Page 74 - Drumul_socialismului_1988_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 51!

Concluzii şi învăţăminte valoroase
Sărbătorirea Zilei aviaţiei

desprinse din discuţiile individuale In fiecare an, in a treia au fost depuse, în acor­ şedintele Republicii, tova­
dum inică a lunii iunie, durile solem ne ale Im nului răşul Nicolae Ceauşescu.
„Ce învăţăminte am ţă al oamenilor au con­ locutorul nostru a reieşit satul Aurel Vlaicu devine Eroilor intonat de fanfara In continuare, Constantin TELEVIZ
:! ,'sprins din discuţiile in­ stituit, apoi, alte laturi şi concluzia că în bună locul spre care se indreap- Casei pionierilor şi şoim i­ Dascăl, a evocat activita­
dividuale? Multe! Dar, asupra cărora s-a insistat. parte rodnicia discuţiilor tă num eroşi hunedoreni lor patriei din Oră ştie, în tea inginerului-aviator Au­
mai ales, importante pen­ De asemenea, în cadrul individuale a depins de care, alături de localnici, sem n de om agiu, coroane rel Vlaicu, tradiţiile aripi­ • 20,00 Tele
tru îmbunătăţirea întregii discuţiilor purtate s-a a- modul în care ele au fost aduc un cald om agiu pio­ de flori din partea Com i­ lor rom âneşti, a reliefat 20,25 In pregât
noastre activităţi. Pot a- bordat frecvent problema pregătite. Este vorba de nierului aripilor rom âneşti, tetului judeţean de partid sem ni ficaţi ile să rb ă tori rii narei C.C. al P
î'irma acest lucru întrucât încadrării în consumurile cunoaşterea îndeaproape cinstesc m em oria celui şi a Consiliului popular Zilei aviaţiei in contextul amplu şi in
noi am analizat recent în planificate şi realizarea a activităţii fiecărui co­ care in 1910 se inălţa spre judeţean, Consiliului jude­ m arilor îm pliniri obţinute program pentri
adunarea generală conclu­ unor economii cît mai în­ munist, aprecierea exi­ albastrul cerului patriei ţean al O rganizaţiei pio­ de poporul rom ân in anii ţionarea întreg
ziile reieşite în urma des­ semnate. gentă a rezultatelor obţi­ cu un avion conceput, nierilor, Com itetului jude­ socialism ului, im petuoasa vităţi. Compet
făşurării acestora cu cei Care este rezultatul a- nute, stabilirea unor di­ proiectat şi realizat de el, ţean al U.T.C., M inisterului dezvoltare pe care indus­ actul conduceri
2!) de comunişti. Intr-ade­ cestor demersuri ? recţii clare de acţiune sporind gloria poporului Apărării Naţionale, Com i­ tria aeronautică din ţara mice. Aplicarec
văr, putem spune că dis­ — în ce priveşte cali­ pentru viitor. S-a căutat rom ân din rindul căruia tetului com unal de partid noastră a cunoscut-o în la toate nivi
cuţiile individuale au con­ tatea, pot spune că am permanent eliminarea ten­ s-a ridicat, consolidindu-i şi Consiliului popular al ultim ii ani, rod al unui principiilor den
stituit o pîrghie solidă în făcut progrese în menţi­ dinţelor de formalism şi locul in avangarda tehni­ com unei G eoagiu. Pio­ puternic avînt, al preţioa­ de conducere,
coordonarea şi conducerea nerea ei la un nivel co- suficienţă, atragerea şi cii zborului m ondial. Fie­ nieri şi şoim i ai patriei selor indicaţii date de to­ rea autocondui
muncii productive". implicarea fiecărui mem­ care clipă petrecută în au depus, cu em oţie şi varăşul Nicolae Ceauşescu, autogestiunii <
Aprecierile aparţin se­ bru de partid la întărirea această zi in satul cu adine respect, buchete de conducătorul partidului şi Patriotismul, i
cretarului organizaţiei de Viaţa de partid vieţii interne de partid, num e sim bolic, situat pe flori. O adevărată cascadă statului nostru. de fiecare zi <
partid „confecţii metali­ la I.M. Orăstie găsirea unor noi soluţii Valea M ureşului, em oţio­ de flori ale recunoştinţei In încheierea m anifestării lor noastre • 2
ce 1“, din cadrul între­ în rezolvarea problemelor nează, te îndeam nă să re­ au venit, in m od sim bolic, dedicate Zilei aviaţiei, prin ruri celebre d
prinderii mecanice Orăş- ce se ivesc în procesul m em orezi lapte petrecute şi din Înaltul văzduhului, grija Com itetului judeţean « 21,30 Tribun
tie. Dialogul purtat aici productiv. S-a urmărit ca cu aproape opt decenii lansate dintr-un avion al de cultură şi educaţie so­ rienţei înaintate
respunzător — ne-a spus Aeroclubului din Deva.
cu membri ai biroului or­ membrii dc partid să vină in urm ă, te inllăcărează şi cialistă, a avut loc un spec­ rea iniţiativei i
secretarul adjunct cu pro­ Adunarea festivă dedi­
ganizaţiei de partid, mun­ cu propuneri şi sugestii, m obilizează să devii as­ tacol de evocare, realizat reşti • 21,50 T
citori şi cadre de condu­ bleme organizatorice al or­ să contribuie efectiv la tăzi cit m ai util patriei cată Zilei aviaţiei s-a des­ • 22,00 închide
ganizaţiei de bază, Mircea făşurat în sala căm inului sub genericul „Aripi rom â­
cere, a relevat atenţia deo­ conturarea şi materiali­ socialiste, sporindu-i zes­ gramului.
Bîndiu. în ceea ce priveş­ cultural. In cuvintul de neşti", cu participarea u-
sebită acordată discuţii­ zarea unor măsuri .menite trea de frum useţe şi bogă­ nui grup de recitatori ai
lor individuale, rolului şi te disciplina, aş apela la să ducă la sporirea rolu­ ţie in perioada cea m ai deschidere, tovarăşul loan Şcolii populare de artă din
rostului acestora în spo­ o singură comparaţie: lui organizaţiei de bază fertilă din istoria sa Necşa, prim arul com unei Deva, form aţiei de dans jjlMEMA
rirea contribuţiei comu­ anul trecut, în cinci luni, în conducerea producţiei. E p o c a Nicolae Geoagiu, a evidenţiat m in- tem atic de la Casa de
am înregistrat 80 de ne- dria locuitorilor satului
niştilor la realizarea sar­ Nu este lipsit de inte­ Ceauşescu". cultură din Hunedoara şi
DEVA : Şofcriţ
cinilor. Iar dacă s-a reuşit motivatc. în aceeaşi peri­ res să subliniem că s-a Aurel Vlaicu, de a trăi şi (rin); Lăcomie
oadă a iui 1988, numai 7. La m onum entul aliat în m unci pe plaiurile in care ansam blului artistic al Ca­
acest lucru (şi sint sufi­ insistat asupra creşterii HUNEDOARA :
Şi acum despre cea de a preajm a casei părinteşti şi s-a născut genialul inginer sei de cultură din Orăşlie. (Modem — A);
ciente argumente că s-a exigenţei comuniştilor faţă
treia problemă — consu­ a noii clădiri ridicate cu şi constructor de aparate M anifestări dedicate Zilei eşti copilărie t
reuşii), faptul se dato­ de muncă şi felul în care — B); Flă-’-i p
murile. La noi, la confec­ cîţiva ani în urm ă ce a- de zbor, atenţia de care aviaţiei R.S.R. au m ai
rează abordării probleme­ îşi fac datoria ceilalţi oa­ (Flacăra); IŢI
ţii metalice, acestea con­ dăpostcşle expoziţia m e- se bucură personalitatea şi avut loc la Deva, Petro-
lor de fond ale producţiei, meni din colectiv, con­ Cineva i
stituie cu adevărat o pro­ m orială „Aurel Vlaicu", în realizările acestuia, din şan/, Brad şi in alte loca­ iubeşte (Parîng)
stabilirii unor răspunderi ştientizării acestora faţă îşi asumă rlscu
blemă, pentru că foarte prezenţa reprezentanţilor partea partidului şi sta­ lităţi hunedorene.
concrete, reorientării a- rar se repetă executarea dc necesitatea lucrului bine organelor judeţene şi lo­ tului nostru, personal al iembric); Brigac
cestora asupra priorită­ făcut. riile I-II (Unlxi
unui .produs, în care să re- cale de partid şi de stat, secretarului general, pre­ MtNEL BODEA PENI : Biciui
ţilor unei perioade sau folosim o seamă de mate­ Mai trebuie să se acţio­ (Culturul) : V
domeniu de activitate. riale. Tocmai de aceea, neze însă pentru ca dis­ Acţiunea „Edelsti
La un moment dat a a- cred că nu a fost mem­ cuţiile ’ individuale să- şi teafărul); LONE
faptă şi răsplăti
părut necesitatea ridicării bru de partid cu care să dovedească pe deplin e- Simpozion rul); aninoa:
mai accentuate a calităţii nu se discute aspecte ficienţa. Şi aceasta, por­ fost odată un
producţiei. Intr-un atare practice ale folosirii cît nind dc la ţinerea unei lubrica tic încălţămin­ La Deva a avut loc romane curajos (Muiii
URICANI : Duir
te „Corvin“ din Hune­
la
context biroul organiza­ inai judicioase a mate­ evidenţe clare a tuturor doara. Atenţia, sîrguinţa simpozionul pe tema „140 în istoria do naţională", 1848—1849 ploaie (Retezat);
„Re-
ţiei de bază a orientat rialelor. Dar dacă spunem propunerilor venite din şl priceperea cusătoarcl de ani de la Revoluţia voluţia română da la 1848 Iubire fără i
r«şie):
(Steaua
discuţiile individuale în că în perioada trecută din partea comuniştilor şi Olguţa Uo/.doc de la li­ română din 1848—1849", or­ — 1849, moment cardinal BARZA d<
această direcţie, dialogul acest an ne-nm încadrat continuau! cu Urmărirea nia cusut II A au impus-o ganizat de Cabinetul jude­ m lupta pentru emanci­ eram (Minerul);
purtîn.du-se la faţa locu­ în consumurile planificate, lor pînă la finalizare. Su­ printre fruntaşii acestui ţean pentru activitatea pare naţională şi socială, TIE : Ne vom' i
metrou
se
—
lui, ajungîndu-se pî-nă la reliefăm şi eficienţa dis­ gestii şi propuneri sînt, loc de mutică. ideologică şi politico-cdu- pentru dezvoltarea po­ (Patria): Şcoal
locurile de muncă mai cuţiilor individuale. P-urtem dar o bună parte doar... cativă, în colaborare cu porului român pe drumul lor căsătoriţi ■ (
importante. întărirea or­ însă si vom face mai mult 130 birlic. Filiala judeţeană a Co­ libertăţii, progresului şi C.EOAGIU-BAI :
eus — seriile I-
dinii şi disciplinei şi ereş- în această direcţie. Foto N. GKEORGH1U misiei Române de Istorie civilizaţiei", „Armata şi de cultură);
•erea nivelului de conştiin­ * i. Din cele spuse de inter­ VALENTIN NEAGU Militară. Viva Maria
revoluţia
—
structurarea
BRAZI: Medalia
Participanţilor la aeeas- organismului militar şi CAlan: Greşea
(Casa de culţi
tă importantă manifestare doctrina naţională româ­ MERIA : o fars
nească
dc
„Re­
co­
Folosirea forţei de muncă le-au fost de o prezentate ţinută voluţia română apărare", contex­ cuscru (Mureşu
în
municări
certă
Anonimul venei
ştiinţifică. Pot fi men­ tul revoluţiilor europene mina).
(Urmare din pag. 1) impusă de procesele de ţionate în acest sens i din anii 1848—1849", „Mo­
producţie ale sectoarelor „Concepţia preşedintelui mente din istoria judeţu­
Jiului ne arată, pe de o prioritare. Nicolae Ceauşescu privind lui Hunedoara în perioa­ |»RONOEy
or.rte că nu am acordat Necesitatea de a fi mai rolul şi locul Revoluţiei da modernă".
u : Aia cuvenită calităţii insistenţi şi mai exigenţi Numerele ox
•clor pe care i-am recru­ în înfăptuirea programe­ tragerea mul tip
tat, iar pe de altă parte, lor de perfecţionare a iunie 1988 :
FAZA
•otlcctă faptul că nici u- pregătirii profesionale, sar­ CAMPANIA AGftlCOlÂDE VARĂ Extr. 1: : 28,
siutile în care aceşti oa­ cină accentuată în Expu­ 25, 27.
meni s-au încadrat nu au nerea tovarăşului Nicolae Extr. a H-a:
: firul totul pentru stabi- Gcau.şcscu la şedinţa Co­ 34, 23, 42
FAZA A
i! za rea lor. Considerăm că mitetului Politic Executiv Cu primarul in frunte, toţi Extr. a IU-a:
■iu am făcut totul nici al C.G. al P.G.R. din 29 1, 32, 2:3.
Extr. a TV-a:
ot ntru ca forţa de muncă aprilie, ne va orienta în 14, 31, 2.
necesară mineritului în continuare activitatea. în locuitorii satelor la sapă şi ia coasă Extr. a V-a:
arbune să fie asigurată acest sens vom acorda 29, 7, 2!3.
Extr. a Vl-a:
a r . o pondere mai mare sprijinul necesar unităţi­ (Urmare din pag. 1) porumb să facem două 33, 42, 11.
im judeţ. lor economice din judeţ prăşi lo manuale. S-a ur­ Extr. a vn-a
Tot prioritar stă în pre- în organizarea şi desfăşu­ apropie de finalizare. Car­ mărit să se realizeze o 30, a, 35.
Extr. a VIII-
i. opările noastre asigura­ rarea corespunzătoare a tofii au fost săpaţi me­ lucrare de bună calitate, 21, 1, 2n, 31.
re forţei de muncă ne­ perfecţionării pregătirii canic şi manual de două în frunte situîndu-so coo­ Fond de c î f f i
ori.
do
Lorincz
ţi re sectorului de inves- profesionale pentru un nu­ şilă Cea porumb a Il-a pra- peratorii IJorvat, loan Ţîrlea, 975 55G lei.
Gheorghe
Ro-
în­
.s-a
la
i:-construcţii şi siderur- măr de 77 000 de persoa­ cheiat recent, printre cei bescu, Iordan Luca si mulţi
ei, în mod deosebit pen­ ne. Totodată ne vom în­ mai harnici numănndu-se alţii.
am capacităţile de la Că- griji de creşterea perma­ Brunu Palcău, secretarul VREMEi
nentă a numărului mun­ In cele trei unităţi a-
organizaţiei de bază din
citorilor caro-şi însuşesc a gricole cuprinse in raidul Pentru azi: '
— Direcţia pentru pro- sat, brigadiera Silvia Hă-
doua sau a treia meserie nostru a început şi se des­ fl în general
u.eme de muncă şi ocro­ rău, Gheorghe Stoica şi făşoară în ritm tot mai Gerul va fi
tii sociale are atribuţii prin cursuri de policali­ alţii. Aici merită remarcat noros. I.ocal
ficare. bun şi recoltarea furaje­ ploi, mai ales
m coordonare, control şi modul responsabil în care lor. La C.A.P. Nandru racter de ave
. u i u m a r e în ceea ce pri- se implică în organizarea s-a luat prima coasă de însoţite de des
•şte pregătirea şi periec- şi coordonarea activităţii pe suprafeţele ocupate lectrlce. Vîntu)
slab
m
la
anarea forţei de muncă, Calitatea producţiei - „cartea de vizită" do zi cu zi conducerea cu lucernă şi trifoi şi s-a sectorul nordic
n ce eficienţă îşi exerci- cooperativei — preşedinte trecut la tăierea finului. intensificări di
durată în timţ
a aceste atribuţii? (Urmare din pag. 1) aproximativ 000 kg fier zează întreaga producţie Maria Petric, inginer şef Printre coi mai harnici lor. Temperate
— Anual, prin progra­ în minereu la 3 tone praf/ a uzinei. înscrisă în pro­ Doina Cărmăzan. cosaşi — A bel Goţ, Vio- me vor fl cup
mele pe care le stabilim zarea indicelui intensiv de oră". gramul de măsuri adoptat Şi cooperativa agricolă rel Şerban, Lăscuţ Dănilă 9 şl 14 grade
maxime între
.Ut pregătiţi peste 10 000 prelucrare — menţiona Creşterea randamentelor de consiliul oamenilor din Peslişu Mic are acum şp. Şi la C.A.P. Pestiş şi grade.
muncitori calificaţi. Gu cuplorarul Ion Rotaru —, do extracţie în metal cu muncii, acţiunea ,|t fost culturi curate şi frumoa­ a A P. Mîneruu, s-a înche­
La munte, '
toate a c e s t e a , sec­ în brigada prăji re urmărim 0,20 puncte şi producerea încredinţată lăcătuşilor Sil­ se. iat prima coasă. Se impu­ fl în general
toare de bază alo eco­ cu maximă atenţie regla­ unui concentrat cu valoa­ vestru Florian, Gheorghe — Faptul se explică prin ne să se treacă de ur­ Gerul va fi tei
nomiei judeţului conti­ re?! orară a alimentării re metalurgică superioară Mau, Ion Dumitru, llie buna participare la muncă genţă la transportul re­ ros. Vor căde;
ales cu carat
nuu să aibă deficit de for­ cuptoarelor cu minereu. De încununează strădaniile Bănceanu, Cornel Bara- a cooperatorilor — arăta coltei obţinute, mobili - /versă, însoţite
ţă de muncă pe structură calitatea noastră de comu­ celor ce muncesc în bri­ baş, care s-au achitat în O li li a Luca, preşedinta u- zîndu-sc în acest scop eărcări electrii
de meserii. Printr-o pre­ nişti, de revoluţionari ţine gada separare, do a spori mod exemplar do această nităţii. în zilele când s-a toate atelajele din comu­ va sufla moi
ocupare mai susţinută, prin şi preocuparea pentru di­ calitatea producţiei. „Acum sarcină. Ei au confirmat putut săpa am avy t la nă. Trebuie, de asemenea, intensificări 1
Ta 70 k-m/h.T;
colaborare mai bună cu minuarea pierderilor de — ne spunea Viorica astfel, la celălalt capăt muncă 120—140 de oa­ să crească ritmul la recol­
factorii cu responsabilităţi producţie aşa-zis inerente. Ghiura, preparator — cu­ al fluxului, existenţa în meni, în special după-a- tarea fîneţelor, întrucît
în domeniu va trebui să Astfel, prin îmbunătăţi­ legem roadele preocupări­ uzina noastră a unanimei miaza, cîmd veneau în sat iarba este mare, iar vre­
realizăm dezideratul de a rea parametrilor de func­ lor pentru recondiţionarea angajări pentru creşterea şi cei din primul schimb mea frumoasă favorizează ■AM\
asigura economiei judeţu­ ţionare a nlcclrofiltrelor, separatorilor magnetici, necontenită a calităţii pro­ dc la C.S. Hunedoara. Aşa efectuarea acestei impor­
lui struelura de meserii astăzi reuşim să recuperăm utilaje pe oare se finali­ ducţiei". am reuşit ea la sfeclă si tante lucrări.