Page 76 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 76
- -a
EŞ ATENA. - Un marş al preşedintele Comitetului ma conlucrării pe plan mi a tuturor deţinuţilor poli
păcii, organizat de Mişca Executiv ai Organizaţiei litar în combaterea acţiu tici. Autorităţile au recurs CEA MAI POPULATĂ tuturor centralelor atom o- ’
rea panelenă pentru elimi pentru Eliberarea Palesti nilor teroriste desfăşurate şi de această dată la mă CAPITALA... electrice ce urm ează să i
narea bazelor străine nei, Yasser Arafat. Au fost de trupele rebele pe teri suri de forţă. Poliţia, în se construiască in Egipt, t
(PAKAB), va avea loc, în- discutate probleme ce toriul Mozambicului, ac vestită cu „prerogative ...din anul 2000 va fI ca şi. a altor program e de
cepînd de miercuri, în Gre privesc eforturile şi acţiu ţiuni susţinute şi finanţate speciale", a făcut uz de Ciudad de Mexico, capitala folosire a energiei ato- )
cia. nile diplomatice întreprin de regimul minoritar rasist arme de foc, de gaze la M exicului. Un studiu al m ice in scopuri paşnice. t
Marşul incepe in nordul se în vederea unei solu de la Pretoria. crimogene şi bastoane de Biroului Internaţional al
ţăriii şi se va desfăşura pe ţionări politice a situaţiei cauciuc pentru dispersa M uncii (B.I.M .) apreciază
o distanţă de peste 2 000 din Orientul Mijlociu, în 9 MANAGUA. - Guver rea demonstranţilor. Zeci că o m enţinere a actualu PROGRAMUL NIPON
km, terminîndu-se, după cursul convorbirii relevin- nul sandinist este hotărît de persoane au fost ares lui ritm de creştere (5 la ÎN DOMENIUL 1
zece zile, in Creta, parti du-se rezultatele pozitive să continue negocierile cu tate. sută anual) va ridica nu ENERGETICII NUCLEARE
cipanţii cerind desfiinţarea ale recentei reuniuni ara forţele „contras" în vede m ărul de locuitori ai ca
bazelor militare americane be la nivel înalt de la Al rea încheierii unui acord BONN. — In zona pitalei m exicane de la Com isia pentru energie
de pe teritoriul grec. ger în problema palesti de încetare definitivă a bazei de rachete ale 14 m ilioane, in prezent, la atom ică a Japoniei a a- il
niană, menţionează agen focului in Nicaragua, a S.U.A., Hasselbach (Hun- 32 m ilioane, in 7995, şi, nunţat că sporirea capaci 1
^ KUALA IUMPUR. - ţia irakiană de presă INA. declarat preşedintele Re srueck) (R.F. Germania), respectiv, la 41,1 m ilioane, tăţii instalate a centrale
„Cooperarea globală pen publicii Nicaragua, Daniel au început manevre cu la sfirşitul secolului. In lor atom oelectrice in ţară
tru o lume mai bună". 13 BAGDAD. - Organi Ortega. In cursul unei rachete de croazieră, in prezent, cei 14 m ilioane do vi înregistra un ritm m ai
Sub această deviză va fi zaţia pentru Eliberarea Pa- conferinţe de presă, el a formează „Progress Presse locuitori ai m etropolei-gi- lent decit s-a anticipat.
lansat, miercuri, la Kuala Agentur", citată de agen gaht trăiesc pe o supra In program ul său de dez
Lumpur, Malayezia, un B ţia ADN. Săptămîna vii faţă de 7 482 km p. Odini voltare pe term en lung \
proiect care îşi propune toare vor avea loc în ace oară, in vrem urile conquis- al energeticii nucleare, Co
să sensibilizeze opinia pu eaşi zonă manevre cu ar tei spaniole, această su m isia precizează că nivelul \
găsea sub ma
prafaţă
se
blică asupra importanţei me chimice. rele iac Texcoco, secat in prevăzut pentru anul 2 000 \
colaborării tuturor naţiuni Un purtător de cuvînt al decursul ultim elor patru a fost redus cu peste 40 \
lor la menţinerea păcii şi Iestinei a adresat un me propus reluarea convorbi mişcării pentru pace din la sută. Inccpind din 1957,
Din
im ensul
soluţionarea problemelor saj secretarului general al rilor în perioada 26—29 localitatea vest-germană secole. răm as astăzi un lac m o a Com isia revizuieşte pro
m ai
economice şi sociale con O.N.U., Javier Perez de iunie, informează agenţia Hunsrueck a relevat că, dest rezervor de apă, aliat gram ul său de lungă du
temporane. Proiectul, ela Cuellar, cerind adoptarea Prensa Latina. deşi potrivit acordului so- in partea de nord a ora rată la fiecare cinci ani.
borat în cooperare cu Or unor măsuri adecvate faţă vieto-american aceste ra şului. Ea a anunţat, de asem e
ganizaţia Naţiunilor Uni de practicile represive is- ■ MANAGUA. - Solu chete vor trebui să fie dis nea, că utilizarea reacto-
te, îşi propune să adune raeliene din teritoriile a- ţionarea situaţiei conflic- truse în perioada urmă ÎN LOC DE COMBUSTIBIL, rilor cu neutroni rapizi —
idei şi opinii ale diverse rabe ocupate, a declarat,, tuale din America Centra toare, populaţia continuă MUŞCHI care era prevăzută iniţial
lor categorii sociale, în ce în cadrul unei conferinţe lă trebuie realizată exclu să se îngrijoreze din cau pentru anul 2010 — se
priveşte găsirea de soluţii de presă la Bagdad, Bas- siv pe cale paşnică, fără za folosirii lor. Purtătorul ,,M uşchiopedul", sau bi am ină cu 10-20 de ani.
marilor probleme cu care sam Abu Sherif, consilie nici o imixtiune din afară, de cuvînt a cerut să înce cicleta din cea de-a treia
se confruntă omenirea. rul preşedintelui Comitetu respectîndu-se dreptul su teze imediat manevrele generaţie, realizat in R.P. PE JOS,
lui Executiv al O.E.P., Yas veran al popoarejor de respective. Polonă, circulă fără com IN JURUL LUMII
® BONN. - La Dussel- ser Arafat, citat de agen a-şi hotărî singure calea bustibil şi fără m otor, cu
dorf au luat sfîrşit lucră ţia MENA. de dezvoltare — se spune ■ COPENHAGA. - La o viteză de 65 km /oră. In octom brie anul trecut,
rile plenarei conducerii în comunicatul comun pu Copenhaga s-au desfăşu Acest vehicul are nu nu iordanianul W alid Laam ait-
P.C. German, care a dez- a MAPUTO. - In loca blicat 'a Managua la în rat lucrările unei confe m ai adepţi, ci şi prim ii săi ha a plecat intr-o călăto
bătut propunerile partidu litatea mozambicană Que- cheierea vizitei oficiale în rinţe internaţionale con utilizatori. La Lodz şi in rie in jurul lum ii... pe
lui privind politica internă limane a avut loc o reu Nicaragua a ministrului sacrate problemelor secu oraşele din apropiere cir jos, pe care speră să o
şi externă a R.F.G. in ul niune a miniştrilor apărării cehoslovac al afacerilor rităţii şi cooperării în Eu culă deja un num ăr de încheie cu bine in 1995.
timul deceniu al acestui din Mozambic, Zimbabwe externe. ropa. Conferinţa a adop peste 30 vehicule originale El a apreciat că pe parcurs
secol. In încheiere a luat şi Tanzania consacrată e- tat un document în care de acest gen, puse in m iş va avea nevoie de 1 500
cuvîntul preşedintele P.C.B., xaminării problemelor asi ■ WINDHOEK. - Peste se face apel la activizarea care de forţa m uşchilor. perechi de pantofi. In tre
Herbert Mies, transmite a- gurării securităţii la fron 60 000 de elevi şi studenţi eforturilor organizaţiilor Propagarea acestui ve cere prin Rabat, W alid
genţia ADN. tierele comune ale celor din Namibia participă la obşteşti de pe continent hicul a fost iniţiată acum Laam airha a declarat re
trei ţări - informează zia acţiunile de protest împo pentru a determina sem zece ani, pină atunci el porterilor agenţiei M AP că
£] BAGDAD. - La Bag rul tanzanian „The Sunday triva ocupării acestui teri narea unor documente in neliind intilnil pe drum u a folosit deja 20 de pe
dad au avut loc convor News". Miniştrii apărării toriu de către regimul ra ternaţionale p f vind mă rile poloneze. Trebuie să rechi de incălţăm inte pen
biri între preşedintele Ira din ţările participante au sist de la Pretoria, pentru suri concrete de dezar adăugăm că locuitorii o- tru parcurgerea celor 4 000
kului, Saddam Sussein, şi abordat, totodată, proble- eliberarea necondiţionată mare.
raşulul Lodz au deja in de kilom etri ce despart
Iordania de M aroc. El a
palm aresul lor, printre
altele, un num ăr de trei precizat cu um or că, din
raiduri efectuate cu „m uş- cele 145 de kilogram e, cil
DIN P R E S A S T R Ă I N Ă centele sondaje, care a- natură să provoace o chiopedul" in jurul Euro cintărea la inceputul călă
rată că rata creşterii sen- profundă îngrijorare... pei. toriei, a slăbit 58. Tem e
de la 2 ia sulă. sînt de („Financial Times"). rarul globtroter a arătat,
URANIU EXTRAS de asem enea, că, pe fot
Europa occidentală: Perspective sumbre Date care acuză DIN FOSFAT traseul, va căuta să sen
în reducerea şomajului sibilizeze tinerii asupra
Proporţia femeilor in clin cinci femei-inginer In Egipt a fost elabora pericolului pe care il - re
Ziarul britanic „Financial Times" publică un ar totalul inginerilor este una nu are de lucru, ceea tă o m etodă de rentabi prezintă pentru sănătate
ticol pe marginea documentului elaborat sub îngri de 1/50 în S.U.A., de ce atestă faptul că fe litate superioară pentru fum atul şi consum ul de
jirea fostului cancelar federal al Austriei, Bruno 1/16 în R.F. Germania şi meile cu pregătire supe extragerea uraniului din droguri.
ICreisky, în care se încearcă o analiză a cauzelor de 1/500 în Marea Bri rioară sînt cele mai a- m inereul de fosfat. Astlel,
tanic. fectate de şomaj. Dintre uraniul poate li obţinut UN FORUM
care au dus la actuala .situaţie îngrijorătoare pri
vind ocuparea forţei de muncă în ţările vest-eu In 500 de mari între femeile care au absolvit ca produs secundar in INTERNATIONAL
ropene şi se oferă unele soluţii de remediere a prinderi din S.U.A. nu în 1985 instituţii de în- procesul de obţinere a a- AL COPIILOR
problemei. mai o singură femeie de văţămînt superior, 40 010 cidului loslatic. Potrivit
ţinea, în 1984, un post nu au găsit de lucru, iar ziarului „Egiptian Cazette", In acest an, in perioada 1
Pentru prima oară din conform căreia economii de responsabilitate mai dintre cele cu studii me dintr-o cantitate de 60 000 t 10-20 iulie, in Bulgaria ţ
anii 1930, mai mul le vest-europene evoluea înaltă. în acelaşi timp, dii — 15 000 se află în de m inereu se pot ob va avea loc cea de-a IV-a 1
te guverne ves-t-euro- ză foarte bine şi că rata dintre cei 535 membri ai în aceeaşi situaţie. Din ţine circa 15 t de uraniu. ediţie a forum ului inter- J
pene au renunţat la pro ridicată a şomajului nu Congresului doar cîteva totalul şomerilor din O perspectivă deosebită naţional al copiilor „Zna- )
misiunile de a se asigura este decît o problemă le zeci sînt femei. R.F.G. peste un milion are, in acest sens, zâcă- me na m ira — Sofia '88". ţ
ocuparea deplină a for gată de rigiditatea pie Îrtvăţămîntul constituie sînt femei. Salariile fe m intul de fosfaţi din re Tim p de zece zile, sub de- i
ţei de muncă, afirmînd ţei forţei de muncă vest- o profesie în caro, în în meilor vest-germane sînt giunea Abu Tartar, ale viza „Unitate, Creaţie, Fru- j
chiar că nu pot stabili ou ropene. treaga lume, femeile de inferioare cu 27 la sută cărui rezerve sint evaluate m useţe", copiii prezenţi
ou certitudine nivelul şo Numeroase gu v.ernc s-au ţin un rol preponderent, celor ale bărbaţilor. la un m iliard de tone. in capitala bulgară vor
’/ \
majului şi numărul an mulţumit să exploateze în special în cel elemen în Canada, circa 200 000 Acestea vor perm ite ob avea posibilitatea să
gajaţilor. Cercurile gu indiferenţa majorităţii a- tar. Dar situaţia se do femei sînt nevoite a- ţinerea unei cantităţi de
vernamentale au tendin legătorilor, în Ioc să-şi schimbă atunci cînd este nual să-şi părăsească lo creeze, să participe la di
ţa de a arunca vina pen asume răspunderea pen vorba să li se încredin cul de muncă pentru în uraniu suficiente pentru ferite intilniri şi acţiuni
tru această situaţie fie tru bunăstarea întregii ţeze posturi de răspunde grijirea copiilor, avînd satisfacerea necesităţilor interesante.
asupra evoluţiei pieţei populaţii. Actuala situa re şi în acest sector de apoi mari dificultăţi în 4
libere, fie asupra sindi ţie a şomajului nu este activitate — este conclu a găsi o slujbă, fie chiar
calelor. Poate va veni o nici inevitabilă, nici ac zia ce se desprinde din- şi una slab remunerată.
vreme cînd securitatea ceptabilă. Raportul Kreis- tr-o anchetă efectuată de 6G la sută din totalul în
şi stabilitatea a două ky propune reducerea Conferinţa Mondială ă văţătorilor sînt femei,
treimi din membrii so ratei şomajului cu circa Organizaţiilor Cadrelor dar directoare — doar I. A. S. M I N T I A
Didactice.
cietăţii nu vor mai fi ac 1 la sută anual, ceea ce 16 la sută. Pentru pro
ceptabile. Atunci vor fi ar permite aducerea ni In Marea Britanic, pro fesoare şl directoare de Str. Luncii nr. 5
afectaţi nu mimai şome velului în domeniul res centul de femei învăţă şcoli gimnaziale, cifrele
rii, ci toţi cei care se pectiv la cel din 1979, toare este de 77,59. Dar sînt de 31 la sută şi res
tem că ei, sau copiii lor, pînă la mijlocul anilor numai 44,8 la sută din pectiv 5 la sulă. ÎNCADREAZĂ URGENT
vor fi lipsiţi de locuri de 1990. In document se fa şcolile primare sînt con în Suedia, femeile ocu • apicultori
muncă. Este necesar, ce un calcul, conform duse de femei. Ponderea pă doar 10 la sută din
deci, să se atragă aten căruia, aceasta ar însem femeilor-profesor de li posturile de răspundere încadrarea, conform Legii 12/1972 şi
ţia asupra acestei pro na crearea a încă 15 mi ceu este de 45,75 la sută, din învăţâmînt, deşi ele Legii 57/1974.
bleme. Şomajul trebuie lioane de slujbe, pînă în timp ce directoare sînt reprezintă 98,9 la sută
să facă subiectul unor în 1995, şi a.r presupune numai 1G la sută. din personalul didactic CUMPĂRĂ, PRIN A.C.A. DEVA
dezbateri politice şi eco un ritm al creşterii eco în R.F. Germania, un în şcolile primare şi 65 • familii de albine.
nomice. Respingem pă nomice de 3,5 la sută. document al sindicalelor la sulă în cele secunda
rerea larg răspîndită. Dar — se adaugă — re vest-germane relevă că re. („Industrial AVorld") Informaţii suplimentare la telefon 15999.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciociei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrafe (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, slr. 23 Anglist, nr. 275.