Page 61 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE,UN1Ţ1-VĂ! CAMPANIA AGRICOLĂ VARĂ
la strîngerea
iri de sezon
luotiui Huwtooasft
Raidul imtreipr rruer- rii), că o atenţie mare s-a coltăm şi să-l însilozăm în
, __ _______; a.c., prin acordat şi ierburilor de acest stadiu de dezvoltare
mai multe ferme ale I.A.S. pe marginea şanţurilor şi — preciza inginera Silvia
Haţeg ne-a dovedit preo drumurilor, de pe întreg Pascu, responsabilă cu ba
cuparea specialiştilor, a teritoriul aparţinînd fer za furajeră, care coordona
ORGANDI COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA fll P.C.R. lucrătorilor şi mecaniza melor I.A.S. Haţeg, aces lucrările în cîmp — pen
tru a realiza un furaj de
tea fiind cosite şi puse la
torilor pentru executarea
SI Al C 0 IU SI II U l U I P 0P U I A R J U O E Ţ E A N la timp a tuturor lucrări adăpost. în ce priveşte în calitate, cu o mare canti
lor aferente perioadei. De treţinerea culturilor lucru tate de proteină, asigurînd
la Iustin Vasiu, inginerul rile se prezintă astfel: la în acest mod o hrănire
şef al întreprinderii, aflăm porumb praşila întâia me corespunzătoare a bovine
Anul XI, nr. 9 512 VINERI, 17 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani că în principal eforturile canică s-a finalizat, pînă lor în perioada de sfabu
tuturor lucrătorilor sînt miercuri, pe 960 ha din laţie". Transportul recol
concentrate acum la re cele aproape 1 200 ha o- tei spre furajerie îl fă
coltarea şi depozitarea în cupâte. Cartofii, care sînt ceau cu remorcile şi auto
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu lor. pregătirea patului ger cultivaţi pe 120' ha, au basculantele Iosif Groşan,
condiţii bune a nutreţuri
fost
rebilonaţi
de
cîte
Ioan Negrea, Petru Pană,
şi
minativ
două ori şi s-a efectuat şi
însămînţarea
şescu şi Grigore Căldăru-
în flux a ultimelor supra primul 'tratament fitosa- Liviu Flueraş, Victor Enă-
a efectuat o vizită de lucru feţe eliberate -de masă- şe. în urma. combinelor,
pe terenul eliberat, se e-
verde, precum şi la între
ţinerea culturilor prăsi
toare. Astfel, preciza in I.A.S. HAŢEG xecuta în flux pregătitul
patului germinativ şi Ln-
în judeţele Olt, Teleorman şi Giurgiu nitar. De asemenea, s-a sămînţatul porumbului cul
terlocutorul, de pe toate
cele 1 133 ha ocupate cu
tură dublă. Administrarea
masă-verde, recolta a fost
strînsă şi transportată în încheiat cea de a doua gunoiului o realizau Con
stantin Stamate şi Vaier
T o v a r ă ş u l Nicolau utilizarea eficientă a ca integrale a indicatorilor furajerii. Au fost realizate praşilă mecanică şi o pra-
Ceauşescu, secretar gene pacităţilor de producţie. de plan. pînă la această oră peste şilă manuală pe cele 200 Totoi, cu plugurile şi dis
ral al Partidului Comunist Adresîndu-se unor gru Luînd cuvîntul, tovară 6 000 tone de siloz de bu ha ocupate cu sfeclă fura curile îu brazdă munceau
Român, preşedintele Re puri de muncitori şi spe şul Nicolae Ceauşescu a nă calitate. Şi, ce este jeră, în prezent efectuîn.- Mihai Creţu, Martin Var
publicii Socialiste Româ cialişti din aceste secţii, apreciat că întreprinderea mai important, toate aces du-se, unde este necesar, ga şi Ioan Vasiliu, iar să-
nia, a efectuat, joi, 16 t o v a r ă ş u l Nicolae din Balş este o unitate te suprafeţe au fost însă- a doua praşilă manuală. mî-nţa în sol o încorpora
iunie, o vizită de lucru în Ceauşescu s-a interesat în bine dotată, cu un colec'- mînţerte cu . porumb în Deci, înarmaţi cu aceste Ioan I-Iădăreanu. Simpla
judeţele Olt, Teleorman deaproape de modul în tiv bun. în ultimul timp, cultură succesivă. în ace informaţii, am pornit pe enumerare a acestor forţe
şi Giurgiu. care îşi desfăşoară acti însă, a arătat secretarul laşi timp s-a trecut , cu terenurile mai multor fer reflectă seriozitatea şi răs
Vizita s-a desfăşurat în vitatea productivă, de general al partidului, lu forţe sporite la recoltarea me, pentru a vedea cum punderea cu care se exe
atmosfera de puternică felul cum participă la so crurile nu au mers aşa trifoiienelor şi a celorlalte se munceşte, stadiul de cutau lucrările amintite.
mobilizare în care toţi cei luţionarea problemelor de bine, existînd impor categorii de fibroase de dezvoltare al culturilor şi Sub coordonarea directă
ce muncesc din patria privind îmbunătăţirea re tante rămîneri în urmă în pe pajiştile însămînţate şi starea lor de întreţinere. a inginerului Ştefan.
noastră, însufleţiţi de o- zultatelor întreprinderii, realizarea sarcinilor de cele naturale. Aşa, de pil Iată, redate succint, cele Gheoancă, şeful fermei, se
rientările şi sarcinile cu creşterea nivelului tehnic producţie. dă, au fost cosite mecanic constatate. executa silozul. „Avem
prinse în Expunerea tova şi calitativ al produselor,, Vizita de lucru a tova şi manual Irifolienele de Ferma 8 Călan. Pe o tar pînă acum făcute 1 300 to
răşului Nicolae Ceauşescu reducerea consumurilor răşului Nicolae Ceauşescu pe 400 ha. Mai mult de la din marginea satului ne de siloz — sublinia şe
la recenta şedinţă comună de materii prime şi mate în judeţul Olt a conti . 500 tone de fin este depo Strei erau concentrate în ful fermei —, în următoa
a Consiliului Naţional al riale, sporirea productivi nuat la întreprinderea A- zitat în bazele furajere, semnate forţe mecanice. rele zile ajungem la a-
Oamenilor Muncii şi Con tăţii muncii, perfecţiona gricolă de Stat Redea, restul, aflat în cîmp, trans- Cu două combine proape 2 000 tone". Iar noi
siliului Naţional al Agri rea muncii în secţii şi ate unitate distinsă cu înaltul partîndu-se în aceste zile. mecanizatorii Marin
culturii, acţionează cu liere. titlu de „Erou al Noii Trebuie să subliniem aici şi Salvin Cic MIRCEA LEPADATU
fermitate şi dăruire pen De asemenea, au fost Revoluţii Agrare". faptul (constatat do noi zul, aflat în faza
tru înfăptuirea exempla examinate aspecte privind Dialogul de lucru pur pe parcursul documentă ceară. „Am decis să-l (Continuare în pag. a 2-a)
ră a obiectivelor - actua înzestrarea tehnică a în tat de secretarul general
lului cincinal, a hotărî- treprinderii, gradul de al partidului cu specia
rilor stabilite de Congre-, folosire a . maşinilor şi uti liştii şi cadrele de răs
sul al XllI-lea şi Confe lajelor, organizarea flu pundere de aici, la care
rinţa . Naţională .ale parti xurilor. de fabricaţie. .. a. luat parte .. şi mhiiş.trul
dului;. Secretarul general al agriculturii, Gheorghe Da-
Noul dialog ^ de lucru partidului a cerut forurilor vid, s-a axat pe probleme
a prilejuit analiza i*e- : de resort, precuim şl ele actualitate, de impor
zultatelor obţinute de co organelor l o c a l e de tanţă deosebită pentru
lectivele de muncă, pre partid şi de stat să ia realizarea unei recolte spo
cum şi stabilirea măsu măsuri ferme pentru în rite în acest an, potrivit
rilor ce se impun într-o tărirea ordinii şi disci obiectivelor noii revoluţii
serie de unităţi economi plinei, pentru funcţionarea agrare.
ce pentru îndeplinirea 'deplină a instalaţiilor şi Gazdele aa informat că,
în cele mai bune condi utilajelor, realizarea ca la începutul acestei săplă-
ţii a planurilor şi pro pacităţilor de producţie mîni, în judeţul Olt s-a
gramelor . de dezvoltare proiectate şi îmbunătăţi trecut la secerişul orzu
economico-socială. pentru rea întregii activităţi a lui. Totodată, s-a subli
ridicarea întregii activităţi întreprinderii. niat că la culturile prăsi
ia nivelul cerinţelor ac In continuare, tovară toare au fost efectuate
tuale de calitate şi efi şul Nicolae Ceauşescu s-a două praşile, plantele dez- Centrul civic ni comunei Ilia s-a îmbogăţit in ultimul un cu noi blocuri de locuinţe.
cienţă. întîlnit cu membrii Con voltîndu-se bine, anunţînd Foto NICOLAE GHEORGHIU
Primul obiectiv inclus siliului oamenilor muncii recolte bune, superioare
in programul vizitei a fost şi ăi comitetului, de partid prevederilor de plan.
întreprinderea de Osii şi ale întreprinderii, care La încheierea vizitei,
Boghiuri Balş. l-au informat despre si t o v a r ă ş u l Nicolae „Munca La panoul de onoare — oamenii,
Pe parcursul vizitării tuaţia îndeplinirii sarci Ceauşescu a subliniat că
principalelor secţii de nilor de plan şi, pornind în prezent în agricultura faptele lor de muncă,
producţie 'ale întreprinde de la neajunsurile mani judeţului Olt este o situa- cu ______ de înalt patriotism
rii, secretarul general al festate, au prezentat, pe ţie bună şi a cerut comi r
partidului a fost informat larg, măsurile stabilite în tetului judeţean de
* despre modul în care se vederea lichidării stărilor partid, celorlalţi factori de şi dragoste izvor nesecat de satisfacţii"
acţionează pentru reali de lucruri negative exis
zarea planului, . pentru tente şi realizării ritmice, (Continuare în pag a 4-a) Cind s-a desprins de tau reparaţii şi erau con
rosturile fireşti ale vieţii fecţionate piese de schimb
r
şi muncii la ţară, Auro o - aceasta era „I. C. Fri-
Popa nu ştia cum arată mu" după şase ani de la
sau ce sint acelea strung, naţionalizare. Dacă astăzi
rctbotezâ, freză,î. Ea le ur întreprinderea noastră este
ma, dintr-o chemare lăun de grad republican şi pro
frică, pe fetele din satul dusele pe care le reali
natal, care se hotărâseră zează sint apreciate chiar
să inveţe o meserie la şi dincolo de hotarele ţă
oraş. rii, acestea sint rezultate
Mică de statură, dacă le politicii ştiinţifice, clar
nu i s-ar citi in ochi vioi văzătoare a partidului nos
ciunea şi curajul nici nu tru comunist, sint înfăp
ai putea crede că această POPA AURORA tuiri ale celei mai fertile
muncitoare este cotată, in perioade din istoria pa
Întreprinderea mecanică astăzi şi el tată), Eleno triei, ale „Epocii Nicolae
(operatoare chimist la
Orăştie, ca ocupantă a u- Ceauşescu". O comparaţie
nui loc fruntaş in întrece ,,Plafar", şef de echipă la intre lucrările ce mi se în
rea socialistă ce se desfă 21 de ani) şi Vasile (19 credinţau spre execuţie a-
şoară an de an. ani, şofer la Autobaza O- cum mai bine de 30 de
răştie a I.T.A.). Tot aşa am ani şi piesele complexe, de
— Pentru mine munca a reuşit să ne facem, cu mare precizie pe care e
f
fost şi va rămine un iz miinile noastre, o casă. prelucrez astăzi este greu,
vor nesecat de satisfacţii Aurora Popa îşi aminteş dacă nu imposibil, de fă
— ne mărturisea Aurora te ce era „Mecanica" în cut.
Popa. Această convingere urmă cu 34 de ani, atunci Satisfacţii mari trăiesc
mi-a dat puterea ca, ală cind ea a intrat, pentru
In cadrul atelierului electric al Uzinei de utilaj minier şl reparaţii Crişclor se turi şi împreună cu soţul întiia dată, in întreprinde MIRCEA DIACONU
confecţionează Instalaţii automatizate pentru protecţia compresoarelor de mină. Maistrul re. . „Un mic atelier de u-
Aurel Stingă, împreună cu lucrătorii din formaţia lui Ntco iae lîanciu, face o ultimă con meu, să-i cresc pe Nico
fruntare cu desenul schemei electrice. lae (mecanic la „Vidra", zinare, in care se execu (Continuare în pag. a 2-a)
