Page 6 - Drumul_socialismului_1988_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Locuinţe Sporirea producţiilor

7
zootehnice — preocupare
mai multe,
B UN
permanentă, SON DE <
Ea 29 ma
mai bune de prim ordin in ioloslnji
son f)o ct
linia- îdubl
dini. 1 }; sta
ţl Băiiiţa.
In perioada 'care a tre­
1
Masele populare hunedorene au acordat (Urmare din pag. 1) cut din acest an, coope­ şi pricepere, cu dragoste re tio mai
de animale.
pentru bu
rativa agricolă de produc­ Atenţia ce o acordă con­ a traficuli
{ost execi
tot sprijinul înfăptuirii actului naţionalizării avansuri în munca noas­ ţie din Valea Sîngeorgiu- ducerea cooperativei acti­ liicrâtorl
vităţii din zootehnie se re­
dc eonstru
lui a obţinut rezultate po­
tră zilnică. Vom asigura zitive la aproape toţi in­ levă şi în modul cum a te Petroţa
înfăptuită de clasa mun­ iot decursul istoriei mo­ era înfrăţită în lupta pen­ minerilor apartamente con­ dicatorii din zootehnie. fost _ pregătit şi se desfă­ rare eu I.A
reşti. (IO/
citoare, cu sprijinul mase­ derne şi contemporane a tru o viaţă mai bună , şi fortabile la termenele sta­ Astfel, efectivul total este şoară păşunatul animale­ respondent
lor largi, sub conducerea patriei noastre. Şi de a- mai dreaptă. bilite, chiar în avans. cu 40 bovine mai mare lor. Au fost organizate trei
B
..piui
Partidului Comunist Ro­ ceastă dată muncitorii hu- După preluarea între­ — Noi am venit cu 110 decît cel planificat, iar tabere de vară _______ una MERILOR"
mân, pe temeiul şi în lu­ nedoreni nu şi-au dezmin­ prinderilor naţionalizate constructori: dulgheri, zi­ cel matcă cu 4 capete. pentru vacile cu lapte şi desfăşurat
mina aspiraţiilor funda­ ţit puternicul spirit revo­ în propriile sale mîini, dari, zugravi, mozaicari Planul la viţei a fost de­ două pentru tineretul bo­ Haţeg a co
mentale sociale şi naţio­ luţionar şi partinic, an- muncitorii hunedoreni au — continua inginerul păşit. în ultima vretiic, vin. Toate au surse de nico-aplica
„Prietenii
nale ale poporului român, trcnînd toate . categoriile trecut cu liotărîre la mări­ Gheorghc Buşagă, şeful producţia de lapte a ces- apă, adăposturi pentru în­ După o di
naţionalizarea principa­ ş’ clasele sociale la lupta rea producţiei, muncind Brigăzii nr. 5 Orăştie. Du­ cut substanţial, în special grijitori, ca şi împrejmuiri nantă, atît
lelor mijloace de produc­ pentru înfăptuirea actului cu entuziasm şi abnegaţie, pă modul în care mun­ după ieşirea animalelor la pentru animale. în fieca­ teoretice, i
practice, Ii
ţie se înscrie ca un mo­ naţionalizării. După trans­ cu spirit de sacrificiu, cesc, eu i-aş evidenţia pe păşune, astfel că există re zi, la .programul din ocupat de i
ment de deosebită însem­ miterea la posturile de ra­ ştiind că de acum mun­ toţi. Dar în mod deosebit condiţii pentru recupera­ tabăra de vară a vacilor Iii general
nătate politică, economică dio a legii naţionalizării, cesc pentru întregul po­ se remarcă oamenii din rea restanţei. La ovine, de cu lapte participă Nicolae urmat do o
iilor gener
şi socială. Ea este primul în judeţul Hunedoara, ca por, pentru făurirea unei formaţiile conduse de Au­ asemenea, este depăşit e- Bogdan, preşedintele uni­ respectiv, i
act adînc structural şi de şi în întreaga ţai-ă, şi-a noi orînduiri sociale, pen­ rel Mardan, Rcmus Bîrlea, fectivul planificat. tăţii, Florica Lăpuşan, in­ |Rfî.
mare cuprindere care a început activitatea comi­ tru ridicarea ţării pe o Nicolae Popa, Mihai Şamu. Rezultatele ce ie rapor­ ginerul şef, sau un alt
v
avut loc pe tărîmul eco­ sia judeţeană, care a pus treaptă superioară din — Activitatea zilnică pe tează unitatea din Valea membru al consiliului de
nomic în cadi'ul amplului în aplicare prevederile le­ punct de vedere economic, şantierul de locuinţe se Sîngiorgiului au la bază conducere al cooperativei. ITELE1
proces revoluţionar de gii, sub conducerea nemij­ social şi politic. Producţia desfăşoară bine — preciza preocuparea conducerii co­ Acest fapt determină bu­
înnoire şi progres ale so­ locită a Comitetului jude­ industrială a început să tovarăşul Valeriu Coan- operativei pentru buna or­ na desfăşurare a mulsu­ • 20,00
cietăţii româneşti, inaugu­ ţean de partid. Colectivele crească -intr-un ritm ra­ drăş, secretar cu proble­ ganizare şi desfăşurare a lui şi păşunatului, preda­ 20,25 In
rat de revoluţia de elibe­ de oameni ai muncii au pid. Mari cantităţi de pro­ me de propagandă al co­ activităţii din zootehnie, rea la timp a cantităţii Expunerea
rare socială şi naţională, preluat întreprinderile, duse peste plan obţineau mitetului orăşenesc de în anul trecut consiliul dc lapte ce se obţine zil­ Nicolae C<
antifascistă şi anliimperia- conducerea acestora fiind minerii din Valea Jiului, partid Lupeni. Acţionăm de conducere s-a preocu­ nic. privire la
listă din august 1944. încredinţată noilor direc­ cei din zona Bradului, si- pentru ritmicitate în apro­ pat de recoltarea la timp O preocupare deosebită bleme al
Deschizînd o etapă nouă tori, în majoritate munci­ derurgiştii de la Hunedoa­ vizionarea cu materiale a plantelor dc nutreţ, ca acordă conducerea coope­ activităţii e
în evoluţia relaţiilor de tori. Consiliile de admi­ ra şi Călan. de construcţie. Deşi nu şi a fîneţelor naturale, rativei asigurării necesa­ ciale, a l e > i
producţie din ţara noas­ nistraţie ale societăţilor Prin conţinutul şi ţelu­ sînt stagnări, ritmul lu­ astfel că în iarna trecută rului do, furaje pentru logic şi
tră, naţionalizarea a avut naţionalizate au fost de rile sale, prin forţele caro crului poate creşte, . mai unitatea a avut furaje su­ viitoarea stabulaţie a ani­ cati pr
un rol hotărîtor şi o sem­ drept dizolvate. Organele au promovat-o şi au trans- cu seamă dacă avem în ficiente, ceea cc a per­ malelor. Se lucrează, de situaţiei ii
nificaţie profundă pentru controlului economic ju­ pus-o în practică, naţiona­ vedere că planul este ma­ mis o hrănire corespunză­ asemenea, la repararea a- • 20,45 Ci
desfăşurarea cu succes a deţean au participat activ lizarea principalelor mij­ re, iar angajamentul nos­ toare a efectivelor de bo­ dăposturilor pentru bovi­ timp • 2
operei do edificare a noii la întreaga activitate de loace de pi'oducţio din in­ tru dc a preda 100 de a- vine şi ovine. S-a realizat, ne şi a saivanelor pentru foileton. ,
orînduiri socialo în Româ­ inventariere a întreprinde­ dustrie şi transporturi, în­ părtamente în plus anul de asemenea, o bună în­ oi, a incintei zootehnice. se aleg". E
nia. Necesitatea şi viabili­ rilor. De asemenea, oficiul făptuită ; la' 11 iunie. 1948, acesta" ,este mobilizator. grijire a animalelor, evi- In acest fel se creează 21,50 Teleju
tatea actului istoric al na­ industrial a sprijinit efec­ a fost opera .revoluţionară Concentrare de forţe, denţiindu-se, prin activi­ condiţii ca activitatea zoo­
ţionalizării ni sc înfăţi­ tiv statul în preluarea în­ a clasei muncitoare, spri­ muncă intensă, desfăşu­ tatea ce o desfăşoară, în­ tehnică la C.A.P. Valea închiderea
şează în multitudinea va­ treprinderilor privat capi­ jinită de întregul popor, rată în .ordine" şi discipli­ grijitorii de bovine Con­ Sîngiorgiului să se înscrie
lorilor sale do la forţa ca­ taliste şi a acordat asis­ sub .conducerea Partidului nă. Aşa se derulează ’ acti­ stantin Furdui, Savcla tot mai mult pe coordo­
re a înfăptuit-o, de la pro­ tenţa necesară noilor fo­ Comunist Român, vitatea la ridicarea celor Nan, Ioan Furdui, Dumi­ natele noii revoluţii a-
cesul revoluţionar care a ruri conducătoare, în ve­ 528 de apartamente ce vor tru Lăzărescu, ca şi cio­ graj’e.
generat-o. Ea este opera derea asigurării continuă­ Prof. DUMITRU BARNA, fi construite în acest an banul David Davidoi, ca­ OEVav Zîl
re (Patria);
clasei caro reprezenta rii normale a procesului Arhivele statului Deva în Lupeni. re muncesc cu hărnicie TRAIAN BONDOR — seriile I-
plenar poporul român de producţie. Colectivele 1LUNEDOAIÎ,
— clasa, muncitoare, anco­ de muncitori din puterni­ din viitor (IV
rată în comandamentele cele centre industriale şi Viva Maria
B); Biciul ic
vremii, care a procedat pe 'muncitoreşti din Valea căra); PETI
temeiul şi în lumina as­ Jiului, Hunedoara, Deva, partamcntul
piraţiilor fundamentale ale Brad, Călan, Orăştie şi Figuranţii —
(7
Noiemb
întregului nostru popor. altele, au primit cu satis­ sentimentală
în frunte cu partidul facţie deplină legea naţio­ LUPENI: Ai
său revoluţionar, clasa nalizării. Muncitorii hune- blrii (Cultur
muncitoare a dovedit şi doreni au organizat deta­ GAN: Totul
(Luceafărul);
prin actul naţionalizării şamente şi pichete care Paso doble
că, este continuatorul dc au supravegheat întreprin­ (Minerul) ;
drept şi făurarul aspira­ derile naţionalizate pen­ Jand'" u;l ş
ţiilor supreme ale po­ tru a-i împiedica pe ve­ rlţcl< (Mi
porului, a voinţei sale din- chii proprietari să distru­ URIG...JI :
inimă (Retez
totdeauna de a fi stăpîn gă instalaţiile industriale, Casa dc ling
pe munca şi înfăptuirile stocurile de materii pri­ ua roşie); U l
proprii, voinţă exprimată me, centralele electrice, Vise si fant
rul); ORA.ŞT
prin numeroase bătălii de alte bunuri materiale. Ast­ rul invincibi
anvergură cu caracter so­ fel, s-a procedat la mine­ Secvenţe (F
cial şi naţional, îndrepta­ le din Valea Jiului, Ia geoagiu-ba
te atît împotriva exploa­ cele din zona Bradului, la — seriile 1-1
cui tură); HAI
tării interne, cît şi a asu­ uzinele de fior din Hune­ la Niagara
pritorilor străini. doara şi Călan. Muncito­ BRAZI: Aii :
Ga şi în întreaga ţară rii au alungat din între­ 40 de boţi —
şi în judeţul Hunedoara prinderi pe supravegheto­ SIMERIA:
verde (Mureş
masele populare au spri­ rii şi oamenii de încrede­ Septembrie (i
jinit din plin şi cu hotă- re ai foştilor patroni, sus­
rîre actul naţionalizării, ceptibili de a comite acte
au trecut imediat la apli­ de sabotaj. La aplicarea 8»RONOi
carea legii naţionalizării legii naţionalizării, alături
votată în unanimitate de de muncitori, în frunte cu
Rezultatele i
către Marea Adunare Na­ comuniştii, au participat I Iunie 1988 :
ţională în seara zilei de cu entuziasm şi alte cate­ Cu permanentă atenţie pentru calitate, lucrătorii din formaţia lui crislescif Timb fte, de la Secţia de industria­ Extr. T : 26,
il Iunie 1948. După cum gorii sociale, precum in­ lizare n lemnului Orăştie, sortează materialul lemnos destinat exportului. 8, 5.
se ştie, muncitorimea din telectualii, personalul teh­ Extr, a 11-a
judeţul Hunedoara" era nic şi ingineresc din între­ 17, 35, 13.
purătoarea şi continuatoa­ prinderi, dar şi ţărănimea Fond total tl
rea unor trainice tradiţii hunedoreană, mai ales Muncă rodnică la întreţinerea culturilor 623 SOS lei,
34 281 Ie), ren
revoluţionare. Ea a purtat prin demonstraţii de spri­ tegoria r.
lupte de clasă aprige îm­ jin şi simpatie faţă de (Urmare din pag. I) Ludovic Gostrăşel fiind
potriva exploatatorilor în clasă muncitoare cu care ia cele două ferme de O bună organizare a
cei care se evidenţiază la hamei — din Aurel Vlaicu muncii s-a făcut şi la Fer­
aceste lucrări. şi Romos — şi-au con­ ma dc legume din Sirnc- VREME
natc de ing. Puiu Badea, Peste 1 000 tone furaje centrat eforturile la ac­ ria Veche, condusă de ing.
se remarcă aportul trac­ sînt strînse şi la ferma de ţiunile de dirijat, plivit, Ionel Voica, unde acum l’t 'tru azi :
toriştilor Pamfil Dumi- stat din Lăpuşnic, con­ sapa mare şi aplicarea tra­ se plantează ardeiul şi fi instabilă,
trescu,. Sîmniliai Daminese dusă de Radu Mihuţ. For­ tamentelor fitosanitare, varza pe ultimele supra­ ros. Vor cad
de ploaie, îns
şi Liviu Zoran. Ga forţe maţia de mecanizatori din acţiuni ce s-au încadrat feţe, se lucrează din plin descărcări ele
sporite se acţionează şi care fac parte Ivan Go- în graficele stabilite pen­ la întreţinerea culturilor Izolat grindină
la ferma din Băţălari, ciotă, Pompiliu Popa, Vio- tru cele 23G hectare. Me­ cu 80—90 oameni zilnic, curi aversele '
caracter torenţ
unde sînt depozitate sub rel Muntean, Ioan Gheară, canizatorii Petru şi Du­ precum şi la recoltarea şi păşind 15 litr.
formă de siloz şi fin a- Filimon Gociş şi Teodor mitru Petrovan, Itazăr To- valorificarea cepei verzi. tr-un interval
proa.pc 1 400 tone furaje, Mailat a lucrat în flux, mescu, Nicolae Nistor şi Pentru a asigura apa ne­ timp. Vîntul
iar prima praşilă meca­ reuşind să însămânţeze 30 Laslo Pap îşi aduo o con­ cesară plantelor, se face moderat din vet
vest pe alocur
nică s-a efectuat pe în­ de hectare după ce tere­ tribuţie de seamă la e- irigarea acestora fără în­ tenslllcări Irecă
treaga suprafaţă ocupată nul a fost eliberat de cul­ feotuarea unor luorări. de trerupere. Za 40—70 km/c
avînd şi aspect
cu rădăcinoase. De ase­ turile pentru masă-verde calitate. Aspectele prezentate sÎ4>t lle. Temprati
menea, la fermele de stat şi fertilizat cu gunoi de In ferma pomicolă de un argument concret ce scădere : minit
din Călan şi Rîu Bărbat grajd. în acelaşi timp, la Aurel Vlaicu, condusă atestă atenţia deosebită pe noapte vor fl
între 10 şl 15 j
sînt strînse în bazele fu­ s-a început praştia a doua de Nicolae ©oca, s-a pus care lucrătorii din fermele cele maxime
rajere mai mult de cîte mecanică la sfecla fura­ în funcţiune în aceste zile de stat o acordă obţi­ şl 23 de grade.
1000 tone furaje, mecani­ jeră. amenajarea pentru irigaţii nerii în acest an a Unor
întreprinderea mecanică Orăştie, secţia sculărie. Fre- zatorii Ştefan Zoran, Vic­ Sub conducerea ingineri­ pe 120. ha şi se efectuează producţii superioare la
zorul Nicolae oproiu — una dintre upeiselc" de baza ale tor Enăşescu, Ştefan Pe- lor Aurica Boşorogan şi din plin stropirile î« li­
atelierului dispozitive. toate culturile şi de pe
troiu, Gfigore Găklăruşe şi l'oan Golda, lucrătorii de vadă. toate suprafeţele.