gităţile generale, aplicate tru întărirea solidarităţii Normele etii
zare ş.n. talul pe care îl obţinem atitea ori în istorie, uria­
şul potenţial revoluţionar la specificul concret is­ românilor şi maghiarilor, taţii sociali:
în afara măsurilor din să înlocuiască mărcile de­ al poporului român. toric al României, se spunînd : „Firea ne-a aşe­ ţiune. Atiti
programul de moderniza­ păşite moral. Concomitent, evidenţiază cu pregnanţă zat într-o patrie ca îm­ tată, anga
îndeosebi pentru încadra­ re, pentru îmbunătăţirea acţionăm hotărîl pentru „Revendicările sociale şi în analiza cauzelor care preună să asudăm culti- ţionară o
rea în normele de consum indicatorilor tehnico-econo- reducerea costurilor de naţionale înscrise pe stea­ au dus la declanşarea re­ vînd-o, împreună să gus­ jurnal • 22
planificate, reducerea chel­ mici — producţie marfă, fabricaţie, rezultate nota­ gul de luptă al revoluţio­ voluţiei de la 1848, cauze tăm dulceaţa fructelor ci". rea prograrr
tuielilor materiale şi de productivitate, beneficii — bile înregistrîndu-se deja narilor paşoptişti — sub­ ce au decurs din realită­ Subliniind tocmai a-
orice altă natură, sporirea a fost puternic înviorată la noile mărci de oţeluri liniază tovarăşul Nicolae ţile obiective ale dezvol­ oeastâ particularitate a re­
mai accentuată a produc­ creaţia tehnico-ştiinţifică inoxidabile şi pentru ar­ Ceauşescu, — idealurile tării societăţii noastre, voluţiei române de fi
pentru care s-au sacrifi­
tivităţii muncii, moderni­ de masă, prin elaborarea marea betoanelor. Dar nu cat aceştia, eroismul şi caracterizate de necesitatea 1848, tovarăşul Nicolae
zarea preceselor de pro­ Înlăturării rînduiclilor feu­ Ceauşescu concluziona :
DEVA: Nu
ducţie, dotarea locurilor unui număr de 30 de te­ ne vom o.pri aici. Muiica abnegaţia cu care au în­ dale şi a dominaţiei străi­ „Cei mai înaintaţi revolu­ bărbaţii (Pan
do muncă cu unelte şi u- me pentru fiecare brigadă de cercetare aplicativă ră- fruntat represiunea reac- ne, de realizarea unei re­ ţionari de la 1818 au mi­ ţă nu mă sa
tilaje de înaltă tehnicita­ şi sector, unele f i i n d a- mîne mereu un teren fer­ ţiunii, dîrzenia şi spiritul forme economice şi social- litat pentru întărirea tă (Arta);
testate ulterior ca inven­
til pentru implementarea
te. In acest fel s-a reuşit de jertfă dovedite de ma­ HA: Trenul
ţii şi inovaţii. ideilor valoroase, care con­ sele largi populare în a- politice de natură să dea prieteniei şi frăţiei po­ seriile I-iJ
dotarea carierei Coran da O problemă foarte im­ tribuie la creşterea pres­ ceste bătălii au stîrnit un cî.mp liber dezvoltării for­ porului român eu naţio­ A); Mesager
cu utilaje de mare pro­ portantă căreia comitetul tigiului metalului hune- viu interes în rîndurile ţelor de producţie şi să nalităţile conlocuitoare, bil (Modern
buna rea Sfi'n
ductivitate — excavatoare sindicalului i-a acordat o dorean. opiniei publice europene. ridice ţara la nivelul de pentru unirea eforturilor căra); PETH
şi încărcătoare (economi- atenţie sporită este ridica­ organizare al ţărilor a- tuturor locuitorilor aces­ ciul fermeca
sindu-se prin aceasta un vansate din Europa. tor meleaguri de orice Anotimpul iv
rea nivelului de calificare tembrie); Ac
număr mare de posturi), şi de perfecţionare a ca­ ACTIVITATEA DE EXPORT Imperiile otoman, ţarist naţionalitate, în lupta pen­ stein (Unii
utilaje dc transport, pro­ drelor din loate sectoa­ şi habsburgic erau profund tru scuturarea jugului a- PENI: Miss
(Cultural) ;
ductivitatea muncii cres- rele de activitate, atît în interesate în menţinerea supririi sociale şi naţio­ Biciul *'erme
cînd de două ori numai ceea ce priveşte pregăti­ calitate ® dinamism • eficienţă stăpînirii feudale în ţările nale". făru ,ON 1
pe baza modernizării rea tehnică, cit şi pregă­ ■ xx-x-x-.x. x. :■ :■:•>. Ex :-: .Ş-'x'x-v . : x .-x-x-. : •: x-x-.-. x-.-.x-x-x-x-Xv■■■■-:•• • •••,.. xŢ<v.v. române, în împiedicarea Desfăşurarea revoluţiei că it. ploaie
transportului. (Urmare din pag. 1) Dorin Arnold şi Ion Co- oricăror schimbări cu ca­ burghezo-dcmocratice, lup­ PETRII® A: A
tirea economico-politieă. un căpitan ci
Urmînd preţioasele indi­ în acest sens, s-au înfiin­ crean, se repară imediat racter progresist şi, în tele ulterioare de elibera­ - cit or esc); A
caţii ale secretarului gene­ ţat cursuri de calificare acelaşi timp, primii con­ s.d.v.-istica necesară, iar special, în înăbuşirea as­ re naţională şi socială, Focurile (M
ral al partidului, tovară­ trolori ai calităţii. în colaborare cu secţia piraţiilor spre unire şi luptele de clasă care au URI CÂNI: D
răsplată
(K
şul Nicolae Ceauşescu, de şi policalificare a perso­ — Operativitatea este o sculărie-matriţerie a între­ dezvoltare de sine stuă- determinat marile sch'tn- BRAD: Visul
nalului muncilor, pregă­
ridicare la un nivel cali­ condiţie de bază pentru o- prinderii noastre, condusă toare ale poporului român, bâri revoluţionare Jin rine (Steaua
RARARZA: 1
tativ superior al fluxurilor tirea cadrelor tehnice la norarea contractelor în­ de ing. Nicolae Rusu, am în acest context este de România sînt rezulta' a tru complicii
şi tehnologiilor de produc­ cursuri de perfecţionare, cheiate şi, implicit, pentru realizat dubluri de scule, admirat faptul cum un ale participării unite . 3 rul); OR AŞI
ţie, comitetele de partid în acest fel s-a reuşit asi­ afirmarea continuă în lu­ dispozitive şi verificatoare. popor, aflat sub suzerani­ maselor populare, expri- din Lnramic
Norul alb Ci
şi de sindicat, consiliu] gurarea tuturor locurilor me a renumelui produse­ Aşadar, se poate avea de­ tatea otomană şi sub rnînd rolul hotărî-tor pe căra); GEC
oamenilor muncii şi comi­ de muncă importante cu lor cu marca „I.C.O." - a- plină încredere în capa­ „protectoratul ţarist", iar o care poporal l-a jucat In Medalia de a
sia pentru organizarea şi muncitori cu o calificare răta inginerul şef al sec­ citatea noastră, a tuturor altă parte sub stăpînire făurirea propriei sale cultura); HA
superioară şi înaltă com­ ţiei mase plastice-piese celor ce muncim la „Chi­ habsburgică, a dus revo­ istorii, confirmând justeţea aur, nagan
modernizarea producţiei auto, Ioan Sacaciu. In sco­ mica" Orăştie, de a con­ luţia la izbîndă în unele tezei materialismului dia­ BRAZI: Cît
au examinat permanent petenţă profesională. în pul asigurării unei ritmi­ tribui, prin produsele fa­ părţi ale teritoriului său, lectic că adevăratul fău­ eram; CALA
roşu — seri 11
la faţa locului, pe flux, cadrul acestor cursuri de cităţi optime în derularea bricate aici, la sporirea fie chiar vremelnic. ritor al istoriei este po­ de cultură);
problemele cu care se perfecţionare au fost an­ producţiei, în atelierele prestigiului şi forţei eco­ Revoluţia română a ară­ porul .şi numai poporul. Călătorie înt
confruntă brigăzile de pro­ trenaţi şi cei mai buni de întreţinere şi reparaţii, nomice a României socia­ tat eît de trainică, de mobil (Mure
ducţie, locurile de muncă specialişti şi cadre ingine­ sub conducerea maiştrilor liste în lume. vitală este dorinţa poporu- Prof. MARIA ViRTOPEANU Greşeală fata
cu productivităţi mici şi reşti din unitate, progra­
mele complexe de pregă­
operaţiile cu consum mare VREMI
de manoperă, carburanţi tire şi perfecţionare pro­ Încă din primele ore ale probă de întrecere, cea dc de artă culinară, de buni (clasa a lll-a, Şcoala gene­
sau energie. Pe această fesională cuprinzînd nece­ dimineţii de duminică, pla­ orientare turistică, a reunit gospodari. S-au evidenţiat rală 6), Adina Man şi Răz-
bază au fost stabilite 45 sităţile fiecărui an, pre­ toul de la Pădurea Bejan 150 de copii din fiecare echipajele şcolilor generale van Nicov (clasa a IV-a, Pentru azi
fi în goner.
de măsuri, din care au cum şi perspectiva între­ (Deva), cunoscut loc de o- şcoală, grupaţi pe echipaje nr. 4, 5, 1 (locul I), nr. 6, şcolile generale 6 şi 4), E- cu cerul tem
fost realizate mai mult de gului cincinal, mai ales grement, a fost inundat de aparţinînd claselor lll-IV, 7, Liceul pedagogic (locul telka Kovacs şi A. Gher- Local vor cf
jumătate, unele chiar în necesităţile de muncitori aproape două mii de pur­ V-VI şi VII-VIII. La un mo- II), nr. 3, 2 (locul III). ghesou (clasa a V-a, şco­ caracter do
în meseriile deficitare. tători ai cravatelor roţii cu lile generale 2 şi 3), Sma- soţi te de des
avans faţă de termenele trice. Izolat
prevăzute. Menţionăm, din­ De bună seamă, activi­ tricolor participanţi la o randa Fazakas şi Sebastian d<v apă căzi
tre tonte acestea darea cu tatea desfăşurată de orga­ XX-a ediţie a complexei ac­ u Frenjiu (clasa a Vl-a, şco­ P‘/şi 15 litri
va sufla slî
şase luni rnai devreme în nele şi organizaţiile sindi­ ţiuni educaţionale „Freamăt FREAMĂT DE CODRU lile generale 4 şi 6), Cris­ rat, pred or
exploatare a zăcămîntului cale este mult mai diver­ de codru". Pe chipurile tu­ tian Nedelcu, Adina Vernl- sectorul vest
Bocşa, realizîndu-se însem­ să şi complexă. în esenţă turor celor prezenţi — copii, o complexă acţiune chescu (clasa a Vll-a, şco­ Intensificări
durată In t
nate economii la materiale însă este menită angajă­ profesori, părinţi - se putea lile generale 1 şi 4), Lau- sol or. Tempo
citi voia bună, bucuria cli­
renţiu Pleşa (clasa o VIII-a,
şi reducerea preţului de rii mai responsabile a fie­ pelor petrecute in aer liber Şcoala generală 5). nime vor fi
cost. Tot cu şase luni în cărui om în punerea în intr-o zi însorită, de auten­ educaţională Au urmat proba de fot­ tre io .şi if
cele maxime
avans au fost asigurate practică a tot ce ne-am tică vară. Organizatorii ma­ bal. jocurile distractive „La 25 de grade.
condiţiile pentru haldarea propus. Şi în viitor, pu- nifestării — Consiliul muni­ ţintă", „Pescarul amator",
La munte :
sterilului pe un amplasa­ nînd la baza întregii ac­ cipal al Organizaţiei pionie­ ment dat, Pădurea Bejan O De un deosebit interes „Fuga in sac", „Fuga in trei fi în general
ment din imediata veci­ tivităţi exigenţele reieşite rilor ţi Casa pionierilor şi fost de-a dreptul impinzitâ s-a bucurat proba de crea­ picioare", „Pendulul zbură­ cu cerul tc
nătate a carierei, obţinîn- din Expunerea tovarăşului şoimilor patriei - şi-au do­ de numeroasele echipaje ţie plastică „Penelul ferme­ tor“ — mult Îndrăgite de co- ros. Local
du-se reduceri importante Nicolae Ceauşescu, secre­ rit ca actuala ediţie a care intr-un timp record au cat", lucrările realizate fiind pil. Toate acestea au făcut averse de p
ţi te de dese
la consumurile de combus­ tarul general al partidu­ „Freamătului de codru" să străbătut itinerarul progra­ afişate intr-o expoziţie ame­ ca dincolo de latura educa­ trice. Vînti
tibili lichizi şi la cheltuie­ lui, la şedinţa Comitetului devină o veritabilă duminică mat. Pe primul loc s-au najată ad-hoc in aer liber. ţională a fiecărei probe, să moderat, din
şi vest, cu
lile de producţie, trecerea Politic Executiv al G.G. al cultural-distractivă care să situat echipajele şcolilor Printre semnatari s-au nu­ Înflorească zimbetul pe faţa izolate de pî
la mărirea treptelor de. ex­ P.C.R. din 29 aprilie a.c., reunească probe de între­ generale nr, 3 şi 5 (clasele mărat, la loc de frunte, Se- fiecărui copil, care vor ră- km/oră. Pe
ţă. (Met.eorol
tracţie de la 10 m la 15 m colectivul va acţiona cu cere capabile să capteze lll-IV), nr. 4 şl 5 (desele bastian Opriţa (clasa I, mine mult timp in aminti­ Viciu A. Tc
şi la puşearea găurilor dc fermitate şi răspundere cu adevărat interesul celor V-VI), nr. 3 (clasele VH Şcoala generală 5), Emilia rea celor aproape două mii
sondă cu încărcături dis­ pentru a justifica prin tineri, VIII). A urmat proba „Bucă­ Bojin şi Mircea Fărcaşu de pionieri deveni.
continui, la îmbunătăţirea fapte demne locul fruntaş După tradiţionalul cere­ tarii iscusiţi’’, cel prezen'.i (clasa a ll-a, şcolile gene- M m
dozării reactivilor de pre­ între unităţile de profil monial pionieresc, prima dovedind cunoştinţe bogate r a!o 2 şi 4), Marius Mihej MINEL BODEA
parare prin montarea şi din ţară.