Page 62 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 62
în’ lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Preocupări statornice pentru
Spirit revoluţtoîiar, îniţîatm# creatoare In activitatea o temeinică pregătire a elevilor
tuturor colectivelor de oameni m muncii
Ea MAI Ml
Preţuind generoasa tra feotuează, validată de ser mulează bogate cunoştinţe DUSE DE PA
diţie a atîtor absolvenţi ai. viciul de specialitate al teoretice si de specialita COFETĂRIE,
Despre nou, „acasă” săi,. între care cel. mai de în,trap rin deri i meoan i ce, te. Revelatoare în acest putui anului,
seamă avea să devină in piesele intrînd direct în sens sînt preocupările pe rale de pntis
fetărie
din
linia cercetării materiali
ginerul aviator Aurel Vlai-
şi-au dnjjirsil
la constructorii de case! cu, care au îmbrăţişat me procesul de asamblare a miterea puterii maxime de producţia' s
zate în lucrări ca: „Trans
strungurilor S.N.A. 320, ce
Ea zi, laborat
serii cu profil tehnic, Li-
ceul industrial „Aurel Vlai- se realizează aici. Atelie la sursă la consumator", tiserie înre
realizare de
— în acest al treilea an prevederi, o cantitate de tui-rii programului de or cu" din Orăştie s-a impus rele de prelucrare prin „Folosirea elevatorului cu cel de cofet
al actualului cincinal — 2 721 mc de panouri mari. ganizare şi modernizare a ca o unitate de învăţă aşchiere îţi creează impre cupe ipe plan înclinat penr- sulă, iar uni
ne-a declarat, recent, ing. — Intrînd în „procesul activităţii de producţie, mânt cu temeinice rezulta sia unor adevărate hale tru alimentarea maşinii ca“, „Magnol
cin‘% „Tic-Tc
Sabin Mândruţ, şeful sec intim" de fabricaţie a pa cît şi a programului pri te pe linia educării pen de producţie dotate cu a- de miezuit cu şnacle", zintă cu rer
ţiei panouri mari din ca nourilor mari, vă rugăm vind normarea economico- tru muncă şi viaţă a ti proape 60 de strunguri, „Dispozitiv pentru trasa 109 şi 131 la
drul -I.M.C. Deva — ne-am să ne vorbiţi chiar despre financiară, cu toate pre nerilor. rea curbei de bielă", „Ma
propus să desfăşurăm o acest proces, despre teh vederile lor. „Elevii noştri, ne rela şină complexă de Uniplă-
activitate mai bună din nologii şi înnoirea lor. — Vă rog să enumeraţi ta directorul adjunct cu Legarea strînsă a rie" ş.a., unele dintre a- T ELEVI
‘oale punctele de vedere, — Aşa- cum a subliniat cîteva din măsurile cu probleme tehnice al in învăţământului cu ceslea urmărind autodota-
să fabricăm şi să livrăm secretarul general al .parti prinse în programele pro stituţiei, ing. Mircea Sa- producţia — obiectiv rea liceului. Realizarea cea
cit mai multe panouri de dului, tovarăşul Nicolae prii de organizare şi mo bău, sînt pregătiţi ■ prin mai importantă în acest ® 20,00 T
calitate corespunzătoare. Ceauşescu, în Expunerea dernizare, de creştere a cursurile liceale, de zi şi al şcolii de sens este maşina de şle 20,20 In preţ
Considerăm că numai în calităţii şi eficienţei eco serale,' şcoală profesională toate gradele fuit sticlă. Rezultate meri narei C.C. al
icest fel putem răspunde nomice. şi de maiştri în .meseriile torii a obţinut şcoala la amplu şi
— Ne-am propus —r şi
marilor cerinţe ce stau în MODERNIZAREA am început deja — modi prelucrători prin aşchiere freze, maşini de rectificat concursurile pe discipline program per
faţa judeţului pe linie de şi turnători. Ei dobîndcsc ou ajutorul cărora se pro de învăţământ, pe meserii ţionarea înt
investiţii, îndeosebi în ce a c ţ i u n e ficarea tehnologiei de fa cunoştinţe, pătrund taine duc 50 de repere, munca şi la sesiunile de referate taţi • 20,40
priveşte construcţia de bricaţie a planşeelor în le meseriei în cadrul dis desfăşurîndu-se în două şi comunicări ştiinţifice. gătite la n
locuinţe în Valea Jiului. P R I O R I T A R Ă conveer. Se lucrează la ciplinelor de specialitate schimburi. Pînă la sfârşi După cum ne mărturisea genţelor dezi
execuţia tiparelor. în pre
De fapt, în acest an — zent se foloseşte tehnologia predate de nouă ingineri tul acestui an şcolar, aiei prof. Cornelia Popa, direc nomice şi
patriei. Cabi
şi subin.gineri, în ateliere-
din panourile livrate în sistem „stand", care ie-şcoală sub îndrumarea se intenţionează să se rea torul liceului, preocuparea fecţionare
de unitatea noastră la la şedinţa Comitetului Po prezintă un mare incon lizeze întreg planul de organizaţiei de partid, a
litic Executiv al C.C. al maiştrilor instructori. Bu conducerii instituţiei, a tu lă • 21,00 C<
T.A.G.C.M. Hunedoara-De- P.C.K. din 29 aprilie a.e., venient: realizarea tuturor ne rezultate înregistrează producţie aferent actualu turor cadrellor didactice dial • 21,
va — au fost construite este necesar să fie bine operaţiilor necesare (cu elevii de liceu în timpul lui an calendaristic. Maiş este îndreptată spre creş ştiinţific. „Ui
numai două blocuri la De înţelese hotărîrile Con răţire-, armare, turnare, fi- practicii continue efectua trii instructori Sabin Gri- terea calităţii şi eficienţei terie, viaţă"
va şi două la Călan, res gresului al XIII-lea pri liisare, tratament termic) te în întreprinderea patro şan şi Ioan Pleşa, cu care procesului instructiv-edu- Laureaţi ai
tul de materiale fiind di vind trecerea de la dez într-un singur pun.ot de na toare — I.M.O., iar cei am stat de vorbă, sînt de cativ, urmărindu-se îm naţional „C
rijate către Valea Jiului. lucru. Prin noua tehnolo de la şcoala profesională părere că elevii lor vădesc României"
voltarea extensivă la dez bunătăţirea frecvenţei, scă
— Care este situaţia voltarea intensivă, la rea gie, fiecare operaţie men sînt în măsură să lucreze temeinice cunoştinţe pro derea procentului de me Telejurnal <
realizării sarcinilor de lizarea unei noi calităţi în ţionată se execută în cîte deja pe viitoarele locuri fesionale şi pricepere ca diocritate, o prezenţă co chiderea pro
plan ? toate domeniile vieţii e- un punct de lucru specia de muncă". re vor face ca la absolvi respunzătoare la exame
— Fiindcă ţinem o evi conomico-sociale. Se im lizat, tiparele trecând, pe Vizitând atelierele-şcoa- re, fiecare la locul său de nele de bacalaureat.
muncă, să se bucure de a-
denţa strictă în ce priveş pune, în acest sens — aşa rîn-d,. pe la toate punctele lă, ne-am convins de se preciere. Sînt preocupări pe mă
te programul de locuinţe, cum a cerut conducătorii! stabilite. Mai pot arăta că riozitatea cu care tinerii sura cerinţelor majore ce I^lMElVi
pot spune' că pe primele iubit, al partidului şi sta ne-am propus să moderni muncesc aici, de calitatea Pe lingă rezultatele pro stau în faţa şcolii în ac
cinci luni din 1988 s-a li tului nostru — să acordăm zăm şi tehnologiile de e- pieselor pe care ei le e- ductive, elevii învaţă, acu- tuala perioadă de dezvol DEVA : ]
vrat în Valea Jiului, peste mai multă atenţie înfăp- xecuţie a ventilaţiilor. tare a patriei potrivit o- comori (Pal
A fost executat în cadrul biectivelor stabilite de ciarmul şi j;
secţiei primul element pe Congresul al XIII-lea şi le (Arta); iii
Trenul de ai
noua tehnologie (ventilaţie Conferinţa Naţională ale I-1I (Modern
CÂMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ din ipsos), u r m â n d partidului. Rondele lor se sngcrul lnvi
«lern — B);
ca producţia de serie văd în modu' acţiune Simţului (FI
s-o î n c e p e m o dată al tinerilor. TRO.ŞANI: B
cu schimbarea proiectului cat (PnrîmO;
Amplă mobilizare de forţe de execuţie, în trimestru] MINEL BODEA iubirii , ’
Rio Bravo —
III 1988. Mai pot fi enu (Unirea); L'
la strîngerea nutreţurilor, merate măsuri ca: ® Rea temporal la
(Cultural); V
lizarea unui nou sistem de
cob (Luceai;
tratament termic a panou „PRAG DE NEA: Evadai
rilor în tunel s Realiza
la celelalte lucrări de sezon rea unei combine de tur PLĂMĂDIRE Secretul lu
(Minerul);
nare a betonului, îmbu A ISTORIEI (Muncitoresc)
(Urmare din pag. 1) rii lucrărilor. Pînă acum, nătăţită • Optimizarea sis ROMÂNEŞTI" Zorba Grecii
I-II
(Retezat
preciza şeful fermei, au temului de laterale la A doua varii
evi-denţiem îndeosebi ca fost depozitate G5 tone de .planşcc • Ridicarea nive La Haţeg se află în curs roşie); OR
litatea acestui siloz. fin, recoltat numai de pe lului de pregătire profe de desfăşurare săptămâna doua variant
Promisiuni (
Ferma G Bretea Strei. tarlaua respectivă. sională a oamenilor. cultural-educativă organi GEOAGIU-Bil
împreună cu inginera Me Ferma 2 Rîu Alb. în- — Fiindcă a venit vor I-iceul iiulustiiul „Aurel Vlaieu" Orăştie. Aspect «ie zată de Consiliul orăşenesc do viespi (C
sia Păsculescu, şeful fer tîlnim aici o activitate in ba de oameni, vă rugăm muncă în atelierul «le prclucr are prin aşchiere, un«le elevii de educaţie politică şi tură); H^’-i
vara bo'
mei, nb oprim la o tarla tensă şi bine organizată. să-i numiţi pe cîţiva din dobîndcsc temeinice cunoştinţe practice. cultură socialistă sub ge BRAZI: o ,u
de 20 ha, din apropierea Mecanizatorul Liviu Zo- tre cei care participă la nericul „Prag de plămă mie; CALAN
locului unde şoseaua na ran, cu combina, recolta materializarea măsurilor dire a istoriei româneşti". vo — seriile
ţională sc intersectează cu ierburile cultivate în a- prevăzute în programele De o deosebită atenţie din de cultură);
Moromeţii —
drumul spre Bretea Ro mestec cu trifoi. Transpor de înnoire. 7 partea publicului s-a bucu (Mureşul); 1
mână. Cultura este bine tul acestora din cîmp îl — Maistrul Constantin „Izvor nesecat de satisfacţii' rat spectacolul „Laudă o- ranţii — sori:
dezvoltată, cu o densitate asigurau cu remorcile şi Farcnş, lăcătuşii Ioan Po mului, laudă muncii sa mina).
corespunzătoare -şi bine tra-ilcrul mecanizatorii Sîn- pa, Aurel Popa, Constan (Urmare din. pag. 1) fierul tehnic nr. 4 dove le", la realizarea căruia
întreţinută. Excepţie face mihai Dăminescu, Gheor- tin Tftimie, operatorii pre desc dragoste pentru mun şi-au dat concursul for
o fîşie de teren de la ca ghe Coman şi Gheorghe fabricate Sorin Ursu, Ro şi in planul recunoaşterii că şi meseria aleasă. A- maţii artistice participan I Vremi
pătul tarlalei, unde, dato Stoica. Echipa condusă de man Prodan. Măricel Avă- materiale a strădaniilor ceasta înseamnă că, a- te la actuala ediţie a Fes
rită unor condiţii deose- Tradan Badea, din rînclul danei, controlorii G.T.G. mele. Eu cred că nu-i tund cînd eu voi rămine tivalului naţional „Cânta Pentru azi
bine de teren (acolo este cărora remarcăm pentru sing. Emilia Antal şi Iosif puţin lucru pentru o fe la pensie şi voi lucra fa rea României" aparţinând ii răcoroasă,
pozată conducta de apă pricepere şi hărnicie pe I-Iompot, mulţi alţii. Avem meie, muncitor frezor, să C.A.P., la „Mecanica" dru unităţilor economice, ca rialul. Local
ploi cu carac
Haţeg — Deva), plantele Iulian Mang, Nicolae Ma- un colectiv bun care a cîştige peste patru mii de mul Înfăptuirilor şi al de sei de cultură şi şcolilor se, însoţite
n-au răsărit sau o fac a- teşoi, Aurel. Voineasă ş.a., propulsat secţia noastră lei in fiecare lună. Dar venirii va li continuat de din localitate. în continua eări electrice
bia acum. S-a luat măsu clădea finul în şire. Două pe primul lo.c in întrece cea mai mare bucurie o inimi şi braţe tinere, dor re. vor avea loc acţiuni posibil grlnc
va sufla m
ra ca în zona respectivă şire lungi şi temeinic clă rea socialistă pe întreprin trăiesc atunci cind văd că nice să ducă mai departe vizând educaţia patriotică, sectorul nori
golurile să fie completate dite. cu fin de cea mai dere, în 1987. Livia Olar, Ana Moldovan, ştafeta muncii spornice revoluţionară, tehnică, ma- râturile mini
cu porumb. Mai amintim bună calitate, erau gata Daniela Bogdan, alte şi pentru mereu mai binele terialist-ştiinţifică, moral- cuprinse în
că mecanizatorii Teodor încheiate. Se muncea la Convorbire consemnată de alte fete tinere din atc- ţării, al nostru al tuturor. cotăţenească a tuturor lo grade, iar «
între 20 şi :
Durcan şi Ioan Keltonic cea de a treia şiră. „Avem MARIN NEGOIŢĂ cuitorilor oraşului. Izolat ceaţă i
executau prima pra.şilă pe pînă acum depozitate 200 La munte :
suprafeţele ocupate de tone de fîn — preciza in l'i în general
porumb însămânţat după ginerul Puiu Badea, şeful cu cer temi
masă-verde, iar Nicolae fermei, care coordona toa ) Pe scena Căminului cui- muzicale, solişti vocali şi zical „Mumele pămînlului" reuşită deplină. Obiectele Vor cădea a
Hinda a încheiat primul te aceste lucrări. Am ob ţ tural din Baniţa s-a des- instrumentişti de muzică (text Eugen Evu, instructor etalate au evidenţiat crea de ploaie,
descărcări eli
tratament pentru mană şi ţinut, într-adevăr o pro i iăşurat etapa comunală a populară, interpreţi de Elena Gif) a relevat cu pa ţiile specifice zonei, in tui va sufla
gîndacul din Colorado la ducţie frumoasă de pe a- I Ştafetei culturale „Căută- baladă, recitatori. Artişti tos iubirea de patrie şi special ţesături: pricoiţe, intensificări
cartofi. ceastă tarla cu ierburi ţ terii de comori", acţiune amatori, elevi şi maturi, de neam, permanenţa realizate de Ana Vladis- «le G0—80 lu
sectorul nord
Ferma 1 Rîu Bărbat. In cultivate. Aproximativ 9,5 l integrată Festivalului na- au evidenţiat încă o dată, noastră din cele mai vechi lav, desagii, straiţele Mă- va produce
} ţional „datarea României".
frunte cu inginera Rodica tone la hectar". 1 Pe parcursul spectacolului rioarei Jitea, Ilene! Cră- 1\ ~uru urm
Murg, şeful fermei, mai Mai amintim de cele \ au fost reunite toate for- ciunesc, Lucreţiei Stoica zile r «'rente
mulţi lucrători, femei şi 375 tone de siloz, realiza 0 emoţionantă sărbătoare şi Marioarei Stoica; obiec instabilă, cu
bărbaţi, erau mobilizaţi la te din masă-verde recolta i maţiile artistice din co- te destinate practicii Ofe porar noros.
1 mună intr-o emoţionantă
strîngerea şi încărcatul în tă de pe 20 ha, precum şi ţ sărbătoare a folclorului ritului — bădiie, găleţi, ploi locale
de averse,
trailer a finului recoltat pe mecanizatorul Pamfil l momîrlănesc. a folclorului inomîiTănesc căuce, lurci de tors apar- descărcări eh
pe parcela de 21 ha, si Dumitrescu, pe care l-am } Oamenii muncii de pe finind lui Viorel Vladislav. ales în prir
tuată în apropierea com găsit cu prăşitoarca în ţ aceste meleaguri: mineri, Demnă de toată lauda a Intervalului,
rile minime
plexului A.E.I. Pui. Re tarlaua cu porumb cultu l constructori, ţărani şi in- prin spectacolul prezentat timpuri pe pămîntuI româ Fost contribuţia cadrelor prinse între :
marcăm faptul că această ră dublă, executînd între i telectuali au asistat cu viu virtuţile unor nestemate nesc. didactice din comună la de, iar cele n
lucrare trebuia finalizată ţinerea mecanică. 22 şi 27 de
oină acum. Recolta a fost Putem aprecia, deci, că ) interes la o intreagă suită folclorice proprii acestei Adăugind la cele men ridicate pînă
în ultima zi.
frumopsă. Dar, cu certitu în fermele I.A.S. Haţeg, ţ de evoluţii ale unor apre- zone. S-au împletit armo ţionate deja şi frumoasa Jistic, oameni care, ţă. (Moteoro
dine, prin întîrzierea strân activitatea se derulează în l ciate formaţii artistice şi nios vechi tradiţii spiritua expoziţie de artă populară pasiune şi dăruire, cont viciu L. Pr(
/ interpreţi: obiceiul folclo-
gerii şi transportului finu această perioadă în ritm le cu manifestări artistice prezentată în holul cămi bule Ia educaţia patrio
lui cosit din cîm.p, unita susţinut, bine organizat şi ) ric „Măsuratul oilor", flu- patriotic-revoluţionare pro nului cultural, putem spu că, revoluţionară a loct
l ieraşi, grupuri vocale fol-
tea n-a avut decît de pier cu rezultate pe măsura prii prezentului socialist. ne că întreaga manifesta tarilor comunei. (MARC
dut Oricum, eSte bine că preocupărilor şi hărniciei i dorice, montaje literar- Astfel, montajul literar-mu- re artistică a constituit o LAPTEŞ, corespondent).
s-a luări măsura urgentă oamenilor.