Page 60 - Drumul_socialismului_1988_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 511 • JOI, 16 IUNIE 1988

Convorbiri parlamentare româno—franceze F.C. CORVINUL
râtînd că în vremurile co­
PARIS 15 (Agerpres). — lume promovată de Româ­ loniale Africa a fost jefu­ C.S.M. SUCEAVA
Preşedintele Marii Adu­ nia. A fost'exprimată do­ ită de puterile străine, Mu­
nări Naţionale, Nicolac rinţa comună ca Senatul seveni a criticat actuala 5-0 (1-0)
Giosan, care, la invitaţia francez şi Marea Adunare ordine economică din lu­
Senatului francez efectuea­ Naţională a României să H ULAN BATOR. _ Cu me, pe baza căreia pre­ Apăsată de... greutatea atac. La 3—0, jocul intră
ză o vizită oficială de prie- acţioneze constant şi în prilejul celei de-a V-a a- ţurile la materiile prime golaverajului negativ, si­ complet sub controlul hu-
• tenie în Franţa, a avut o viitor în vederea dezvol­ niversări a semnării Tra­ ale ţârilor în curs de tuaţie pe care nu a mai nedorenilor, Gabor devine
întrevedere cu Ala in tării continue în toate do­ tatului de prietenie şi co­ dezvoltare se deteriorează, eunoscu.t-o de îndelungată ghinionistul meciului, ne­
Poher, preşedintele Se­ meniile de activitate a laborare între Republica în paralel cu scumpirea vreme, echipa F.C. Corvi- reuşind un gol ce ar răs­
natului. în cadrul convor­ prieteniei şi cooperării Socialistă România şi Re­ produselor exportate de nul, întîlnind o parteneră plăti ^ numeroasele sale
birii a fost subliniată im­ româno—franceze, în inte­ publica Populară Mon­ ţările industrializate din ce părea resemnată, a centrări şi şuturi, Klein
portanţa deosebită a con­ resul ambelor ţări şi po­ golă, la sediul ambasadei Occident. dorit şi a crezut că acest îşi pune şi el în valoare
tactelor şi dialogului "la poare, al păcii, destinde­ ţării noastre de la Ulan meci îi va facilita o refa­ forţa şutului, ITanganu la
nivel înalt între cele două rii şi colaborării interna Bator a avut loc o întîl- B ACCRA. — La Acera cere cît mai rotundă a fel, Dubinciuc şi Mărgi­
ţări pentru dezvoltarea ra­ tionale. nire prietenească. au început lucrările Confe­ golaverajului. în final hu- nean ajung tot mai des
porturilor de prietenie şi * In alocuţiunile rostite cu rinţei regionale împotriva nedorenii au cîştigat clar, în careul advers şi, deşi
cooperare româno — fran­ acest prilej s-a relevat im­ poluării apelor marine, la confortabil, dar golurile frumos, jocul nu-şi găseşti'
ceze. Preşedintele Senatu­ Preşedintele Marii Adu­ portanţa deosebită a vizi­ care iau parte reprezen­ n-au curs atît de uşor şi ecoul cuvenit în tribune. .
lui a d at o înaltă apre­ nări Naţionale a avut, do tei oficiale de prietenie tanţi ai statelor din vestul atît de multe cît ar fi In mim 74, Gabor a şutai
ciere eforturilor poporu­ asemenea, întrevederi cu efectuată în Mongolia de şi centrul Africii — transmi­ vrut şi el şi puţinii spec­ în bară, faza a continuat,
lui român pe calea pro­ Jacqucs-Chaban Delmas, t o v a r ă ş u l Nicolae te agenţia GNA. Vorbi­ tatori prezenţi. mingea a ajuns din nou
gresului cconomico-social preşedintele Adunării Na­ Ceauşescu, împreună cu torii s-au pronunţat pen­ Acuzînd încă starea psi­ la el, a pasat-o înapoi si
al ţării, politicii de pace, ţionale Franceze, cu alte tovarăşa Elena Ceauşescu, tru intensificarea coope­ hică precară, deşi aflată Petcu, sec, 4—0. Oaspeţii
înţelegere şi colaborare în personalităţi ale vieţii pentru dezvoltarea, în con­ rării regionale în materie, în fine, într-o formulă mai reapar cu un şut al Iu;
Europa, şi în întreagă poli tice. tinuare, pe multiple pla­ pentru apărarea mediului completă, echipa hunedo- Goian, dar Ioniţă reţine
nuri a relaţiilor româno- înconjurător împotriva po­ reană s-a desprins nebă­ cu precizie, apoi jocuî
îrtdheierea dezbaterilor generale ale celei mongole. luării de orice natură. nuit de greu de ambiţioa­ reintră la discreţia hune-
de-a treia sesiuni speciale a Adunării sa, totuşi, parteneră. Ba doreniJor, Gabor, Klein
chiar primele acţiuni' la
■ LUXEMBURG. - Con­ H B O N N . - Willy Petcu, ITanganu se joacă
Generale a O.N.U., consacrate dezarmării siliul Ministerial al Pieţei Brandt, preşedintele de poartă le-am consemnat cu ocaziile şi cu parte­
pe cele ale sucevenilor,
NAŢIUNILE UNITE 15 cedentele sesiuni speciale, Comune a încredinţat Co­ onoare al Partidului So- Şumulanschi şi Buţerchi, nerii, ca în min. 85, cînd
(Agerpres). — La sediul a evoluţiilor şi tendinţelor misiei executive a C.E.E. cial-Democrat din R. F. apoi Păiuş, în minutele 9 ITanganu lucrează cu Me-
O.N.U. din New York s-au actuale în domeniul dez­ misiunea de a negocia o Germania, s-a pronunţat şi 10, cînd au încercat zaroş o fază, la colţul te
înehiîiat dezbaterile gene­ armării din punctul de ameliorare a relaţiilor din­ pentru aplicarea de sanc­ vigilenţa lui Ioniţă. Totuşi, renului, ultimul a centrai
rale ale celei de-a treia vedere al elaborării de tre „cei 12“ şi Asociaţia ţiuni împotriva regimului pe aripa stingă Suciu se perfect şi Nic.şa, cu capul
sesiuni speciale a Adună­ măsuri concrete şi al (vest-) Europeană a Libe­ de apartheid din Africa angajează tot mai des în a stabilit scorul final
rii Generale consacrate corelaţiei dintre dezarma­ rului Schimb (A.E.L.S.). de Sud. In cadrul unor curse, dar „omul său" din pentru că, ulterior, Gabor
dezarmării. în continuare, re şi dezvoltare şi, respec­ Ţările membre ale A.E.L.S. audieri organizate de faţă, Cristescu, joacă bine Klein şi ITanganu — dai
participanţii la sesiune vor tiv, al rolului O.N.U. în sînt Austria, Elveţia, Fin­ P.S.D. în legătură cu poli­ şi cursele huncdorennului şi Goian — n-au mai ren
şit să înscrie.
examina problemele în­ procesul dezarmării. La landa, Islanda, Norvegia tica de apartheid promo­ nu se finalizează. Atacu­
scrise pe agendă în ca­ 17 iunie urmează să în­ şi Suedia. Cele două or­ vată de autorităţile rasiste rile hunedorene se con­ De mult, din toamnă,
1
drul fi trei grupuri de ceapă activitatea de ela­ ganizaţii preconizează con­ de la Pretoria, Willy struiesc bine, amintesc de de la meciul cu Petrolul
hunedorenii n-au mai în­
lucru. Acestora le-a fost borare a documentului fi­ stituirea unei zone econo­ Brandt a arătat că apli­ jocurile reuşite şi. specta­ scris 5 goluri. Au făcut-o
încredinţată analizarea sta­ nal al sesiunii speciale, mice unice, prin renunţa­ carea de sancţiuni trebuie culoase, dar acolo, la con- ieri, şi e bine că au reu­
diului de înfăptuire a ho­ care se va încheia la 25 rea la o serie de bariere să reprezinte un avertis­ cretiz^ire... nimic. Deşi
tărârilor adoptate la pre­ iunie. comerciale, dar atingerea ment pentru regim în ve­ ITanganu, Suciu, Gabor, şit, depăşind o stare ce
acestui obiectiv întîmpină derea încetării politicii Klein, Petcu ameninţă apăsa echipa în ultima
Pentru pace şi dezarmare numeroase dificultăţi. segregaţiei rasiale. mereu poarta adversă. în vreme.
A arbitrat A. Porumboiu
sfîrşi’t, în min. 37 vine
BERLIN 15 (Agerpres). mai densă de zone denu- fl KAMPALA. - Luînd B LUXEMBURG. - Mi- golul mult aşteptat: Su­ (Vaslui).
— Ca locuitori ai unui oraş clearizate pe planeta noas­ cuvîntul cu prilejul unei niştrii de externe ai ţărilor ciu, în verva sa din retur, Corvinul : Ioniţă — Bar-
care au cunoscut ororile tră reduce în aceeaşi pro­ conferinţe internaţionale membre ale C.E.E., reu­ centrează precis şi Petcu dac (Mezaroş — min. 77)
bombardamentului atomic porţie pericolul unei ca­ consacrate dezvoltării şi niţi la Luxemburg, au reia elegant cu capul in Mărginean, Dubinciuc, T i i -
din august 1945, sprijinim tastrofe. valorificării resurselor mi­ adoptat o declaraţie în plasa porţii lui Bucu. noveanu, Petcu, Burlan
pe deplin ideea creării de nerale ale Africii, la Kam­ care cer guvernului rasist După pauză, în min. 55, Klein, Gabor, Ilan.ganii
zone libere de arma nu­ VIENA 15 (Agerpres). — pala, preşedintele Ugandei, sud-afrîcan să nu execute Suciu îşi vede răsplătite Suciu (Nicşa — min. 75)
cleară — a declarat, in­ La Viena s-a încheiat o Yoweri Museveni, a subli­ sentinţele de condamnare acţiunile, înscriind un C.S.M. : Bucu ţ- Cris-
tr-un interviu acordat zia­ nouă rundă de consultări niat că marile bogăţii ale la moarte a celor şase gol foarte frumos, cu un tescu, Găluşcă, Breniuc
rului „Berliner Zeitung", sovieto — americane în subsolului trebuie să fie africani, implicaţi în pro­ şut sănătos, din pasa Ciobanu, Şumulanschi, Sfri-
primarul oraşului Hiro- problema neproliferării ar­ folosite în beneficiul po­ cesul cunoscut drept „ca­ înapoi de la Peteu.. Tot jan (loja — min. 75), Ga-
3hima, Takesi Araki. El melor nucleare, informea­ poarelor continentului. A- zul Sharpeville". Suciu s-a aflat la originea fencu, Goian, Păiuş, Bu
a subliniat că o reţea cît ză agenţia TASS. golului marcat de Hanga- terchi (Morari u — min
nu în min. 58, după o 34).
La speranţe : Corvinul
fază de fotbal curată cu — C.S.M. 2—2.
„NEUROCOMPUTER" mare din lume) şi poate front larg de acţiune şi
transporta 2 600 de pasa­ superioritate numerică în NICOLAE STANCIU
P/'nd la sfirşitul acestui
an va începe in Japonia geri. Echipajul navei to­
producţia unui aşa-numit talizează 760 de oameni.
,,neurocomputer". Deocam­ După cum relevă „Cor- C I. A S A M 19 N T U L
dată este vorba de un riere delta Sera", dimen­ 1. Steaua 32 28 4 0 107—18 60
dispozitiv-anexă la compu­ 3,6 miliarde mile faţă de 500 kilograme de apă. siunile navei sînt impre­ 2 Din-amo 32 28 3 1 98—25 59
terele personale ale cărui Soare, fiind o planetă a- Pentru readucerea ei la sionante : lungime — 266 3. Victoria 32 18 3 11 55—37 39
componente funcţionează proximativ de mărimea starea lichidă trebuie doar metri, lăţime — 32 metri şi 4. Oţelul Galaţi 32 18 3 ÎL 48—41 39
după modelul neuronilor Lunii, satelitul natural al adăugată o cantitate mică înălţime - 60 metri. Trans­ 5. Dniv. Craiova 32 15 4 13 55—47 34
din creierul uman. Dispo- Pămintului, de apă proaspătă. atlanticul are 14 punţi in­ G. Corvinul Hunedoara 32 13 4 15 53—60 30
zitivul-anexă va aduce po­ Datele obţinute urmează tre care se poate circula 7. Flacăra Moreni 32 12 G 14 36—45 30
tenţialul computerelor pe'r- să fie analizate pentru a- cu 18 ascensoare. Ceie 8. F.C.M. Braşov 32 11 G 15 45—46 28
sonale la potenţialele prolundarea cunoştinţelor 1 200 SPECII AMENINŢATE patru motoare diesel cu 9. A.S.A. Tg. Mureş 32 13 2 17 46—58 28
supercomputerelor care e- despre această planetă. CU DISPARIŢIA care este dotat dezvoltă 10. F.C. Olt 32 12 4 10 38—54 28
xecutâ sute de mii de o- 27 800 C.P. şi asigură o 11. S. C. Bacău 32 10 7 15 35—52 27
peraţiuni pe secundă. APĂ „SOLIDĂ" Potrivit Fundaţiei pen­ viteză maximă de 21,5 no­ 12. Rapid Bucureşti 32 9 9 14 34—52 27
Pe baza unor programe tru Conservarea Naturii duri (circa 40 km/oră). 13. F.C. Argeş 32 10 G 16 36—45 26
speciale, noul neurocom- Chimistul francez Daniel (World Wildliie Found - 14. Poli. Timişoara 32 10 6 1G 35—48 26
puter oferă posibilitatea Menan a propus o origi­ WWF), aproximativ 1 200 PROGNOZAREA 15. Sportul studenţesc 32 9 7 16 36—48 25
de a citi simboluri şi tex­ nală metodă de transfor­ de specii, existente in pre­ „TIMPULUI COSMIC" 16. „U" Cluj-Napoca 32 9 7 16 36—53 25
te, de a recunoaşte voci mare, cu ajutorul unei zent sînt ameninţate cu 17. Petrolul Ploieşti 32 9 G 17 22—47 24
sau de a controla func­ substanţe polimerice, a dispariţia în 1988. In Afri­ In Japonia a Început e- 18. C.S,M. Suceava 32 8 5 19 30—69 21
ţionarea unor sisteme de apei intr-un „jeleu", ce a ca, gorila, leopardul, ele­ xecutarea unui program pe
roboţi industriali. primit denumirea de „aqua- fantul şi crocodilul' figu­ 15 ani in vederea creării
bloc". Jeleul rezistă la rează printre speciile a- unui sistem de progno-
ATMOSFERA DE PE temperaturi relativ ridicate flate în pericol. Pentru zare a aşa-numitului „timp se va desfăşura între 22
şi 30 iulie în oraşul ita '
PLUTON ale mediului ambiant şi Asia de sud-est, WWF ci­ cosmic", care urmează să lian Bormio.
poate fi transportat fără tează urangutanul, tapirul protejeze activitatea cos­
Cercetători de la Insti­ dificultate la distanţe din Malayezia şi rinocerul monauţilor niponi. Siste­ în competiţia feminir»
tutul de Tehnologie din mari în camioane sau chiar din Java. ,.Lista este de­ mul urmează să semnalize­ Tragerea la sorţi selecţionata României va
Massachusetts au reuşit să în basculante. După cum parte de a fi completă, ze din timp începerea u- evolua în grupa A, ală­
observe pentru prima dată apreciază inventatorul, apa dar oferă informaţii referi­ nei radiaţii cosmice, neu­ a grupelor turneelor turi de formaţiile R..D
în mod direct atmosfera „solidă" poate soluţiona toare la speciile cele mai tralizând astfel urmările el. Germane, Bulgariei, PoL “
din jurul celei mai îndepăr­ intr-o mare măsură pro­ vulnerabile" a explicat In decursul primilor cinci finale ale niel, R.F. Germania şi
tate planete din sistemul blemele asigurării cu apă Chris Rose, unul dintre ani se va începe suprave­ Greciei. în grupa B vor
s o l a r — Pluton. Cer­ a regiunilor deşerlice. Se directorii WWF. gherea permanentă a Soa­ Campionatului juca echipele U.R.S.S.,
cetarea propriu-zisă s-a e- remarcă, de asemenea, relui cu ajutorul unor la- european de volei Italiei, Olandei, Turciei.
fectuat in timpul unui zbor faptul că, sub formă de UN TRANSATLANTIC boratoare astronomice şl Franţei şi Cehoslovaciei.
organizat de N.A.S.A. la o „jeleu", apa poate rezista, PENTRU 2 600 PASAGERI al sateliţilor. In etapa a pentru juniori Iată componenţa grupe­
înălţime de peste 12 000 fără nici un fel de alte doua, datele obţinute vor lor turneului masculin
metri în zona Pacificului de tratamente, timp Îndelun­ Noul transatlantic lansat fi studiate minuţios pentru ROMA 15 (Agerpres). — seria A : Italia, R.F. Ger­
Sud. Descoperită in 1930 gat, păstrîndu-şi prospeţi­ la apă de o societate cu a se putea emite prognoze, La Florenţa s-a efectuat mania, R. D. Germană,
de astronomul american mea. Un kilogram de sediu! ta Saint Nazaire iar experimentarea siste­ tragerea la sorţi a gru­ Franţa, U.R.S.S., Iugo­
Clyde Tombaugh, Pluton substanţă poate transfor­ (Franţa) are un deplasa­ mului va începe la sffrşl- pelor turneelor finale ale slavia ; seria B j Bulga­
se află la o distanţă de ma in stare cvasi solidă ment de 74 000 t. (cel mai tul secolului.
Campionatului european ria, Olanda, Grecia, Ceho­
1 de volei pentru juniori, co slovacia, Israel, Polonia.

COLEGIUL DE REDACŢIE ; Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu îstrate (redactor şef), Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. | <4061 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr, 35. Teta foano; 11275, 13157, 11585, Ţalaxi 72288. TIPARUL) Tipografia Deva, slr. 23 August, nr. 275