Page 69 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 69
SIMPOZION ŞTIINŢIFIC DEDICAT iMPLINIRII A 140
DE ANI DE LA REVOLUŢIA ROMÂNĂ DIN 1848
Sub egida Consiliului artă şi cultură, cercetători, Popeşou-Puţuri, membru
Naţional al Ştiinţei şi în- studenţi, militari, oameni al C.C. al P.C.R., directo
văţămîriituiui, sîmbătă a ai muncii din Capitală. rul Institutului de studii
avut loc în Capitală sim Simpozionul a fost des istorice şi social-politice
pozionul ştiinţific cu tema: chis de tovarăşul Manea de pe lingă C.C. al P.C.R.;
„Semnificaţia istorică a Măn-escu, membru al Co „Revoluţia de eliberare
revoluţiei române de Ia mitetului Politic Executiv socială şi naţională, anti
1848. Concepţia tovarăşu al C.C. al P.C.R., vice fascistă şi antiimperialistă
lui Nicolae Ceauşescu pri preşedinte al Consiliului din august 1944 — încu
vind dezvoltarea patrio de Stat. nunarea strălucită a luptei
tismului revoluţionar so Au fost făcute următoa poporului român pentru
cialist şi întărirea unită rele comunicări : „Concep independenţă şi apărarea
ţii întregului popor pen ţia tovarăşului Nicolae patriei", prezentată de
tru afirmarea liberă şi Ceauşescu privind revolu general locotenent Ilie
demnă a României în ţia română de la 1848 ca Ceauşescu, adjunct al mi
rîndul statelor lumii". necesitate istorică obiec nistrului apărării naţionale
La lucrările simpozio tivă în înfăptuirea idealu şi secretar al Consiliului
nului, organizat de Acade rilor poporului nostru de Politic Superior al Arma
mia Republicii Socialiste libertate socială şi naţio tei ; „Concepţia tovară
In lumina orientărilor şi' sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu România şi Ministerul Apă nală, de independenţă, uni şului Nicolae Ceauşescu,
rării Naţionale, au partici tate şi progres", prezen secretar general al Parti
su
membri
Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare tn activitatea; pat membri şi Comitetului Po tată de tovarăşul Constan dului Comunist Român,
socia
construirea
privind
ai
al
Olteanu,
membru
tin'
pleanţi
tuturor colectivelor de oameni ai muncii litic Executiv al C.C. al Comitetului Politic Execu lismului cu poporul şi
P.C.R., secretari ai Co tiv al C.C. al P.C.R. ; pentru popor", prezentată
mitetului Central al parti „Partidul Comunist Român de tovarăşul Gheorghe
Autoconducerea muncitorească - dului, membri ai ai guvernului, al — continuatorul de celor mai Oprea, membru Executiv Comi al
al
C.C.
ale
tradiţii
luptă
Politic
tetului
şi
P.C.R.
înalte
reprezentanţi ai unor in poporului român pentru C. C. al P.C.R., prim vice-
stituţii centrale, organi dreptate socială şi liber prim-mimistru al guvemu-
în miezul „fierbinte" al producţiei zaţii de de partid şi obşteşti, gres naţională, civilizaţie", pre
tate
masă şi
pro
pentru
şi
activişti
de
stat, oameni . de ştiinţă, zentată de tovarăşul Ion (Continuare în pag □ 4-a)
In pregătirea apropiatei toconducerii muncitoreşti, care survin din diferite
plenare a Comitetului Cen de la concept Ia implicare motive, se spune lucruri
tral al partidului, colec în viaţa unităţii. lor pe nume, deschis, se CAMPANIA AGRICOLĂ DE VA SĂ
tivele muncitoreşti dezbat — In cadrul sistemului adresează critici fără me
cu responsabilitate şi an larg democratic din ţara najamente factorilor răs
gajare revoluţionară tezele noastră, consiliile oame- punzători de anumite stări Culturile — cit mai bine întreţinute!
din Expunerea prezenta -nilor muncii au răspunderi de lucruri negative, se iau
tă de tovarăşul Nicolae mari şi importante, releva măsuri ori se adoptă ho-
Ceauşescu, la şedinţa Co tovarăşul LUCIAN MOGA, tărîri corespunzătoare pen Furajele—strânse grabnic şi puse ia adăpost!
mitetului Politic Executiv secretarul comitetului de tru înlăturarea eventuale
al C.C. al P.C.R. din 29 a- partid de gradul I unităţi lor neajunsuri şi îmbună
prilie a.c. şi adoptă măsuri miniere şi preşedintele tăţirea muncii. — în aceste zile’ pre modul în care se prezintă Beriu, mecanizatorul Ioan
corespunzătoare pentru consiliului oamenilor mun — Cum se aduc la cu- , mergătoare declanşării se culturile, cantitatea nu Trosan realiza cel de al
îmbunătăţirea î n t r e g i i cerişului — arăta Rodica treţurilor recoltate şi de treilea rebilonat la car
cii de la Mina Deva. Con noştinţa oamenilor muncii Moţa,* primarul comunei pozitate, putem spune că tofi, iar Ioan • Simileana
munci politico-organizato-
ştienţi de atribuţiile ce le problemele dezbătute în Beriu — to-ale forţele sa .cel mai bine se, acţionea efectua tratamentul împo
rice si economico-sociale.
sînt conferite prin lege, şedinţele consiliului şi telor noastre sînt concen ză- la C.A.P. Beriu, A.E.l. triva manei şi gîndaeului
Pornind de la aprecierea membrii consiliului nostru modul de îndeplinire a trate la întreţinerea cultu Beriu şi C.A.P. Sibişel. în din Colorado. Inginerul şef
secretarului general al desfăşoară o activitate u- măsurilor stabilite, a pro rilor prăşitoare şi, îndeo celelalte două unităţi din al unităţii, Nicolae Cră
partidului nostru potrivit ni-tară, susţinută şi eficien priilor hotărîri ? sebi, la recoltarea, trans comună — C.A.P Căstău ciun, care coordona acti
căreia trebuie acţionat tă, se implică permanent — Noi consemnăm în portul şi depozitarea fura şi Orăştioara de Jos — rit vitatea la cultura mare,
pentru perfecţionarea în şi responsabil în organiza procesele verbale şi în jelor. Coordonate perma murile de lucru nu s-au preciza că la porumb şi
continuare a activităţii or rea şi conducerea activită planuri speciale — arăta nent de biroul comitetului ridicat la nivelul cerinţe sfecla de zahăr s-au exe
ganismelor democratice pe ţii productive, în soluţio Maria Trlf, secretarul con comunal de partid, ai că lor, participarea oameni cutat cîte două praşile me
care le avem şi care răs narea situaţiilor care aipar rui membri se află zilnic lor la praşilă ■ şi strînsul canice pe întreaga supra
pund etapei de dezvoltare în munca şi viaţa colecti siliului oamenilor muncii în unităţile de. care răs- nutreţurilor fiind necores faţă cultivată. în. prezent,
în care ne aflăm, am, or vului. în cadrul şedinţelor al. Minei Deva — tot ceea .pund, conăucerile colecti punzătoare. Am luat mă cooperatorii din brigăzile
ganizat o dezbatere la dc consiliu, ţinute lunar, ve ale acestora, toţi coo surile care se impuneau conduse de Eugenia Ştefă-
Mina „Deva, unitate repre în baza graficelor dinainte Dezbatere organizată de peratorii sînt mobilizaţi la pentru impulsionarea mun nie şi Maria G'recu sînt
zentativă a industriei de stabilite, se dezbat pro DUMITRU GHEONEA executarea lucrărilor. A- cii şi în aceste două uni concentraţi la efectuarea
extracţie şi preparare a blemele stringente ale preciind activitatea desfă tăţi şi, ca. urmare, lucru
minereurilor, pe tema au- producţiei, dar şi altele şurată după stadiul la zi rile au început să intre în MIRCEA LEPĂDATU
al efectuării praşilelor şi normal.
(Continuare în pag. a 3-a) calităţii acestora, după într-a.devăr, la C.A.P. (Continuare in pag. a 4-a)
I
N
I Ziua aviaţiei \
*
> ' înaltă pildă de abnegaţie,
i
* A devenit o frum oasă şi . m ult Înainte de afirm area I
em oţionantă tradiţie ca, în aparatelor cu propulsie J
I a treia dum inică a lunii reactivă. de dăruire patriotică Hjţfti1 fc narncă- tabirea fterfeinîe de tari
s
iunie, in sem n de cinstire Sînt realizări de pionie- '
I a glorioaselor realizări ale rat care s-au constituit in- |
«« $ Premieră în mineritul româ slujba patriei de către muncitorii
aripilor rom âneşti, de pre tr-o contribuţie rom âneas- s
I ţuire a celor ce astăzi con că de rem arcabilă valoare j nesc: Cel mai înalt turn metalic şi specialiştii Văii Jiului.
s struiesc şi m inuiesc apre la dezvoltarea ştiinţei şi J al unui puţ de extracţie din ţară
î ciate aparate de zbor ori tehnicii aviatice m ondiale. | - 53,5 metri, avind o greutate de ® Instalaţia de extracţie a mi
peste 300 tone — a fost ridicat
slujesc ca cerul senin a! Autorii lor au dat contur l nei Valea de Brazi va intra în
patriei să fie m ereu curai, visului om ului de a se j la l.M. Valea de Brazi.
I să sărbătorim Ziua Avia înălţa şi pluti in spaţiul | funcţiune cu şase luni mai devre
s
ţiei Republicii Socialiste atm osferic. Sînt realizări * 6 Nouă şi grăitoare confirma me, ceea ce înseamnă mii de tone
I Rom ânia. Pentru locuitorii care ne um plu inim ile de | re a capacităţii creatoare pusă în de cărbune în plus pentru ţară.
*
acestor locuri constituie un m indrie, pentru care lauri- *
I m otiv in plus de bucurie tarilor lor, azi, de Ziua |
■S faptul că între pionierii a- aviaţiei, ţara intreagă le J
I viafief rom âneşti şi m on aduce un călduros orna- >
s diale s-a num ărat ingine giu.
rul Aurel Vlaicu, născut în Continuînd strălucitele J Orele 9,41. Sub-
I satul hunedorean ce as tradiţii ale aripilor ram â- ] inginorul Ioan
•» l’Ie.şa acţionează
tăzi ii poartă cu cinste nu neşti, poporul nostru a a- s manetele instala
\ m ele. Acum 78 de qni el dăugat în ultim ii ani noi I ţiei motoarelor
se ridica, in luna iunie, în izbinzi, puternic stim ulate , de împingere.
\ prim ul său zbor spre înal de gîndirea şi activitatea |
■» tul cerului patriei, rm pu- celui care a devenit un "
I nindu-se ca inventator, sim bol al cutezanţei rom ă- j —9
constructor şi pilot şi im - neşti, tovarăşul Nicolae l
punînd, deopotrivă, pro Ceauşescu. M aterializînd ' orele 11,30. Cel p
i funzim ea de gindire şi ge concepţia ştiinţifică a porţi- | mal mare turn
s secretaru- » de extracţie diti
niul constructiv rom ânesc. dului nostru, a ţară este ridicat
î Aurel Vlaicu se alătura lui său general, privind I pe locul său de / £ rt>. .
finitiv, pentru a
astfel altui cunoscut inven stim ularea progresului teh- J scoate din adîn- £ & *•<
// ' <v
I tator rom ân, Traian Vuia, nic, dezvoltarea aeronau- i curi tot mai mult ti
I
*« care în 1906 se înălţa de tic fi rom âneşti vizează asi- i cărbune pentru
la păm int cu prim ul apa gurarea unei puternice ba-. J
I rat propulsat de propriile-i ze m ateriale, conceperea |
m ijloace. îm preună au des şi fabricarea de aeronave >.
! chis o perioadă de certe de toate categoriile la ni- j
s 15 iunie 1988, ora 14,30. m etalic al unui puţ de ex creşterii producţiei de căr arăta inginerul Ioan Lăsat, l
priorităţi rom âneşti- în do velul cel m ai avansat, sti- J directorul I.A.C.M .M . Pe- »
I m eniul aviaţiei, între care, . m uJarea cercetăm şi crea- | La una dintre cele m ai tracţie a cărbunelui din bune. adevărat colos GH. I. NEGREA, î
— Acest
la loc de frunte, se situ tinere m ine din Valea Jiu ţară, rod al creativităţii,
m etalic, unicat în indus Fotografii : ţ
I ează avionul cu reacţie lui — Valea de Brazi — a gindirii şi priceperii spe tria m inieră, a fost execu GH. OLTEANU [
s conceput de savantul fost aşezat pe poziţie de- cialiştilor, m uncitorilor şi
Henri Coandă, in 1910, cu (Continuare în pag. a 3-a) jj tat in secţiile noastre de
I linitivă cel m ai m are turn tehnicienilor puse în slujba la Vulcan şi Petroşani - (Continuare în pag. a 3-a)
**
