Page 66 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI Nil. 9 513
Pag. 2
ÎHTBECEHEA SOCUUSTÎ - TBIBUNĂ DE AFIRMARE A IIIITIATIVEI SI
. n-TtirminrT ţ>| ii r ^- K ^ w *^* , ^*^ ft ** r ^*** r *** flarM ***** < * e ^** ] **** t ^* c * 1 * c< ^** rt * J ~ n * J * t ** c ^* Ml3a **^*** , ^ fl * , ** B *** a ***^^ w * a * p ***^ fa, ^ n * nM * aI * : ^* Mggiaa * a ^ a ** 3 *^' :3cn * 3 * 3 ** H *™ aa * Mt ^ t ^^ fc ^^*^*^^^^^^^^^^^^^hfBm^irM4LZ l teiA u unKiMum'aiMawnâ^wTBCJn.'.i». u.»itt0ia^30ftMai*—
PENTRU
TOKI. Zi de
RĂSPUNDERII OAMENILOR MUNCII PENTRU ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE PLAN Iul Corvineştiloi
nedoarn, este
nui mare num
*■« IW n li niMMPMH0»0«»»B»»M«a0W«000»000eWI«WW«»WI»>0WW«^Jl»l»4W^«M«00>^^ l IMHWMHPI OTWAAHiM ■niW—lWi^NWJ)»l —' • HW IHIAmA.MWI < "IIHTlHW RN lin miri'ii l«w'.'l Wt.fWAVIlir.^MWMIMWMfW IiIIWIMiI '“l**—g*©*enp—wr—lllll» III w OWIIKVTW'.mUW JHWPM 0>fHWniMfJnrWiqBMKTWMMPOMa—0*<00—0—3MnE0at3H>»
zitatori. Ea
.........V \ '•-. •••., ........ ......................... lor, u m t a t
telanul‘% apţi
I.C.S. A.p. u
Comandamentele majore formulate de secretarul pune o bogată
produse de p
cofetărie, sucu
LA PANOUL ritoare.
Eg IN ÎNTÎP
gerieral a! pârtii Mul, im irăşu 1 Nic olae Ce auşescu - CERINŢELOR
LAŢIEI. |n cu
DE ONOARE AL deschide o no
de prestări se
tru cetăţeni î
C.P.A.D.M. Bi
ÎNTRECERII prograrîi concret de muncă peritru to ti oamenii vorba de secţii
comandă, cari
ţiona Ia part<
lui nr. 1 din
vie al comun
SOCIALISTE | Redacţia ziarului nostru a întreprins, recent, o an cu înfiinţarea
numărul secţi
chetă vizînd modul în care organele sindicale, alte ca Exportul — prioritatea tatoare de se
cadrul coopoi
tegorii de cadre .şi oameni ai muncii din judeţul nostru creşte Ia 20.
ÎN NUMĂRUL DE AZI AL ZIARULUI PU s acţionează pentru înfăptuirea orientărilor, indicaţiilor şi
sarcinilor date de secretarul general al partidului, tova
BLICĂM CLASAMENTUL ÎNTRECERII SO \ răşul Nicoiae Ceauşescu, în şedinţa Comitetului Politic priorităţilor I ELEVI
1
CIALISTE PE SUBRAMURI Şl DOMENII DE \ Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 aprilie a.c. şi la şedinţa
comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi in legătura cu realizarea sarcinilor de plan la ex o 13,00 Te
PRODUCŢIE ALE ECONOMIEI JUDEŢULUI, \ Consiliului Naţional al Agriculturii. port, subinginerul LEONARD ALIC, preşedintele comi La sfirsit de
\ tetului sindicatului de la Uzina nr. 4, a Combinatului ® 14,45 Săp
CUPRINZÎND UNITĂŢILE CU PUNCTAJUL
\ siderurgic Hunedoara, ne-a spus printre altele : litică « 15,
POZITIV PE PRIMELE 5 LUNI ALE ANULUI \ Cerinţa subliniată în nă stau sarcini deosebite rea progi
19,00 Telejui
1988. \ Contul (le economii al Expunerea secretarului la export. Acestea sînt Teleenciclope
atât
în
al
I general tovarăşul partidu dezbătute partid, cît şi adună Baladă pen
de
în
rile
Nicoiae
lui,
Locul grupei sindicale se afirmă Ceauşescu, la şedinţa din cete de grupă sindicală, pămînt. Mu
româneo"ă
, ocupat în 29 aprilie a Comitetului iar realizările zilnice sînt Film ar
Denumirea unităţii economice Punctajui întreccrea ca pîrgliie importantă a Politic Executiv al C.C. urmărite şi aduse la cu raţia" 0 d
obţinut pe ramur 3 al P.C.R. de a mobiliza noştinţă pentru fiecare nai 0 22,0
sau domeniu colectivele de oameni ai romanţe 0
secţie
creşterii eficienţei muncii în direcţia rea schimb şi afişate la prin locuri derea progr
pa
nourile
Subramura extracţiei şi preparării cărbunelui lizării sarcinilor la ex de muncă. Măsurile şi
producţiei port constituie şi pentru responsabilităţile concre
I.M. Paroşeni (Erou al Muncii colectivul uzinei de la te stabilite, intervenţiile ClNER
Socialiste) 761 1 minoare, din Combina operative, acolo unde
I.M. Bărbăteni 740 2 Ne-am adresat preşedintelui comitetului sindica tul siderurgic Hunedoa apar probleme deosebi DEVA :
I.M. Lonea 465 3 tului de la Mina Deva, tovarăşul FLORIN NICULESCU, ra, un comandament de te, ne ajută să desfăşu comori (Pi
I.M. Dîlja 457 4 care ne-a declarat : primă exigenţă. De alt răm o activitate rodnică darmul şi
le (Arta); u
fel, exportul a fost ş : * ră-
în ansamblul străda oane lei, cu mai mult în acelaşi timp, comi Trenul de :
Subramura extracţiei şi preparării minereurilor niilor de a conferi rod dc 1 600 lei pentru fie mîne pentru colectivul tetul sindicatului, con sagerul , am
r-n (Moderi
nicie şi eficienţă întregii care persoană. Desigur, nostru prioritatea priori siliul oamenilor munc ! i dorn — £'•*)
Mina Deva 1 153,4 1 noastre activităţi, au a- putem menţiona în acest, tăţilor. O demonstrează din uzină, biroul execu Sfîntulul (I
I.M. Hunedoara 812 2 părut tot mai multe ini context multe exemple, faptul că pe primele tiv al acestuia analizea TKOŞANI:
Cariera minieră Mintia-Vcţe! 625,6 3 cinci luni din acest an cat (Paring
ţiative muncitoreşti, pe care atestă o activitate ză sistematic aspecte ca iubirii (7
Cariera minieră Coranda- continuă şi responsabilă, au fost obţinute rezulta litative ale producţiei cu Rio Bravo
Certej 187 4 cele mai valoroase apli- te bune, atât în ceea cc (Unirea);
cîndu-lc şi gencralizîn- 0 implicare tot mai efi priveşte exportul pe de această destinaţie, acţio temporal l
du-lo în unităţile minie cientă a organelor şi or nează pentru asigurarea (Cultural);
Subramura materialelor de construcţii, re din municipiul Deva. ganizaţiilor sindicale. vize convertibile cît şi cu cilindrii de laminare cob (Eu cei
industrializarea şi prelucrarea lemnului între ele, „Contul de e- Prin rezultatele dobîn- pe relaţia ţări socialiste. corespunzători, expedie NEA: Evac!
(Minerul);
conomii al grupei sindi dite s-au remarcat for Eforturi deosebite an rea la timp a laminate Secretul
I.F.E.T. Deva 1 455 1 cale" şi-a dobîndit de pe maţiile conduse de Glicor- depus colectivele de oa lor către beneficiari, sta (Muncitore;
Intrcpr. „Marmura" Simcria 120 2 acum un loc aparte, în- ghe Apreotesei, Ioan meni ai muncii dc la la- bilind priorităţi dc ac După fapt
scriindu-se cu o contribu Dobra, Dănilă Irimie, Ar- minoarele de 650 mm, ţiune într-un domeniu (Retezat) *
unei iy
Subramura industriei con strucţiei de: maşini ţie sporită la obţinerea cadie Dorel dc la Mina laminorul de profite mij sau altul. roşie);
unor însemnate economii Deva; Constantin Sufană. locii, cele de la profile Zilnic, conducerea uzi doua van:
I.M. Orăşlie 1 545 1 de materii prime şi ma Aurel Nan, Gheorghe uşoare, precum şi lami- nei dezbate în mod ope Promisiuni
I.P.LC.C.F. Deva 903 2 teriale, combustibili şi Jigmon, losif Boic, de noarele de sîrmă. Prin rativ, cu toţi factorii care CEOAGIU-
de viespi
LM.M.R. Sinieria 609 3 energie electrică. De aici, la cariera Veţel-Mintia ; felul în care au înţeles concură la realizarea ex tură); ir/
I.P.S.R.U.M. Deva 303 4 şi o eficienţă economică Ion Iîacz, Dumitru Me- să acţioneze, prin răs portului, prog ramarea vara bobo
U.U.M.R. Crişcior 57 5 tot mai ridicată a unită ehereş şi Nicoiae Popes- punderea şi competenţa producţiei, modul cum a BRAZI; O
mie; CAL
ţilor noastre. cu de la I.P.S.R.U.M. dovedite zi de zi, s-au fost realizată pe ziua vo — seri
Subramura industriei uşoare Putem spune că aproa Trebuie să subliniem a- evidenţiat formaţiile de precedentă, adoptă pro de cui tur;
Moromcţii
pe toate cele 90 de bi poi, că în recentele dez lucru de la laminoarele gramele de fabricaţie pe (Mureşul);
Intr. de tricotaje Hunedoara 293 1 rouri ale grupelor sin bateri ce au avut loc in de sîrmă nr. 2 şi 3 con linii de laminoare, iar ranţii — s
Intr. „Vidra" Orăştie 275,9 2 dicale care aplică aceas grupele sindicale, la ni duse de maiştrii Tvan în funcţie de acceptele mina).
Fabrica de încălţăminte tă iniţiativă au acţionat velul secţiilor, ateliere Pavel şi Pctric Trifnn, portuare, do urgenţe şi
Hunedoara 26 3 şi se implică ferm pen lor, sectoarelor, colecti cit şi cete conduse de stocurile existente sînt
tru cunoaşterea şi reali vele noastre muncitoreşti maiştrii Ioan ,Şchiopu, stabilite nivelurile dc li
în domeniul construcţiilor zarea tuturor criteriilor şi-au îmbogăţit substan Zaharia Buznc de la la vrări, necesarul de mij
stabilite pentru popu ţial programele-angaja- minorul de profite uşoa loace de transport C.E.lt. Rezultat*
I.E.E.L.I.F. Deva 893 1 larizarea şi materializa me.nt luate în cadrul ini re. De asemenea, succese şi primirea ia timp a cer 17 iunie
Extr. I
I.A.C.M.M. Petroşani 431 2 rea angajamentelor lua ţiativei, suplimentând e- deosebite au dobîndit tificatelor de calitate XI. 52, 77,
A.C.M.R. Deva 418 3 te, urmărirea modului în conomiile le cel puţin schimburile conduse de pentru produsele livrate. Extr. a
I.A.C.R.S. Hunedoara 297 1 care organizatorii proce 1 800 lei pe an pe fie ing. Simion Ilodeanu, 15. 9, 69,
Fond to
T.A.G.C.M. Deva 243 5 selor de producţie asi care persoană. Vasile Săuca .şi Petrică toate Sîntem aceste convinşi că 800 550 lei
şi
acţiuni
A.C.C.E. Petroşani 205 G gură condiţiile tehnice Raportând însă activi Herban de la Laminorul 134 690 lei
A.C.M.R.U.E. Deva 17,6 7 şi materiale pentru rea tatea la exigenţele reie 650 mm, precum şi for măsuri, suplimentate in tegoria T.
funcţie
în
de
continuare
A.C.II. Rîu Marc-Retezat 8,9 8 lizarea ritmică de către şite din Expunerea se maţiile de lucru de 'la necesităţi, sub conduce
fiecare formaţie de lu cretarului general al laminorul de profile mij rea organizaţiilor de
în domeniul transporturilor cru a sarcinilor de plan partidului, t. o v a r ă ş u 1 locii conduse de maiştrii partid, vor duce la rea
şi încadrarea strictă în Nicoiae Ceauşescu, la şe principali Adrian Balaş lizarea si depăşirea sar
întreprinderea judeţeană cheltuielile planificate. dinţa Comitetului Politie şi Ioan Munteanu. Pentru
de transport local Deva 1 011 t cinilor la export, în con
Urmărirea pe bază de Executiv al G. C. al Şi în continuare, în diţii de calitate superi va fi ră<
întreprinderea de trans- fişă a tuturor consumu P.C.R. din 29 aprilie a.c., această j
furi auto Deva 390 2 rilor, a criteriilor stabi este necesar să arătăm faţa colectivului de oa oară şi Ia termenele sta lui. Ceri
rar noro?
l.T.S.A.I.A. Deva 297 3 lite pentru fiecare loc de că avem încă serioase meni ai muncii din uzi- bilite prin contracte. ploua,
U.M.T.C.F. Deva 184 4 pcedomir
muncă a îngăduit ca ini rezerve nevalorificate. n©"3-ves
eco
„Contul
obli
în domeniul circulaţiei mărfuri lor ţiativa al grupei de sindi Măsurile organele adaptate organiza minime
intre 9
şi
gă
nomii
cele ma
C.L.D.C. Deva 574 i cale" să-şi dovedească ţiile sindicale să găsească LOCURI DE ONOARE ÎN ÎNTRECEREA 23 dc
l.L.P.P. Deva 441 2 eficienţa în marea ma căile şi formele cele mai LA SCARĂ NAŢIONALĂ ceaţă pc
Ea i
Baza 20 Simcria 394 3 joritate a colectivelor eficiente de antrenare a schimbă'
I.C.S.A.A.P. Petroşani 37G 4 muncitoreşti. Iată şi cî- oamenilor muncii la bu intrecerea socialistă des Astfel, în primele 5 luni temporal
B.J.A.T.M. Deva 366 5 teva exemple: la Mina na gospodărire şi econo făşurată la scara jude ale anului curent, în ramu vor cădc
I.C.S.A.P. Hunedoara 337 6 Deva, valoarea econo misire a materiilor pri ţului se dovedeşte o bună ra extracţiei şi prelucrării avea şi
versă, îi
'• I.A.C.C.V.J. Petroşani 330 7 miilor suplimentare rea me şi materialelor. Un pîrghie de mobilizare a minereurilor, Mina Deva o- descărcă
i B.A.D. Petroşani 310 8 lizate în 1987 a fost de loc important în cadrul colectivelor de oameni ai cupă locui I, I.M. Hunedoa tul va
ficări 1<
, U.J.Coop. Deva 246 9 mai bine de trei milioa acestor eforturi îl va o- muncii din unităţile econo pînă la
! I.C.S.M.I. Hunedoara 240 10 ne lei, reprezentând cupa şi în continuare mice pentru îndeplinirea ra - locul al ll-lea, iar Ca din nor
1750 lei pe persoană, la iniţiativa „Contul de e- riera minieră Mintia—Veţc!
î rr_: şi depăşirea obiectivelor şi va sem
Cariera Veţel-Mintia — conomii al grupei sindi locul al IV-lea. în ramura ex tcorolog
\ NOTA. Unităţile care au infinit punctaj negativ 2,5 milioane lei, cu a- cale", care, prin întrea sarcinilor de plan, ajutîn- tracţiei şi prelucrării cărbu Dănuţ).
\ nu apar în tabelele-clasament prezentate. Face excepţie însă proape 1 800 lei pc om ga sa desfăşurare, tre du-le să se situeze pe lo nelui, întreprinderile miniere
curi onorabile şi în întrece
1 abmcniiil circulaţiei mărfurilor, unde numărul unităţilor cu al muncii, iar la buie să-şi găs -'s-'-ă din rea socialistă la scară na Paroşeni, Bărbăteni şi Le
^ puncta] nzitiv se ridică la 2-1. t I.P.S.R.U.M. — 2,8 mili plin rodnicia -: ' -itn. ţională, într-un important nea au ocupat, în ordine,
număr de ramuri de bază, locurile 5, 6 şi 10.