Page 58 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 58
rag. 'i DRUMUL SOCIALISMULUI NIL
Plenara Comitetului In lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Spmi revoluţionar, iniţiativă creatoare în activitatea
judeţean de partid tuturor colectivelor de oameni ai muncii
CONSF.
Muncă stăruitoare pentru treprlnderea
Orăştio a f
(Urmare din pag. 1) şi Cîmpu lui Neag, hi unor materiale, utilaje şi rînd, gazda
drocentralele Tote.şti II şi echipamente ce urmează tuiri la. '-ar
Haţeg, dublarea căii fera a fi montate, mai ales la continua creştere a producţiei Clpat JlserlSCd
unităţile apa
noile întreprinderi minie tralel indust
te Simeria — Petroşani,
re şi Păclişa, pre-paraţiei dezvoltarea capacităţii I.C. re de la Valea de Brazi, chipamento !
Uricani, instalaţiilor pen Cîmpu lui Neag, Iscroni, (Urmare din pag. 1) tuate estimează un masiv în subteran,. patru la su matica acest
tru recuperarea resurselor Orăştie, ca .şi ia un însem Eonca Pilier, pe şantiere cîmp minier cu cărbune prafaţă, cei 294 de comu tuiri a viza
cunoaştere ş
energetico secundare de nat număr de apartamen fluxului continuu al căr de o valoare deosebită. nişti do ia mina noastră legilor cont
la combinatele siderurgice te, se înregistrează mari le de locuinţe din Valea bunelui din abataje la Alte trei brigăzi acţionea sînt mereu în prima linie retribuirii în
Hunedoara şi Călan, dez rămîneri în urmă faţă de Jiului, Simeria, Deva. suprafaţă. ză pentru deschiderea pe pentru a scoate tot mai bal, precum
de soluţiona
voltarea capacităţii de grafic. Pentru o serie de Lipsurile şi neajunsurile — Un accent cu totul rimetrului minier din mult cărbune — conchi litigii.
producţie la F.P.R. Baru, obiective nu sînt încă ela din activitatea de investi deosebit punem pe deschi stratul II al minei Ţebea. dea maistrul Ghcorghe Bu-
predarea la beneficiar a borate documentaţiile de ţii, au arătat vorbitorii, derea do noi câmpuri mi Cu rezultate valoroase se dugan, secretarul comite ■ CANTO
COOPERATO
circa 000 apartamente. execuţie ori nu sînt elibe se datoresc şi insuficien niere — ne spunea ingi înscriu şi minerii de la tului de partid al minei. CANIZATOR]
S-au apreciat măsurile şi tei preocupări din partea nerul foan. Csernntoni, de microcariera de exploata La sectorul II am ajuns la Deva a intrat
acţiunile întreprinse de rate amplasamentele, pen organelor şi organizaţiilor la compartimentul inves re la suprafaţă, formaţie productivităţi bune, cinci o mlcrocan
organele .şi organizaţiile tru altele nu au fost con de partid municipale, oră tiţii. Ea săparea puţului condusă de maistrul Ioan tone şi chiar mai mult pe prin grija,
Elena Fopa,
de partid, consiliile oame tractate materialele sau şeneşti şi comunale, con nr. 1 — Mesteacăn am a- Incău. Minerii Dorel Clej, post. Aşa cum ne-am ntîncare găi
nilor muncii din cadrul utilajele necesare. siliilor populare pentru juns la —120 metri. Mai Ioan Petruţ, Ioan Dan îşi angajat, vom încheia se echipele de
antreprizelor do construc Vorbitorii s-au referit avem 40 de metri do fă realizează .şi depăşesc zi mestrul I cu toţi indica canizatorl şi
torl ai ogoai
ţii şi întreprinderilor be şi ia faptul că, deşi orga impulsionarea ritmurilor cut, să ajungem la —160 de zi sarcinile de plan. torii de plan realizaţi. cu amplifica
de execuţie, sprijinirea u-
neficiare de investiţii, cu nizaţiile de construcţii nităţilor do construcţii şi metri, unde cercetările — Constituiţi în opt or Producţia de cărbune la lui şl volum
sprijinul factorilor care sînt, în general, dotate co geologice şi probele efec- ganizaţii de bază, patru Ţebea va spori mereu. lor din cam
mărul
porţi
au răspunderi în înfăptui respunzător cu maşini şi beneficiare în soluţionarea zilnic va sp
rea programului de inves utilaje specifice, acestea cu operativitate a proble rnbll, masa
tiţii al judeţului, prin ca melor apărute pe parcur Atenţie sporită conţinutului fiecărui oamenilor îi
ro s-au intensificat ritmu nu sînt folosite raţional, sul pregătirii şi realizării
rile do execuţie la anu iar activitatea de întreţi obiectivelor, întărirea or
mite obiective, s-au solu nere .şi reparaţii se desfă dinii şi disciplinei tehno articol publicat la gazeta de perete
ţionat operativ anumite şoară defectuos, ceea cc logico si a muncii la toate
probleme, s-a urgentat pu evidenţiază carenţe în or . punctele de lucru. Seeţia mecano-energeti- U.T.C. nu aminteşte nimic zilnică a sarcinilor, în • 20,00 1
nerea în funcţiune a unor ganizarea şi conducerea Plenara a concluzionat că din cadrul întreprinde de activitatea tinerilor de condiţii de economisire 20,25 In pre
obiective.
muncii pe şantiere, in că înfăptuirea programe rii de materiale de con aici. Sînt doar două mo a materiilor prime, mate narei C. C.
în acelaşi timp însă, lor de investiţii cc revin strucţii Deva reprezintă o tive care trebuie să dea rialelor şi energiei, la fo Un am i
plenara a considerat că, gospodărirea dotării teh judeţului Hunedoara din subunitate do bază în ac serios de gîndit biroului losirea in întreaga capa tor p. _ t
raportat la cerinţele şi e- nice. Serioase deficienţe documentele Congresului tivitatea întreprinderii, cu organizaţiei de partid, se citate a maşinilor şi u.ti perfecţionări
xigenţele subliniate de se s-au manifestat .şi în uti ■al XlII-lea şi Conferinţei sarcini şi responsabilităţi cretarului adjunct cu pro lajelor, creşterea producti 7 activităţi •
cretarul general al parti lizarea integrală şi efi Naţionale ale partidului, majore în îndeplinirea paganda. vităţii muncii, recuperarea şi anotimp
dului, tovarăşul Nicolae cientă a forţei de muncă materializarea neabătută a planului. Avînd în vedere Să vedem ce ne oferă materialelor refolosibile, tură • 21,(
Ceauşescu, la şedinţele ■şi a timpului efectiv de orientărilor şi indicaţiilor acest fapt, ne-am propus însă şi propaganda vizua întărirea ordinii şi disci foileton. „
Comitetului Politic Exe lucru — îndeosebi pe a- date de tovarăşul Nicolae să consemnăm felul în ca lă din atelier. încă do la plinei. se aleg",
cutiv al C.C. al P.C.R. din menajarca hidroenergetică Ceauşescu. la şedinţele Co re propaganda vizuală de intrare atrage atenţia un Un lucru bun, pe care televiziunii
20 aprilie .şi 6 mai a.c. şi mitetului Politic Executiv aici sprijină efectiv rea panou: „Fruntaşii noştri". îl remarcăm şi noi ca a- Premieră j
Rîu Marc-Rotezat, la du lizarea sarcinilor. Aflăm că primele trei lo tare - panoul cu generi 21,50 Teleju
Ia recentul forum al de blarea căii ferate Sime al C.C al P.C.R. din apri Să începem cu gazeta
mocraţiei noastre munci lie .şi mai a.c. şi la recen curi în întrecerea socia cul „De vorbă cu tine în închiderea |
ria—Petroşani şi pe şan de perete a organizaţiilor listă au fost cîştigate, în suţi". Iată şi- câteva între
toreşti, revoluţionare, rea tierele de locuinţe dm ta şedinţă a Consiliului de partid, sindicat şi ordine, de Ilie Tănasă, Io- bări pe care le ■ conţine:
lizările obţinute în dome Naţional al Oamenilor U.T.C. Este -evidentă grija sif Peteleu şi Viorel Joan-
Petroşani şi Petriia. „Cum ţi-ai îndeplinit sar
niul investiţiilor pe cinci Referindu-se la calitatea Muncii .şi Consiliului Na pentru estetic şi bun gust. I^INEjW
luni şi jumătate din acest ţional al Agriculturii tre Ce oferă însă ediţia a opt
necorespunzătoare -a anu
nn nu sînt pe măsura con mitor lucrări, în . special buie să determine^ o mo sprezecea ? Unul dintre Propaganda vizuală — actuală, concretă, DEVA: N
diţiilor create, a potenţia bilizate mai energică a articole, „întrecerea socia grozavi (Pot
la structurile de rezisten tuturor factorilor ce-şi listă ’88", ne prezintă eficientă dorinul şi j
lului uman, material şi ţă, ia finisaje şi instalaţii fruntaşii po primele cinci le (Arta); H
tehnic existent. în cadrul desfăşoară activitatea în Trenul de a
— pentru remedierea că domeniul investiţiilor, pen luni ale acestui an. Un dea, iar dintre formaţii, I-II (Modern
dezbaterilor au fost accen tru realizarea ritmică a altul adresează felicitări cinile de plan ?", „Cum sagerul ' invi
tuate în mod deosebit, iar rora se consumă materia color caro în ultima vre cea mai bună s-a dovedit ţi-ai ajutat colegii „Ge dern — 11);
le, timp .şi manoperă în planului şi punerea în cea condusă de Ioan Flo- carte citeşti ?", „La ce ziar •Sfîntului (FI
imaginile filmate au ilus funcţiune la termenele sta me şi-au aniversat ziua de rea. în imediata apropie TROŞANI: r
trat convingător stările de plus, încărcîndu-se costu bilite a tuturor obiective naştere. Cel de al treilea re, un mare panou cuprin eşti abonat?" cat (Parîng)
Dincolo de toate aceste
(7
iubirii
lucruri negative care au rile de producţie şi dimi- lor din acest a.n, pregă aminteşte că In adunarea de expunerile tovarăşului lucruri pe care le consi Rlo Bravo -
existat, că mai există încă nuîndu-se eficienţa econo organizaţiei do sindicat Nicolae Ceauşescu ia şe derăm pozitive, se impun (Unirea)' L
tirea temeinică, încă de
pe şantiere greutăţile şi mică —, vorbitorii au for pe acum, a planului pe s-a hotărît ca perioada dinţa Comitetului Politic cîteva observaţii critice, tenipora i
(Cultura,,, \
neajunsurile cu care s-au mulat critici aspre la a- 20—30 a lunii să fie de Executiv al C.C. a.l P.C.R. în primul rînd este nece cob (I.mcaf,
clarată decadă record în
confruntat constructorii, dresa unor constructori 1989, sporirea contribuţiei producţie. din 29 aprilie a.c. şi Ia sară o grijă sporită pen NEA : Du
judeţului Hunedoara la e-
ploaie (Min<
ispectele de dezordine şi pentru superficialitatea cu dificarea multilaterală a Se pare că din exces de şedinţa comună a Consi tru actualitate şi concre TRIL A: A f<
indisciplină de la unele care lucrează, dar 'şi a patriei. grijă pentru aspectul ex liului Naţional al Oame teţe. Argumente: panoul căpitan cura
puncte de lucru, superfi unităţilor producătoare de Plenara a adoptat un terior al gazetei au slăbit nilor Muncii şi Consiliu cu sarcinile şi angajamen toresc): UR
pă faptă şi i
lui Naţional al Agricultu
cialitatea în gospodărirea materiale de construcţii, program special de măsuri simţitor preocupările pen rii, alte documente de tele secţiei luate în între tezat); BHAl
cerea socialistă nu cuprin
şi folosirea anumitor ma do unde pleacă adesea lo care a fost supus dezbate tru conţinutul şi caracte partid din ultima peri de nimic. Tot ce s-a fă noi balerine
şie) ; OU
teriale, utilaje şi echipa turi de produse cu vizi rii participanţilor. rul concret al materialelor oadă. cut pînă acum în acest 100 000 pentr
mente, deficienţele privind bile şi inadmisibile defi în încheierea lucrărilor publicate. Numai aşa se O privire de ansamblu sens a fost ştergerea ulti tate (Minerul
A doua var
explică faptul că gazeta
calitatea unor lucrări şi cienţe calitative. plenarei a luat cuvîntul de perete a organizaţiei asupra atelierului dă ima mei cifre a anului... tre tria); Pro»
materiale do construcţii. Alte observaţii critice tovarăşul Ion l’opa, prim- de partid nu cuprinde nici ginea unei propagande vi cut. De asemenea, multe căra); GE<
Medalia de a
Ca urmare, la obiective au vizat modul necores secretar al Comitetului un articol cu aspecte alo zuale bogate şi diverse. dintre lozinci, valabile ori cultură): HA
importante • cum sînt mi punzător, păgubitor de de judeţean Hunedoara al muncii comuniştilor, sau Atrag atenţia pancarte ca unde, sînt prăfuite sau aur, nagan
nele Eonea Pilier, Tscroni pozitare si gospodărire a P.C.R. că cea a organizaţiei ro cheamă la realizarea chiar în parte degradate. BRAZI: Cit
eram: SIMEI
VALENTIN NEAGU torie intr-un
(Mureşul); I
ranţii — seri
mina).
înconjuraţi cu dragoste, îndrumaţi cu răbdare
Grădiniţa cu program noastre, intre care amin potrivească culorile sau tru oraşul în care trăiesc, cei mici contribuie din iB»ronc
normal nr. 4 Hunedoara. tesc pe Rodi ca Crişan, Eu să modeleze un obiect. pentru patrie. plin la formarea lor.
De cum intri în holul uni genia Studinschi şi Eleo- Apropierea, tonul cald al ...Întrebărilor simple, dar Aceeaşi părere despre
Rezultatele
tăţii ai revelaţia confortu nora Uscata — pornind de celei care-/ supraveghează interesante le răspund colectivul grădiniţei o ex ÎS iunie 1088
lui, realizat şi Întreţinut la ideea că acesta este şi îndrumă ne dau certi prompt Anamaria, Danie primă şi Vasile Suciu, e- Extr. r : 4:
zilnic, cu pasiune, de ci- spaţiul unde cei mici îşi tudinea că cei mici vor la, Viorica, Ion uf, Călin... lectrician la uzina cocso- 2, 14.
Extr. a ii-
teva lemei care s-au con desfăşoară activitatea o părăsi grădiniţa cu deprin Au glasul limpede şi cris chimică din C.S.H : „Alin, 28, 11, 3G.
sacrat educării şi Îngrijirii bună parte din zi - am derile atît de necesare talin şi o mulţumire imen băiatul meu, a învăţat Fond total
copiilor. Baza materială realizat cu ei numeroase începerii şcolii. să le inundă chipul îmbu multe lucruri utile şi in guri : , r >71 102
asigurată este completată teresante în orele petre
cu nenumărate cusături, cute sub supravegherea
cu plante de ornament şi COPIII - BUCURIA VIEŢII, TINEREŢEA Şl VIGOAREA NAŢIUNII personalului acestei uni
Hori, totul contribuind la tăţi. Cînd îl aducem la
crearea acelei atmosfere grădiniţă sintem liniştiţi Pentru azi
calde şi luminoase, atît de teme de educaţie prin şi - Satisfacţia m u n c i i jorat cînd educatoarea le că l-am lăsat pe miini bu fi în genera
necesară pentru colectivi pentru muncă, de formare noastre — ne spune Adria compensează atenţia şi ne. Lecţiile ce le învaţă Gerul va fi t
tăţile de copii. a comportamentului civic, na Tuşa - este să desco strădania cu „buline" ro aici îi sînt de mare folos". ros. Local
ploi, mal ai
- Am aniversat nu de de dezvoltare a limbajului perim calea pînă la su şii, aprecieri pe care co ...Apropiate de sufletul racter do av
mult — -ne spune Viorica şi comunicării orale. Pre fletul fiecărui copil. Iste piii le vor aduce şi la cu copiilor, educatoarele con te de descăi
Pop, directorul grădiniţei gătim cu bune rezultate ţimea fiecăruia dintre ei noştinţa părinţilor lor. tinuă zi de zi, prin tot trice. Vîntu
slab pînă
- zece ani de la deschi copiii pentru şcoală, efec- este dovada acestei reu - Simona, fetiţa noas ceea ce fac, o permanen din sectorul
derea unităţii. In acest in tuind numeroase exerciţii şite. Şi micuţii noştri par tră mai mare, azi elevă - tă muncă de educaţie. Gri nordic. T<
terval, condiţiile pentru pentru minuirea condeiu ne spune ing. Ioan Homoş ja şi răbdarea cu care-i minime vor
între 9 şi l
îngrijirea şi instruirea ce lui, pentru formarea unei ticipă cu toată fiinţa lor - a frecventat această înconjoară se imprimă în cele maxime
I.P.L. Deva, secţia de
lor mici s-au completat gîndiri logice. la lecţiile de memorizare grădiniţă. Aceloraşi ini cugetele imaculate ale ca mobilă Brad. Pe oricine 26 de grade.
mereu, astlel că în pre ...in mijlocul preşcolari a poeziilor şi cîntecelor moase educatoare l-am piilor pentru totdeauna. ai întreba din secţia ma
zent ne ocupăm de un lor, educatoarea Adriana patriotice, de cunoaştere încredinţat acum şi pe şini 2, prelucrări meca
mare număr de copii, cu Tuşa se apropie cu răb a mediului înconjurător, la Cosmin. Şi am credinţa că ESTERA SÎNA, nice, despre şeful de
echipă
Tudoran,
Volcu
prinşi in şase grupe. Îm dare de iiecare copil din cele care au menirea să bogatul program de acti IOAN VLAD, vei au/.i vorblndu-se des
preună cu educatoarele grupa sa, ajertindu-i să le dezvolte dragostea pen vităţi zilnice organizate cu corespondent pre priceperea şi hărni
cia care-1 caracterizează.