Page 70 - Drumul_socialismului_1988_06

Pap 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 5

Prin codrii de vară
L u c e a f ă r Treci prin lumea Ta
De vers şi ţară..
Ochii
Aşa tc ştiu Clipiri de stea
Luceafâr de scară, ■ MATURI
Poartă dorul, LOSIBILE IN
De noapte,
WWW Tîrziu. Nemurirea. PRODUCTIV.
acţiur/tK ? or
Nici un gînd
La vreme de rouă Nu- bate în uitare Consiliul poi
Bret
munci
La vreme de flori Tu eşti Luceafăr pentru repun
Cu toţi Teii Pentru fiecare. cuit a unor
Tc apropii de zori. refolosibilc <
dent: peste
Prin codrii de-aramă MIRON JIC vechi strîns
l Ia I.J.R.V.M.
kg Jiîrtie.
Note de lectură „Abecedar", prima re­
vistă literară la Brad, a-
„Silvana“ — un ansamblu AURELIA BACIU, PETRU BACIU părea în anul 1933, sub
profesorilor
îngrijirea
E.
care confirmă permanent Valea Grădiştei“ ' Giurgiuca şi G. Boldea. liliputană îm­ DUMINICĂ,
Publicaţia
în Editura „Sport-Turism" realizările măreţe econo- prumuta formatul şi ca­
racterul literelor de titlu
a apărut, de curînd, lucra­ mico-sociale din anii so­ ale revistei „Bilete de pa­ • 11,30
Ft>.tivului naţional „Cin- gătire o suită de Bihor". şi zile de repetiţii, de for­ rea monografică „Valea cialismului, care au înno­ pagal" a lui Tudor Arghezi, piilor. Telefi
tareu României", amplă Ceea ce impresionează mare a tinerilor ca inter­ Grădiştei", semnată de bilat oraşul, edificiile de avînd o orientare proprie, ghiozdan. „B
manifestare a spiritualită­ preţi ai dansului. A simţi doi cunoscuţi profesori de larg interes, obiectivele tu­ tru Măriuca
la acest colectiv artistic la Liceul industrial „Au­ ristice, monumentele. afirmîndu-şi personalitatea 2 • 12,30 V
ţii româneşti, îşi amplifi­
este ţinuta scenică, ele­ dansul popular, au trans­ rel Vlaicu" din Orăştie, şi rolul îndrumător în • 13,00 Tel
că cu fiecare nouă ediţie Cititorul are în conti­ mişcarea literară transil­
ganţa mişcărilor, specifi­ mite mesajul, marca bo­ atenţi cercetători ai aces­ nuare posibilitatea să cu­ Album dui
cadrul de afirmare a. va­ văneană din perioada in­
ce de altfel creaţiei fol­ găţie de frumuseţi înseam­ tei zone, dar şi al întregu­ noască cîteva posibile tra­ 15,00 Inchit
lorilor culturale, a craa- terbelică. Revista trebuia
clorice, respectul, impri­ nă un lucru extraordinar. lui ţinut orăştian. „Valea see turistice primind date gramului •
tivităţii şi talentului oa­ să devină „un abecedar de jurnal • 19,
mat de însuşi instructorul Un alt element de bază Grădiştei — mărturiseso de ordin istoric despre a-
menilor muncii hunedoreni. cei doi oameni ai catedrei şezările prin care trece, iniţieri în regiuni de cu­ României. O
O dovadă concludentă în formaţiei, faţă de valori­ al ansamblului îl consti­ — reţine atenţia şi prin intre acestea: Pricaz — noaştere noi", o sinteză conducătorul
acest sens o constituie ficarea scenică â unei moş­ tuie taraful, dirijat de în­ aceea că ea circumscrie Turdaş — Spini; Gelmar — între vechi şi nou, între 20,20 Film ai
prezenţa în festival a an­ teniri de mare preţ care văţătorul Ovidiu Miheţ, în nu numai un perimetru al Geoagiu-sat — Geoagiu- tradiţie şi modernitate, spre glorie"
samblului artistic „Silva- este dansul popular româ- care se remarcă taragotis- unor forme de relief de Băi; Bozeş — Ardeu; „Abecedarul" milita pen­ Telejurnal <
na" al Casei de cultură tul Domin Corcheş, lau­ un pitoresc deosebit, cu Romos — Romoşel — tru o primenire spirituală, chiderea pre
din Deva, laureat al tu­ reat al Festivalului naţio­ munţi înconjurători şi Pişchinţi; Turmaş — Măr-
turor ediţiilor desfăşurate. „Cînfarea României" plaiuri de legendă, ci şi o tineşti — Jeledinţi — Mă­ LUNI, 2C
Colectiv artistic cu largi nal „Cîntarea României" şi populaţie românească păs­ gura — Tămăşasa — Din­ „ABECEDAR" -
posibilităţi de exprimare, — cadru de saxofonistul Nicolae Savu trătoare a unor bogate eu Mic — Dineu Mare j • 20.00 T
„Silvana" a abordat diver­ manifestare a care evoluează deopotrivă tradiţii şi cu un trecut is­ Aurel Vlaicu. Urmează a- PRIMA REVISTĂ 20,25 ! ţa
se genuri aducînd în sce­ spiritului creator ca solişti instrumentişti ce toric măreţ ce se înscrie poi prezentarea zonei care LITERARĂ BRĂDEANĂ • 20,5:. .,mp
nă. obiceiuri fololorice, se bucură de apreciere. firesc în istoria patriei”. dă . şi genericul cărţii — in agriculturi
dansuri populare mixte şi Valoarea colectivului ar­ Făcînd pertinente refe­ „Valea Grădiştei". Nu este Tezaur folclc
bărbăteşti, dans de socie­ tistic a sporit prin prezen­ riri la configuraţia zonei, uitat specificul de limbaj depreciind semânătorismul cert • 21,35
tate, spectacol folcloric nese. Cu acest respect în ţa soliştilor vocali Drăgan fixînd-o în timp şi spa­ şi bogăţia folclorică a văii desuet şi paseismul. în ar­ temporană
creaţie. suflet se prezintă la orele ţiu, înfăţlşîndu-i căile de ce te conduce spre vesti­ ticolul „Altă îndrumare", ţările de id
de repetiţie sau în spec­ Muntean, Mariana Angliei giile capitalei Daciei — Telejurnal •
Ajungînd la o certă ma­ şi în ultima- perioadă a acces, apele, formele de din nr. 3, G. Boldea, con­
turitate artistică, formaţia tacol atît dansatorii con­ Lenuţei Evsei, toţi trei relief, autorii se opreso Sarmizegetusa Regia (Gră­ damnând mentalitatea în­ chiderea pre
va evolua în actuala edi­ sacraţi, cît şi tinerii Mi- pentru început asupra lo­ dişte). vechită, constata că „viaţa
ţie a Festivalului naţional liaela Săiceanu, Brînduşu posesori ai Trofeului „Floa­ calităţii, care a polarizat Lucrarea monografică e într-o perpetuă mobili­
„Cântarea României" ca Pintilie, Ioana Ungurea- rea din grădină" acordat cel mai mult atenţia — este completată de un set tate, o continuă creaţie,
ansamblu de cîntece şi nu, Camelia Sciirtu, Dori­ de Televiziunea Română. Orăştia. Schiţa monografi­ de fotografii — documente îneît din cenuşa ultimei
dansuri, gen dificil, în na Bîrlădeanu, Adrian Laolaltă, aceşti oameni că a oraşului se dovedeş­ ce vorbesc elocvent despre realizări r ă s a r e alta
.care toţi interpreţii tre­ te pînă la urmă generoasă viaţa de ieri şi de zi a proaspătă şi înviorătoare.
Mestecănean, Gheorghe dau rezistenţă ansamblu­ în date şi mărturisiri care Orăştiei şi satelor înveci­ DEVA : I
buie să dea dovadă de o Trif, Daniel Feneşan, A- lui artistic „Silvana", fac Pentru noua adaptare tre­ comori (Pat
temeinică pregătire. „Nu­ dam Sandrino, Marcel ca evoluţiile sale să nu fie vizează trecutul istoric, de nate, despre locuri şi oa­ buie să ne însufleţim cu darmul şi j;
te (Arta); HI
cleul de bază, ne spunea cu nimic mai prejos decît centru cultural apreciat în meni, fotografii realizate o nouă viziune de viaţă, Trenul de ai
maestrul coregraf Titus Ducaci ş.a., oameni ai mun­ întreaga ţară, locul unde de un alt pasionat cerce­ aceea în virtutea căreia I-II (Modern
Burducea, îl constituie cii în unităţile economice ale unei formaţii profe­ în 1582 a fost tipărit acel tător — inginerul Mircea nu ne mai mulţumeşte sagerul Învii
ale municipiului. Cu ace­ sioniste. impresionant monument de Sabău. simpla cunoaştere a lumii dorn — li);
formaţia de dansuri nu­ limbă românească — „Pa­ şi a vieţii, ci transforma­ Sfîntului (FI
mărând 36 membri, în mă­ laşi respect datorat tradi­ MINEL BODEA lia de la Orăştie", dar şi B. MIREL rea ei după voinţa noas­ TROŞANI: B
cat (Parîng);
sură să abordeze, la aceas­ ţiei a cules coregraful Ti­ iubirii (7
tă oră, suite moţeşti, pă- tus Burducea dansurile de tră". „Abecedarul" preconiza Rio Bravo —
(Unirea);
dureneşti, din vatra Orăş- la oamenii din vatra satu­ „Scriitori fruntaşi o literatură nouă, izvorâtă temporal i L
tiei şi întreaga vale a Mu­ lui hunedorean, pe care Un gînd pentru dascălii noştri ai Revoluţiei din realităţile româneşti, (Cultural) •
reşului. Da acestea se a- apoi le-a montat scenic, cu respect pentru tradiţie, cob (I
daugă dansuri de mare dîndu-le vigoarea specifi­ de la 1848" într-o turnură nouă, atră­ NEA:
(Mineri,. , PÎ
virtuozitate specifice pu­ că, creând desene plăcute Cu dragoste şi dăruire în cadrul săptămânii gătoare. Revista nu se ţi­ durea de f
ne-aţi răsădit în suflet flori, eitorese) ; •
tem iceloţs. zone folclorice ochiului spectatorului. Toa­ cullural-educative „Prag de nea departe de problema­ Secretul Iu
ale Năsăudului, Făgăraşu­ te aceste pregătiri au ne­ Cu zîmbet părintesc, cu grijă plămădire a istoriei româ­ tica socială, semnalînd mi­ (Muncitoresc)
lui. Oaşului. Avem în pre­ cesitat foarte multe ore în noi aţi aşezat comori. neşti", organizată de Con­ zeria şi lipsurile acelor După fapta.
Mereu atenţi, mereu ocrotitori siliul orăşenesc de educa­ ani grei, politicianismul (Retezat); B
unei balerin
Apropiaţi profesori cu sute de şcolari ţie politică şi cultură so­ fanfaronard, dezinteresul roşie); Gt
fubiţi, certaţi, iertaţi de mii de ori cialistă, la Cooperativa guvernanţilor pentru ne­ Cucoana CI
norul); O R /
O ! ce-aş putea să vă aduc în dar ? meşteşugărească „Bucura" voile minerilor şi moţilor doua variam
V I A T A M U Z I C A L Ă Haţeg a avut loc evocarea orişeni, falsul patriotism, Promisiuni (
Versurile-mi scrise cu gînd curat, „Scriitori fruntaşi ai Re­ viaţa de huzur a celor bo­ GEOAGIU-Bl
Din suflet vi le dăruiesc cu glasul conştiinţei voluţiei de la 1848", ma­ gaţi, satul cufundat în a- do viespi (C
tură); HAT!
Recital extraordinar rilor artişti lc este dat să Şi vi le-n chin nepreţuiţi îndrumători, nifestare cu bogate valen­ nalfaibetism şi ignoranţă. vara bobocii
o poarte în sine şi să o Cu gingaşele flori ale recunoştinţei. ţe educative şi o puterni­ In coloanele „Abecedaru­ BRAZI: Omi
Şti in Ruha poată dărui. că încărcătură emoţiona­ lui" s-au dezbătut proble­ mie: gAlak
vo — seriile
Rămîneţi cu bine, vă spunem acum. lă. Prezentarea scriitorilor me de ordin estetic şi cul­
Cu lacrimi în ochi, vorbind cu glasul minţii şi oreaţiei lor făcută de tural-a rtistic, de critică li­ de cultură);
A intrM îir trrtrdi'ţia acti­ Tineri interpreţi Stimaţi profesori şi îndrumători Moromeţll —
(Mureşul);
vităţii Comitetului jude­ Cc-adesea ne-aţi înlocuit părinţii. bibliotecara Emilia Cri- terară. Intre semnatari ranţil — sori
ţean dî|>,eşijltură şi educa­ în sala de concerte a şan şi prof. Dorina Coman s-au numărat: Emil Isae, mina).
ţie socialistă, ca periodic Şcolii generale ’nr. 8 cu MIHAELA MIHAIU, a fost urmată de un iz­ Mihad Beniuc, Aron Co-
să adiigii în faţa publicu­ clase de muzică şi arte elevă, clasa a Xll-a C, butit recital de poezie rea­ truş, Pavel Dan, Gib Mi-
lui huimdorean personali­ Liceul industrial nr. 1 Orăştie lizat cu participarea eleve­ hăescu, Victor Papilian ş.a.
plastice din Deva, a avut lor Alina Vasiu şi Tatia- Vrem
tăţi de seamă ale ştiinţei, loc recitalul de vioară al na Şerban. Prof, IONEL GOLCEA
irtei şi culturii româneşti. Alinei Ion, elevă în clasa
De curînd ne-am reîntîl- Pentru az 1
nit cu două nume de pres­ a X-a la Liceul de 'muzică joc, Mîrza legat de frân­ se va încălzi
tigiu ale culturii noastre, din Cluj-Napoea, ‘ clasa CRONICA FILMULUI ne, Tudor George ş.a.), va fi tem
Pe alocuri
binecunoscute şi apreciate profesorului Ion Cotuţiu. ghie). însă întregul film este ploi, care \
Programul prezentat (Dan- Imaginea — realizată de dominat de extraordina­ caracter de
nu numai în ţară, ci şi de rul Mircea Albulescu, in­
ola — Studiu ar. 20. J. S. „Flăcări pe comori" Vlad Păunescu (vă rea­ soţite de de
iubitori ai muzicii culte tr-un rol care depăşeşte lectrice. Vîr
din alte ţâri ale lumii : Bach — Partita a doua şi mintiţi „Adela" ?) — are memorabilele sale creaţii sJL“* ■ la mo
W. A. Mozart — Concertul Blaj, început de secol. nua, de acolo, lupta pen­ surprinzătoare alternanţe peraturile n
violonistul Ştefan Ruha şi de lumini sub care totul anterioare, aşezîndu-1 de­ fi cuprinse
în sol major partea întâi, tru unitate naţională.
pianistul Ferdinand Weiss. In pirnă politică de dez­ vibrează, pare vie, este finitiv în galeria marilor grade, iar
în compania artei unui acompaniată la pian cu fi­ naţionalizare a românilor Filmul lui Nicolae Măr­ misterioasă şi misterul ei interpreţi, între 20 şi
muzician de talia lui Fer­ neţe de profesoara Moni- transilvăneni, cîţiva tineri gineam! aduce pe ecrane se adânceşte prin inspirata Prelucrînd structurile na­ La munte
ca Soltan) a vădit confi­ îndrăznesc un gest patrio­ o lume în care se con­
dinand Weiss, în stare să muzică semnată de Cornel rative din proza lui Ion fi în gener
cu cerul te,
creeze un spaţiu sonor viu. guraţia ei muzicală, pre­ tic şi simbolic prin 1 care fruntă şi puritatea idealuri­ Ţăranu. Aglrbieeamu într-o viziu­ Local Vor c
sentimentelor
eu
lor
cu fiecare vibraţie a cla­ cum şi nivelul de pregăti­ destinele lor se vor schim­ dogmele dezumanizante, cu Cunoscuţi interpreţi dau ne cinematografică dată caracter de
viaturii, covîrşitoarea ca­ re tehnică şi de dezvolta­ ba radical. Unul se va face viaţă unor personaje pu­ de simultaneitatea şi ac­ soţite do i
obsesii şi patimi distru­ lectrice. Vîn
pacitate de trăire a violo­ re expresivă la care se află învăţător şi va sădi în su­ gătoare de vieţi, deschi- ternic reliefate dramatur­ ţiunea globală a unităţilor slab la mod
nistului Ştefan Ruha s-a în prezent şi a cărui bază fletul copiilor dragostea zindu-se dintr-o dominan­ gie (Glaudiu Bleonţ — plin de timp, „Flăcări pe co­ le intonsif
desfăşurat nestînjenită, în — ne bucurăm să o putem de ţară şi dorinţa de uni­ de fineţe şi umor, spon­ mori" — captivând specta­ de 50—79 k
tă realistă, spre fantastic, nord-vest. 1
întreaga-i frumuseţe şi in­ spune — a fost pusă aici, tate a, tuturor- românilor, fabulos şi mitologici. Acest tan şi emoţionant, creio­ torul, comunicînd firesc (Meteorolog
tensitate. In splendida sa­ în şcoala de muzică din între el şi fata unui bogat univers îmbolnăvit de pa­ nează un personaj pole­ —* este o confirmare a Al. Proneon
lă festivă a Palatului Cul­ Deva, ia clasa' profesoru- proprietar de mine de aur tima aurului, deşi deschis, mic, antieroio şi antirato ideii că cinematografia ro­
turii din Deva, un mare ' lui Viorel Soltan din Apuseni se va înfiripa este unul al captivităţii ric, Remuis Mărgineanu, mânească a atins pe deplin
artist. Ştefan Ruha, ne-a o dramatică poveste de sugerate filmic original şl Imola Gaşpar, Mircea Dia- vârsta maturităţii sale. -AiÂ
pătruns' în acea seară de aNA FODOR, dragoste Ceilalţi vor trece îndrăzneţ (circiuma bloca­ conu, Valentin U rit eseu,
vraja artei care doar ma­ muzicolog în România şi vor conti­ tă de ferestre, masa de Anca Dincă, Magda Cato- GHEORGHE POGAN