Page 72 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI MR. 9 514 « DUMINICĂ, 19 IUNIE 1988
Simpozion ştiinţific dedicat împlinirii a 140 E C R A N zilele trecute la I. M. Pe
tala, la care sînt înscrişi
mulţi nou încadraţi în
de ani de la revoluţia română din lei • Prin cele 18 milioane muncă la această impor
obţinute
suplimentar,
unitate
tantă
carboniferă
de la începutul anului, din Valea Jiului o Pînă
(Urmare din pag. 1} Ursu, membru supleant ani de la Revoluţia bur- . tate proeminentă a vieţii la producţia marfă şi mâi de curind, între I.J.T.L. De
al Comitetului Politic Exe- ghezo-demooratică din 1848 . politico. 1 înitemâţio'riâle, mult de 25 000 tone mi va şi C-.T.E. Mintia exis
. cutiv al C. C. al P.C.R., în ţările române are. loc pentru monumentala operă nereu cuprifer extras .in ta - o bună conlucrare în
prim-vicapreşedinte al Con în atmosfera de puternică teoretică ce a îmbogăţit plus faţă, de plan, colec- privinţă transportului oa
lui ; „Rolul determinant, siliului Naţional al Ştiin- efervescenţă patriotică ge patrimoniul gîndirii uni , tivul Minei Deva şi-a în menilor muncii la şi de la
hotărâtor al tovarăşului .ţei şi învăţămîntului; nerată de ideile şi tezele versale, pentru eroica ac deplinit şi depăşit anga termocentrală. De cîtva
Nicolae Ceauşescu în dez „Contribuţia hotărîtoare a de' mare valoare teoretică tivitate revoluţionară jamentul anual la aceşti timp însă, şoferii nu Mai
voltarea continuă a de t o v a r ă ş u l u i Nicolae şi praotică cuprinse în consacrată de.. peste' cinci indicatori • îngheţata, „cu opresc in toate staţiile sta
mocraţiei muncitoreşti re Ceauşescu la elaborarea şi magistrala dumneavoastră decenii şi jumătate ridi miere de albine este noul bilite, ii fac pe oameni să
voluţionare, în crearea şi înfăptuirea politicii exter Expunere îa şedinţă Comi cării patriei noastre produs cu care laboratorul alerge, să aştepte, să-şi
perfecţionarea sistemului ne a partidului şi statului tetului Politic Executiv scumpe pe noi trepte de snack-barului „Majestic" piardă răbdarea. Cui fo
larg democratic de parti nostru consacrată dezvol al C.C. al P.C.R. din 29 glorie şi măreţie, de pro din Deva ii întîmpină pe loseşte ? . . . ® Prin buna
cipare a poporului la tării libere şi independente aprilie 1988, strălucit pro gres şi civilizaţie, afir consumatori ® Transmitem funcţionare a instalaţiei
conducerea societăţii", pre a fiecărei naţiuni, întări gram de muncă şi acţiune mării ei libere, indepen şi pe această cale muI^ de recuperare a fierului
zentată . de tovarăşul Miu rii păcii şi colaborării în revoluţionară pentru în dente şi suverane în rîn- ţumirile adresate de oa din iazul de decantare,
Dobreseu, membru al tre popoare", prezentată făptuirea măreţelor obiec dul statelor lumii. menii muncii de la „Chi colectivul Uzinei, de prepa
'Comitetului Politie Execu de tovarăşul Ion Stoian, tive stabilite de Congresul . în încheierea telegramei mica" Orăştie colegilor de rare Teliuc a reuşit să ex
tiv al C.C. al P.C.R., pre membru supleant al Comi al XlII-lea şi Conferinţa se arată : la secţia de prelucrare a tragă. peste prevederile
şedintele Consiliului Cen tetului Politic Executiv, Naţională ale partidului. Strâns uniţi, asemenea lemnului din localitate, planului „la zi" 147 tone
tral al Uniunii Generale secretar al C.C. al P.C.R. Cu deosebit respect şi întregului nostru popor, pentru calitatea ireproşa de metal în concentrat,
a ■ Sindicatelor ; „Concep în încheierea simpozio profundă recunoştinţă, par în jurul partidului, al bilă a ambalajelor con cantitate ce se adaugă
ţia Partidului Comunist nului, îiitr-o atmosferă ticipanţii la simpozion dumneavoastră, mult sti- fecţionate în vederea ex celor peste 2 600 tone ob
Român, a secretarului său de v i b r a n t patrio vă aduc şi cu acest pri » mate tovarăşe secretar ge pedierii producţiei de ex ţinute suplimentar prin
general, toyarăşul Nicolae tism, participanţii au adre lej un vibrant omagiu şi neral, vă adresăm din a- port e Pe lingă frumoasa prelucrarea minereului din
Ceauşescu, cu privire Ia sat tovarăşului NICOLAE vă exprimă cele mai ale dînicul inimilor cele mai profesiune de miner pe producţia minelor Teliuc şi
rolul hotărîtor al ştiinţei, CEAUŞESCU, secretar ge se gloduri şi simţăminte, calde urări de viaţă în care o practică la I. M. Ghelari ® Magazinul „Ro-
învăţămîntului şi culturii neral al Partidului Co mult stimate şi iubite to delungată, multă sănăta Barza de 28 de ani, si- marta" din Deva a fost a-
în formarea şi dezvoltarea munist Român, preşedintele varăşe Nicolae Ceauşescu, te şi putere de muncă tuîndu-se frecvent între provizionat cu o bogată
conştiinţei revoluţionare, Republicii Socialiste Româ genial conducător al parti pentru a conduce ţara şi fruntaşii in muncă pe sec gamă de ţesături, respectiv
a omului nou, cu o con nia, o telegramă, în care dului şi poporului, ctito destinele poporului român tor (Musariu II) şi pe în tercoturi şi mătăsuri im
cepţie înaintată despre se arată : rul României socialiste pe culmile tot mai înalte treprindere, şeful de echi primate pentru rochii şi
lume şi societate", pre - Simpozionul ştiinţific de moderne, marele Erou în ale civilizaţiei socialiste pă Pavei Jicărean este şi fuste de vară. Lipsesc, deo
zentată . de tovarăşul Ion dicat împlinirii a 140 de tre eroii patriei, personali şi comuniste. un pasionat difuzor de camdată, poşetele de cu
AQ aGBEKB XXSBâ eovjj effiKSEJ £33333 BSE5B G presă. De 25 de ani face lori deschise, solicitate în
abonamente şi împarte zia sezon ® Elevii Şcolii ge
nerale din Băiţa au adunat
fcMeWll rele la ortaci ® în para peste 8 000 kg de plante
pro
activitatea
cu
lel
ductivă şi cu preocupările medicinale : soc, flori de
de perfecţionare profesio salcîm, cimbrişor, potbal,
Demonstraţie la Budapesta nală, 34 de tineri şi tine care au luat drumul spre
fluenţă şi să ia măsuri Ur re de la Ţesătoria de „Plafar" Orăştie. S-au re
gente, conforme Cartei BUDAPESTA, Agenţia Prin lozinci anlisocialiste, mătase Deva urmează marcat elevii claselor a
0U» 10 O.N.U., celor şase salva In după-amiaza anunţă că, acestea au un încercat să cursurile liceului seral, îm- Vl-a A şi B, a V-a B şi
pentru
a
MTI
Ungară
tineri
vieţile
de
grup
zilei
de
influenţeze
permanent
bogăţindu-şi
a Vll-a ® începind cu data
sud-africani a câtor „a- IC iunie, un grup de per 350—400 de persoane, ' pe bagajul cunoştinţelor de de 16 iunie a.c., pescuitul
cuzaţie" de „crimă" nu soane, . care au desfăşurat care le adunaseră. Mi
ffl BELGRAD. - Pre a putut fi dovedită de activitate intensă în cultură generală • Noi sportiv a fost redeschis în
şedintele Prezidiului C.C. nici una din instanţele cursul evenimentelor din liţia a adoptat măsurâle cursuri de calificare în me apele de şes şi cele coli
al U.C.I., Boşko Krunici, judecătoreşti de la Preto Ungaria din octombrie necesare pentru a restabili seria de miner au început na re.
şî secretarul general al ria. 1956 şi alte elemente, cu ordinea. Au fost duşi la
C.C. al Partidului Comu secţia de /miliţie Sandor
atitudine ostilă au organi
nist din Grecia, Harilaos H ANKARA. - împotri zat o manifestaţie în cen Racz, Gabor Demszky,
Florakis, aflat intr-o vizi va primului ministru al trul Budapestei, în pofida Roza Hodosan,-ieno Nagy ' CAMPANIA AGR&COHÂ DE VARĂ
tă în Iugoslavia, au apre Republicii Turcia, Turgut avertismentelor prealabile şi Peier Egete, toţi locui
ciat că partidelor şi miş Ozal, a fost comis sîmbă- ale organelor de miliţie. tori ai. Budapestei.
cărilor progresiste din zona tă un atentat, care a eşuat Culturile-cit mai bine întreţinute!
Mediteranei le revine un — relatează agenţiile de
rol important în lupta pen presă. O persoană a că 1
tru transformarea acestei rei identitate nu a fost ( CREAREA DE ZONE DENUCLEARIZATE \ (Urmare din pag. 1) terinar Silviu Avrămuţ,
regiuni într-o zonă a păcii dezvăluită a tras mai multe şeful fermei zootehnice,
şi colaborării. Ei au evi focuri asupra premierului Cînd delegaţii din pesta arme nucleare şi că nu celei de a doua praşile care coordona aceste lu
denţiat, în context, impor turc în timp ce acesta 100 de ţări se vor înitîlni vor folosi şi nu vor a- manuale la porumb (fina crări, preciza că au fost
tanţa pe care o atribuie vorbea de la tribuna la Berlin, la 20 iunie, în meniniţâ cu folosirea u- lizată în proporţie de 80 depozitate 510 tone de si
legăturilor de colaborare congresului Partidului Pa cadrul primei conferinţe nor arme nucleare .împo la sută) şi la sfecla de za loz din masă-verde în a-
dintre U.C.I. şi P.C.G. în triei. Aproximativ 10 per internaţionale cu privire triva ţărilor parte la hăr. Legat de această din mestec cu paie şi 60 tone
dezvoltarea prieteniei tra soane au fost rănite. Turgut la zonele libere de. arme tratat. Desfăşurarea de urmă cultură, trebuie spus de fin de bună calitate.
în
nucleare
vor
diţionale dintre Iugoslavia Ozal a scăpat nevătămat. nucleare ei de îşi începutul aminti rachete ţară semnatară Pa a că mai există unele goluri Cu cîte va zile în urmă
nama,
desigur
a-
şi Grecia şi şi-au exprimat Atentatorul a fost arestat. cestei campanii. Cum se tratatului, şi transfera în tarlaua din „D.ealu ma mecanizatorul Ioan Mur-
dorinţa de a acţiona pen re", care trebuie de ur goi a încheiat cel de al
Rico
tru întărirea în continuare H BANGKOK. - La ştie, prima zonă liberă rea în bâze Porto "strategice a u- genţă completate. doilea rebilonat al carto
hei*
nu-
fost
a acestei prietenii. Bangkok au avut loc, ia de arme în nucleare a Latină oleare â' dovedit cît de O activitate bună se des filor la C.A.P. Orăştioara
America
creată
16-17 iunie, convorbiri greu este pentru S.U.A. făşura şi în grădina de de Jos. La porumb s-au
^ NAŢIUNILE UNITE. - între miniştrii de externe în urmă cu 21 de ani. legume, unde cooperatorii executat, de asemenea,
Consiliu! de Securitate a ai Thailandei şi R.S. Viet Intr-o vreme eînd dez să-şi păstreze angaja din .echipele conduse de două praşile mecanice şi
mentul asumat.
adoptat, în unanimitate, o nam. După cum relevă armarea . nu era o pro Experienţa acumulată Domnica Ilie şi Maria una manuală, iar la rădă-
zilei,
la
ordinea
blemă
rezoluţie prin care cere agenţia VNA, au fost dis un grup de state au în în cei 21 de ani "şi pe Vinţan, coordonaţi de in cinoase, care sînt cultiva
Ţidia
autorităţilor sud-africane cutate aspecte ale . situa ceput procesul de denu- ricolele, la adresa acestei ginera fermei, erau Manolescu, te pe cinci hectare se pră
antre
şefa
manual
par
ultimele
şeau
să renunţe la a executa ţiei din regiune şi relaţiile clearizare a regiunii lor zone'libere ele arme n-u- naţi la întreţinerea ma cele. Dacă, în cc priveşte
pe cei şase tineri din bilaterale. S-a convenit nuală a ardeilor şi cepei. întreţinerea culturilor, sta
Sharpeville şi să abroge continuarea schimbului de La varză, care este bine diile sînt bune la această
sentinţele de condamnare păreri, exprimîndu-se în D I N PR E S A : S T R A I N A dezvoltată şi cu o densi dată, nu acelaşi lucru îl
la moarte pronunţate împo crederea că, în cursul ur tate corespunzătoare, s-au putem spune despre den
triva acestora, transmit mătoarelor discuţii, diver executat, pînă acum, cîte sitatea lor, îndeosebi la
în baza Tratatului de. la ’cleâre au întărit tot 'mai cartofi şi morcovi.
agenţiile de presă. Tot genţele care mai există Tlatelolco, primul docu- mult', 'mişcarea . pentru două praşile mecanice şi
odată, prin acest docu vor fi depăşite. ; ment major din dreptul ipacedin .numeroase' sţa- manuale. Cu forţe ample, şi răs
pundere
ment, Consiliul de Securi ' internaţional . cu privire ’tb 1 _ ale ; regiunii. 1 Două Cu răspundere şi hărni ţionat la maximă s-a şi ac
de
acţiona
recoltarea
cositul
tate solicită din partea la înfiinţarea de zo'ne .‘ţari latinb-âmericane ’ — şi cie se depozitatul. la nutreţurilor. pozitarea furajelor Ia A.E.T.
tuturor ţărilor şi organiza fig lipsite de - armă riucleaT Mexicul şi Argentina —' Astfel, în „Livadă", coope Beriu. Astfel, prin munca
la'
participă
' răT Tlatelolco este o zo-
iniţiativa
ţiilor internaţionale să fli»30S : nă din Ciu'dad de Mexico ; i grupului celor ..şase - în ratorii Ioan Tisăliţă, Gheor- mecanizatorilor Miruţ ’Z-u-
utilizeze întreaga lor in ghe Bilţ, Grigore Popan rc-anu, Gruia Badea, Emi-
unde se află sediul ^Mi | problemele dezarmării a- şi alţii recoltau fîneţele lian Pădure, llic Bîldea,
nisterului I Afacerâibi*' Ex ; lături de Suedia, .Grecia,; naturale. Transportul a- Nicolae Ioani şl Ştefan
terne mexican.'.; I o i Tanzan;ia_şi India. Astăzi
s-a
din
EURO '88 Ţările .latino-americane comitete ale Organizaţiei cestora al ti’ifolului cîmp, precum Drăgoi secarei reuşit recolta do
rea
tot
şi
masă-verde
recoltat
care; au fost foarte sen 'Medicii' lumii' pentru' manual de pe 20 de ha, pe 115 ha şi realizarea a •
mul loc s-a clasat selec sibile la ./acest - subiect ' preînţîmpinar'ea u n u i ; se făcea îndeosebi cu ate 2 270 tone de siloz de cea
ţionata U.R.S.S. cu 5 au. ajuns; în colo din/ur război nuclear există.. în lajele membrilor coopera mâi bună calitate. Men
MUNCHEN 18 (Agerpres). puncte, urmată de Olanda mă; să , realizeze tratatul aproape fiecare ţâră la- tori. Vineri, de pildă, ţionăm- că -întreaga supra
— Meciurile disputate 4 puncte, Irlanda 3 puncte, de la; Tlatelolco, . semnat ’tirio-americână. ; 'în .cele transportau finul cu ate faţă eliberată de masă-
sîmbătă în cadrul compio- Anglia zero puncte. de 14 ştatc la 14 febru peste aproape ; două de- lajele cooperatorii Ioan verde a fost însămînţată
nafului european de fot Semifinalele se vor arie 1967. Doi ani • mai 'penii. de'“la intrarea';’/ în Firidon, Samoilă Oaneea, cu porumb în cultură du
bal s-au încheiat cu urmă desfăşura după cum ur .Urziţi,, un, număr, de ,11 '.vigoare' atratatului, el Maria Călcan, Liviu Coa- blă în amestec cu floarea-
toarele rezultate : U.R.S.S. mează : marţi, 21 iunie state ratificaseră trata .a prtxlus' . o'^schimbare cîu, La.zăr Plenar ş.a., iar soârelui.
—' ANGLIA 3—1 (2—1), la Hamburg : ' R.F. GER tul care ă devenit efec cu remorcile — Ioan Ple O echipă de cosaşi lucra
tiv, de’la 25 aprilie 19(59. .importantă- în climatul
au marcat Alenilcov, MANIA — OLANDA; .moral âl • regiunii, care in nar. Tot în acea zi, me "la recoltatul trifoiului. Pî
Mihailicenko, Pasulko, res miercuri, 22 iunie la Slut- S.U.A., la fel câ şi ce- trecut a fost. dominat a- canizatorul Gligor Oniehie nă acum s-a încheiat pri
pectiv, Adams ; OLANDA tgart: U.R.S.S. — Italia, ■ lelalte patru puteri nu .proape; în întregime de intrase cu vimdroverul la • ma coasă pe 25 de ha de
cleare, susţin că respec
— IRLANDA 1—0 (0—0), Ambele partide vor în tă zona aceasta liberă de S.U.Aă.(Agenţia ADN). recoltatul tr-ifolienelor pe trifoliene, . depozitîaţdu-se
a înscris Kieft. în clasa cape la ora 20,15 (ora o tarla do 20 de ha, din în fînare 270 tone de fi
mentul grupei B, pe pri- locală). „Dealu mare". Medicul ve broase.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Gheorghe P vel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. | 41065 |
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr.' 35. .Telefoane:" 11275,- 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: 'tipografia Deva, str. 23 August, hr.275