Page 57 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 57
c s In lumina orientărilor şl; sarcinilor; stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu \
Spmi revoluţionar, iniţiativă creatoare In activitatea
tuturor colectivelor de oameni ai rnuncrc
Muncă stăruitoare pentru
continua creştere a producţiei
S O C I A L I S M U L ale anului am mers foar de sector, subinginerul Ni ţiune scoatem z i l n i c tot
— în primele patru luni
-
- â
mai mult cărbune — a
colae Dineş — adjunctul
său, minerii Petru Tomes-
ra minerul şef de brig.i l i
te bine. Amîndouă sectoa
Sabin Sasu.
_ O
Moşneag, mai.ş rii Aurel
brigăzile au fost la plan
remarcă în plus se
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. rele dc producţie. toate cu, Sandu Mariş, Vasile cuvine minerilor l-onchim
Lu<pu, Petru Luca, Nicolae
şi peste — ne spunea in
AL C O N S T I I U I U I P O P U I A R J U D E Ţ E A N ginerul ' Viorel Sirca, di Lazăr au merite deosebite f aur, ioan Ana, Ştefan
rectorul Minei Ţebea. în în buna organizare a m u n Prodan, maistrului Teodor
luna mai am intîmpinat cii pe toate cele trei schi ra Faur. care îşi realizează
unele greutăţi, mai cu
Anul XL, nr. 9 511 JOI, 16 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani seamă la sectorul 1. Ne-am
redresat. La sectorul TI
avem o depăşire do 205
tone. Aşa cum ne-am an
PLENARA COMITETULUI gajat, vom încheia semes
trul I cu o depăşire de cel
puţin 1000 ţpne de căr st depăşesc zilnic sarcinile
de producţie — corn piei a
JUDEŢEAN DE PARTID bune. LA MINA TEBEA maistrul miner Ioan Ced
— Am deschis şi pus in
exploatare un abataj fron au. secretarul organizaţiei
I«ri a avut loc, la Deva, descu, Stelian Popcscu, combinatele s id e ru r g 1 ce tal în stratul 1; blocul i I buri, în asigurarea func de partid dc la sectorul I
plenara Comitetului jude- Mihai Teleanu, Hunedoara şi Călău, zăcă — spunea inginerul Gheor ţionării continue a utila Şi lucrătorii sectorului
ţean de partid. La lucrări- Vorbitorii au relevat — mintele de substanţe mi- t ghe Moţ, .şeful sectorului jelor din subteran, in Iii eieclromecanic-trans-
le plenarei au participat aşa cum au făcut-o şi ima nerale utile de la Coran- I. Este un cărbune de cea transportul cărbunelui la porl, coordonat de ingine
membrii şi membrii su ginile filmate în multe lo da-Cetiej şi Valea Morii- mai bună calitate. Produc suprafaţă. rul Virgil Niţă, depun
pleanţi ai Comitetului ju calităţi şi pe mari şantie Brad, noile întreprinderi ţia creşte zilnic. — Şi noi, cei de la sec forturi pentru asigura re, i
deţean de partid, primii re — coordonatele .dezvol miniere Potrila-Sud, Lo- La sectorul II, fruntaş p t torul I, sînfem pc cale de
secretari şi secretarii pen tării economico-sociale a nea-Pilier, Valea dc Brazi, mină, se scoate cărbune a ne r e d r e s a produc GH. I. NEGREA
tru probleme economice judeţului nostru în a n i i Cîmpu lui Neag, Iscroni, din abataje cameră. I n g i ţia. Din nou] abataj fron
ai comitetelor de partid construcţiei socialiste ‘în uzinele de preparare a căr nerul Dorel Iuga — şeful tal pus dc curind în fune (Continuare in pag o 2-3)
municipale şi orăşeneşti, România, în cele patru bunelui de la Livezeni şi
secretarii comitetelor de decenii de la istoricul aci Uricani. salba de hidro
partid şi directorii orga al naţionalizării principa centrale de pe Rîu Mare,
nizaţiilor de investiţii şi lelor mijloace de produc modernele ansambluri de •CAMPANIA' AGRICOLĂ M
unităţilor beneficiare din ţie — la 11 Iunie 19-18 — locuinţe din Deva, Orăş- piti
judeţ, reprezentanţi ai in şi cu deosebire după Con tie, Haţeg, Valea Jiului.
stituţiilor de sinteză, ai gresul ad IX-lea al parti Plenara a exprimat mul întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor
unor organizaţii de masă dului, în perioada de îm ţumiri conducerii partidu
şi obşteşti, alte cadre "cu pliniri fără precedent pe lui, personal secretarului
munci dc răspundere. care cu justificată mîndrie general, tovarăşul Nicolae
Participanţii la plenară patriotică o numim „Epo Ceauşescu, pentru spriji sud imperativele urgenţei şi calităţii
au urmărit un reuşit film ca Nicolae Ceauşescu". în nul consecvent acordat
color despre activitatea acest arc de timp extrem privind creşterea econo In cele trei cooperative poate fi un exemplu pri trian, care şi-au prăşit
desfăşurată de organele de generos — ca urmare mică a judeţului nostru. agricole de producţie din vind modul cum trebuie deja suprafeţele anga
şi organizaţiile de partid, a însemnatelor fonduri de Din 19G5 şi pînă în pre comuna Mărtineşti între organizate şi se desfăşoară jate în acord global.
consiliile populare, consi investiţii alocate de stat, zent au fost alocate fon ţinerea culturilor prăşitoa- lucrările de pe ogoare. în Brigada din satul Mă
liile oamenilor muncii din de la an la an mai duri de investiţii de 121 re şi recoltarea furajelor ziua raidului nostru, am gura este condusă de la-
unităţile beneficiare .şi an mari —, harta economică miliarde lei, mai mult de cunosc o puternică mobili găsit în diferite tarlale cob Floran, un om deose
treprizele de construcţii a judeţului s-a îmbogăţit 80 la sută din fondurile zare de forţe umane şi cultivate cu porumb un bit de inimos, bun orga
pentru realizarea prevede cu importante obiective fixe totale din economia mecanice. Pentru a con mare număr de oameni la nizator şi coordonator al
rilor planului* de investi li» industriale şi sociale, ora . hunedoreană fii-nd realiza semna cum sînt organiza sapă. Stăm dc vorbă cu activităţii de pe ogoare
pe semestrul I a.c. şi a şele şi-ou conturat o în te în aceşti ultimi 23 de te şi se desfăşoară cele Aurelia Kiss. secretarul El este şi deputat în con
sarcinilor stabilite de con făţişare nouă. modernă, a- ani. două activităţi am între siliul popular comunal şi
ducerea partidului, de gricultura şi-a sporit po Au fost subliniate tot prins marţi. 14 iunie a.c., delegat sătesc.
Conferinţa judeţeană de tenţialul productiv, viaţa odată sarcinile mobiliza însoţiţi dc Nicolac Ber- COMUNA — Marea majoritate a
partid din decembrie 1987 oamenilor a devenit mai toare ale judeţului în do ceanu, secretar adjunct cu locuitorilor salului nostru
privind punerea în func îndestulată. Au fost în meniul investiţiilor în a- probleme de propagandă MĂRTINEŞTI sînt pensionari, dar mun
ţiune a noilor obiective făţişate, in film şi în dez nui 1988 (realizarea unui al comitetului comunal de cesc cu multă tragere de
prevăzute în acest an. bateri, activitatea susţinu volum de lucrări însu- partid, un raid pe ogoa inimă — ne spune inter
în cadrul dezbaterilor tă a constructorilor şi be mînd 9,7 miliarde lei), ac rele unităţilor agricole din organizaţiei de partid din locutorul. Aron Muntean.
pe marginea filmului pre neficiarilor de investiţii, a tivitatea desfăşurată în Jelcdirtţi, Mărtineşti şi unitate, care ne spune: Vela Cărăbulea. Ioan Jo-
zentat au luat cuvintui to proiectanţilor şi a unor cele cinci luni şi jumătate Dineu Mare. — La cartofi s-au făcut san, Marioara Muntean,
varăşii : Ioan Resign, furnizori de materiale, u- din acest an şi unele rea două rebilonări, iar sfe tuiius Muntean, ■ Ida Cn-
Alexandru Ciorogaru, Vio- lilaje şi echipamente • pen lizări obţinute, între care COMUNIŞTII — cla a fost prăşită manual şan şi alţii sînt înlotdeau-
rel Răceanu, Nicolac Oar- tru realizarea unor obiec punerea în funcţiune a hi IN PRIMELE RÎNDURl de două ori. Prima pra- na în fruntea lu eră rilo r
gă, Adrian Rovinaru, Du tive cum sînt Termocen drocentralelor Oslrovu Ma- şilă mecanică Ia porumb agricole
mitru Armăşoscu, Floarea trala Mintia şi I.M.C. De Cooperativa agricolă de s-a încheiat şi se apropie
Dîrvan, Gheorghe Davi- va, unele capacităţi de la (Continuare în pag. a 2-a) producţie din Jeledinti de finalizare praşila ma ORG-ANtZA RL
-
nuală. IREPROŞABILA,
— Cine se află în pri- PARTICIPARE
melc rînduri la in-treţine- NUMEROASA LA MUNCA
PREMIERĂ TEHNICĂ LA ÎNTREPRINDEREA rea culturilor 7
VENITURI I \ — Cei mai harnici s-au La cooperativa agricolă
MINIERĂ VALEA DE BRAZI dovedit a fi comuniştii E- din satul de reşedinţă a
SUPLIMENTARE dita 2u-dor, Eugenia Ser
» i
I Avînd permanent în ba n, Francisc Egri. i r i n a TRAIAN SONDOR
| atenţie cerinţele reieşi- Translatarea turnului puţului Zudor, îosif Ferencz. Floa
| te din expunerile secre- rea Cioeăni-lă. Ano Bis- (Continuare în pag a 3-a)
' tarului general al parti- !!
j dului, tovarăşul Nicolae j de extracţie pe poziţie definitivă
, Ceauşcscu, Ia şedinţa |
| Comitetului Politic E-
" xecutiv al C. C. al i Ieri, 15 iunie 1988, în la sol, la o distanţă de schimb şi reparaţii utila-
j P.C.It. din 29 aprilie Valea Jiului a fost con 23 metri de poziţia pu je şi echipamente elec-
semnată o premieră teh ţului, cu o adîncime do trotehnice miniere Petro-
* a.c. şi şedinţa comună nică în mineritul din ţara 600 metri, şi translatarea şa ni.
I a Consiliului Naţional noastră : translatarea tur sa pe poziţia definitivă a
I al Oamenilor Muncii nului puţului de extracţie fost concepută de un co Operaţia de translatare
J şi Consiliul Naţional al pe poziţie definitivă la lectiv de specialişti de la s-a finalizat cu deplin
I Agriculturii, colectivul Întreprinderea minieră Va Institutul de cercetare, in succes ieri, la ora 14,45,
■> întreprinderii miniere lea de Brazi. ginerie tehnologică şi pro in prezenţa unui mare
j Hunedoara se prezintă Ce înseamnă aceasta ? iectări miniere pentru număr de specialişti şi
' pe cele cinci luni ale O serie de avantaje, în huilă şi pusă în practică cadre do conducere din
) acestui an cu însemna- toate unităţile miniere ale
I* te depăşiri de plan. tre care cel mai impor de brigada nr. 5 - con Văii Jiului, care au apre
este
dusă de sing. Emil Tutuna-
tant
scurtarea
cu
pre
| Despre fermitatea şi nouă luni a punerii în ru — din cadrul Întreprin ciat reuşita acestei do- i
|| menii muncii acţionea- i funcţiune a puţului de derii antrepriză de con meniul mineritului. 1
l
naţionale
in
miere
* răspunderea cu care oa-
J ză pentru valorificarea extracţie şi expedierea „la strucţii şi montaje miniere Materializarea acestei ţ
a
unei
importante
ziuă"
Petroşani.
| superioară a bazei dc S I cantităţi de cărbune din Turnul metalic - cel soluţii tehnice originale l
pune in evidenţă străda- i
* materii prime, vorbeş- I ) abatajele acestei tinere mai înalt de acest gen niile şi preocupările mi- '
j te de Ia sine faptul că, întreprinderi miniere — din ţară (de 53,5 m) - nerilor şi constructorilor de ^
> pe baza îmbunătăţirii j mai ales dacă avem in şi contrafortul au fost con obiective miniere din Va- t
vedere şi faptul că exe fecţionate pe tronsoane,
^ conţinutului de metal » cuţia şi montarea turnului in atelierele proprii ale lea Jiului pentru infăp-
j în minereul brul ex- j s-au efectuat în timp ce constructorului, montarea tuirea neabătută a orien- )
I tras, în această peri- ' minerii lucrau la adinci- lor s-a executat in incin ţărilor şi indicaţiilor se- ^
cretarului general al parti- ţ
j oadă veniturile supli- j - rea puţului de extracţie. ta minei, iar translatarea dului, tovarăşul Nicolae .’
De menţionat şi alte e-
a fost efectuată cu ajuto
| men’tare obţinute sînt j iemente interesante. Solu rul unei instalaţii hidrau Ceauşescu, privind creşte- i
I de peste 5,5 milioane l ţia execuţiei separate a lice, pe cricuri şi căru rea producţiei de cărbune, ^ mitr prelucrează ro|i penlru vflgonfijil do mină.
V.u.w.n. Crlşcior. sectorul ma.şlni-uneltc. Ţlberlu Căilă-
lei. j scheletului metalic, în cioare, realizate de între sporirea continuă a bazei l
■ greutate de circa 300 tone. prinderea de «■“«e materii prime o tării, j Poto NICOLAE GHEORGHIU
i !
