Page 78 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 78
°ciq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 5f<
Cile ferate uzinale — d în sala festivă a Li 1 Recolte sporite la hectar !
ceului pedagogic din
a
pentru expedierea ritmică Deva anuală avut de loc comuni (Urmare din pag. 1) ra: „în la Expunerea Comi Bl ACŢIUÎ'
sesiu
pre
nea
zentată
şedinţa
cări .ştiinţifice a filia „Ne-am mobilizat — sub tetului Politic Executiv al PODAK1KE.
cetăţeni dta
Preluarea materiilor pri stantin Popescu, impiega tării rezultatelor cu ade lei locale a Societăţii linia preşedintele unităţii C.C. al P.C.R. din 29 a- munci Urc
me, dirijarea acestora în tul Marin Rotaru, şeful vărat notabile obţinute, ci dc ştiinţe istorice şi — pentru efectuarea hi prilie a.c., dar şi cu alte au participai
vederea descărcării ia fie- de manevră Elena Biehi pe relevarea căilor şi so geografice din Româ timp optim şi în condiţii prilejuri, tovarăşul Nicolae trecută rn
gospodăririi
care dintre secţiile direct şi mecanicul de locomoti luţiilor de îmbunătăţire în nia, care a împlinit de calitate sporită a pra- Ceauşeseu a relevat rolul scţarc org;
productive şi expedierea vă loan Toma au ca uni continuare a activităţii de două decenii de activi şilelor mecanice şi ma mare ce' revine sectorului consiliul p
produselor finite — accs- tate de măsură a eficien transport. S-a remarcat tate. Manifestarea, de nuale. Culturile au den socialist al agriculturii în cursul aceste
reparat drun
lea sînt coordonatele acti ţei muncii lor respectarea necesitatea întăririi cola dicată unor evenimen sitate bună — sînt vigu- sporirea continuă a pro în porţiunea
vităţii colectivului Uzinei riguroasă a graficelor de borării cu C.F.R. în ve te dc seamă ale istori roase,- dezvoltate, promi- ducţiilor la hectar. Iar în s-a făcut igi
nr. 7 — 1 transporturi a intrare în oţelării a tre derea intrării şi expedierii ci poporului român ţînd o recoltă bogată. Cu acest sector, un rol hotă- naiului mori
rujat .12 hect
Combinatului siderurgic nurilor cu fier vechi, cal mai operative a trenurilor, împlinirea a 140 de ani l toţii înţelegem că dc mo rîtor, în executarea la
I Iunedoara. car, var şi expedierea la sporirii calităţii lucrărilor de la Revoluţia română ’ dul în care executăm în timp şi de calitate a tu
— Alături do ritm şi ca timp a trenurilor „calde" de întreţinere a liniilor din 1848, 55 de ani de treţinerea lor, depinde turor lucrărilor îl avem şi
litate, munca noastră pre (cu lingotiere). Transpor interne şi respectării regi la crearea Frontului soarta producţiei viitoare.
noi,
supune şi o înaltă respon tarea la timp a lingotie- murilor de deplasare în Naţional Antifascist, 40 De aceea ne aflăm mereu ceea, mecanizatorii. De secţiei a-
în
cadrul
sabilitate — sublinia to relor incandescente in sec scopul reducerii mai ac în mijlocul oamenilor, mo- noastre, no străduim să
varăşul Dumitru Ivănică, ţiile de laminoare este centuate a evenimentelor bilizîndu-i cu vorba şi » 20,00 1
secretarul comitetului de încredinţată colectivului de cale. fapta. Ca urmare, la a- ne perfecţionăm pregăti 20,25 fn
partid al uzinei. Conştienţi staţiei V, condus de ing. — în importanta cuvîn- SESIUNE ceastă dată am finalizat rea profesională, să cu Plenarei C.l
le importanţa contribuţiei Viorel Un gu rea nu, care tare rostită de secretarul DE COMUNICĂRI rebilonarea a doua meca noaştem tehnologiile de Un amplu ş
noastre la derularea flu îi remarca între cei mai general al partidului, to nică şi tratamentul fito- cultură şi normele agro program pe
entă a proceselor specifi harnici lucrători pe Ghcor- varăşul Nicolae Ceauşeseu, ŞTIINŢIFICE sanitar la cartofi, praşile- zootehnice la principalele ţionarea în
ce de producere a meta ghe Ignat, şef de manevră, la şedinţa Comitetului Po le I şi II mecanico şi ma plante, precum şi utilajele taţi: Conc
lului, comuniştii, între Bujor Furca, impiegat do litic Executiv al C. G. al nuale la sfecla dc zahăr, din dotare, pe care avem rialist-dialec
gul colectiv din transpor mişcare la cabina nr. 4 P.C.R. din 6 mai a.c., se precum şi cîte o praşilă grijă să le menţinem în ricâ despri
turile uzinale acordă o a- Bluming, pe mecanicii loan atrăgea atenţia asupra de ani de iu naţionali perfectă stare de funcţio viaţă; rolul
teiiiţio deosebită îndeplini Irimie, Vasilc Dumitraşcu, faptului că nici o între zarea principalelor mij mecanică şi manuală la nare". rirea conşt
porumb".
rii întocmai a sarcinilor Eugen Baboş. prindere nu poate consi loace de producţie — a în acest mod înţeleg liste, a o
zilnice, orare aş putea Combinatul siderurgic dera realizată producţia reunit cercetători ai Fi Evidenţiindu-i pe meca să-.şi facă datoria coopera constructor
spune. Hunedoara înscrie succese pînă cînd aceasta nu este lialei clin Deva a Arhi nizatorii Nicolae Luipuţ, torii, mecanizatorii şi spe socialismulu
— în anul trecut - a con deosebite după cinci luni expediată — arăta ing. Se- velor Statului, Muzeu Pavel Cutinici, Gheorghe cialiştii dc la C.A.P. Deva, nismului pi
tinuat ideoa Simion Pârău, din acest an la livrarea vastian Popescu, directo lui judeţean, un mare Burlcanu, loan Nodiş, loan pentru a spori continuu patriei • 2C
preşedintele comitetului laminatelor pentru bene rul Uzinei nr. 7 — trans număr dc cadre didac Borodi şi alţii, pentru dă muniştii Ro
sindicatului transporturi ficiarii din ţară şi de pe porturi. Rezultă de aici tice din liceele şi şco ruirea cu care au acţionat producţiile vegetale şi a- suri şi cînti
uzinale —, am ocupat pri ste hotare. Fără îndoială, că noi avem datoria să lile generale hunedore- la lucrările de întreţine nimalicre şi a traduce în tice, revol
mul loc pe combinat în un aport important la înre materializăm eforturile tu nc. în cadrul sesiunii re, pentru calitatea lor, fapt obiectivele noii re 21,00 Priori
întrecerea dintre uzine. gistrarea acestor succese turor siderurgi.ştilor din au fost prezentate co Vasile Călmăţui no decla voluţii agraro. nomie. Cre
Anul acesta, după cinci îl au cei ce muncesc în combinat pentru îndepli municări dc o riguroa de materii
luni, no aflăm pe aceeaşi staţiile II şi V. care asi nirea întocmai a planului să ţinută ştiinţifică, e- nergetice. î
poziţie. La indicatorul de gură dirijarea la încărca do producţie. In acest videnţiind preocuparea Obiectivele prevăzute — venţionale
bază — tone transporta re a vagoanelor goale şi statornică a membrilor mul şi »
te —, sarcinile de plan au verifică din punct de ve scop, va trebui să dimi filialei pe linia cerce piterapt
nuăm aşa-numitclc mici telespectatc
fost depăşite cu peste dere tehnic şi comercial tării, pentru a aduce finalizate la termen
neajunsuri, care, în con Telejurnal <
71 000 tone, în condiţiile trenurile gala pentru ex în prim-plan evenimen
textul ritmurilor înalte do chiderea pr<
în caro ne-am încadrat în pediere. Am consemnat şi tele desfăşurate la ni
consumul de combustibil clin acest sector nunîeie lucru din secţiile produc velul judeţului cu am (Urmare din pag. 1) 245 de comunişti, din toa
tive, atrag perturbarea te sferele noastre de ac
şi în cheltuielile de pro unor lucrători pricepuţi plă rezonanţă în an
cursivităţii întregului an tivitate — ne spunea în ES"—"SE3SHHE
ducţie stabilite. cum sînt Stelian Păun, samblul istoriei naţio săiptămînă la U. E. Paro- I^INER
împreună cu ing. Virgil impiegat de mişcare. Şte samblu de activităţi ce se nale. Au fost relevate şeni. Lucrările se desfă încheiere maistrul Mircea SBbMflAEBffiiRSV
desfăşoară în C.S. Hune Bogătoiu, secretarul comi
Puchidău, şeful coordona fan Bejan şi fon Călugă doara. La bilanţul de la deopot ri vă realizările şoară bine, cu o remarcă tetului do partid al bri
dp:v/? c sc
tor al secţiei mişcare, am rii, lăcătuşi de revizie, Pc- obţinute de ţara noas pentru muncitorii din for irln); USă(
în
an
la
luat „pulsul" aclivităţii ce t.ruţa Minişan, magaziner. sfîrşitul acestui cincinalului şi 1986 — tră, do judeţul Hune maţiile conduse de Şte găzii. generale adunările noas cu 1IU NKDOAR
tre
al
dezbatem
col
so desfăşoară în aceste Demn do reţinut pe tot 1990 avem convingerea că doara, în toate dome fan Crişan şi loan Clieşa. (Modern —
zile pe arterele de fier ale traseul parcurs ne-a apă niile do activitate în De subliniat că brigada precădere modul în care eşti copilă r
ne vom prezenta cu frun trebuie să acţionăm pen — II); Fiăci
combinatului. La staţia III, rut faptul că majoritatea tea sus, puţind afirma, pe perioada deschisă de „Energoconstrucţia" are şi (Flacăra);
ing. Arpad Szilagy, opera interlocutorilor noştri nu Congresul al IX-lea al o bază de producţie pro a tru sarcinilor realizarea no-au exemplară Cineva nc<
ce
fost
torul şef de mişcare Con au insistat asupra prezen- temeiul faptelor, că, în partidului, purtînd am prie, în care realizează iubeşte (Pa
combinatul nostru, căile încredinţate ia obiecti
prenta ctitorului ei, a îşi asumă
ferate uzinale constituie pe rson a 1 i lăţi i tovarăşu - prefabricate şi confecţii vele energetice din judeţ. iembrie); 13
iii le I-JI (
drumuri sigure pentru spo lui Nicolae Ceauşeseu, metalice pentru punctele Muncim cu toată răspun PENI : Iii
rirea ritmicităţii în obţi secretarul general al sale de lucru, pentru a derea pentru a finaliza la (Cultural) ;
nerea şi expedierea meta partidului, preşedintele nu mai aştepta livrările termen lucrările, conştienţi Acţiunea „K
lului hunedorean. Republicii. de la alţi furnizori. de ceea ce înseamnă asi coafărul);
«•urile (Mi
— Avem cinci organi gurarea şi întărirea bazei TUI LA : Se
Participare numeroasă MIRCEA DIACONU zaţii de bază, caro cuprind energetice a ţării. fost odată
citoresc); A
curajos i
UIUCANI :
(Urmare din pag. 1) în tarlalele cultivate cu notei 3" — piesa care, construcţii, depanare, ra viitor i
legume se aflau nume Sînt o mină de oameni orăştioni s-a înălţat emo Vi va fa
— cadre didactice şi maiş recent, in spectacolul de ţionant şi solemn Imnul dio Tv (instructor Gheor
roşi oameni la muncă. Se şie); i .u li/
bărbaţi, locuitori ai comu tri. Fiecare în parte ştie finalizare a activităţii cer eroilor. Iar, mai apoi, ei, ghe Ştefana) au prezentat do tineri <
nei, iar femeile strîngeau executa a doua praşilă cu are de îndeplinit un curilor ar ti s-tic o ale copiii, membrii, fanfarei, şapte lucrări, care vor în rul); OR
in căpiţe finul uscat, care manuală la ceapă, se stro important act de educaţie C.P.S.P., susţinut ia Casa au condus, prin cînt însu- truni, cu siguranţă, apre vom în UT ni
1-
seriile
era transportat cu atela peau Filip) roşiile şi (cooperatorul întreţi patriotică. Fiecare ştie eă de cultură din Orăştie, fleţitor, parada portului şi cieri, doar în ediţia pre Ş coala tiu
se
loan
jele în furajerie. Remar neau manual rădăcinoa- tot ceea ce întreprinde cu s-a bucurat de un bine jocului popular desfăşu cedentă cinei lucrări din feriţi (Finei
ClU-HAl: J
căm printre ei pe Ghera- sele. copiii trebuie să răspundă meritat succes. Dar ce rată în sat. Deţinătoare a cele şase trimise în între seriile J-1I
sim Agrişteanu, lucrător la Numeroase forţe umane rigorilor de calitate. Prin n-a avut succes, în acel locului I pe ţară în între cere au fost premiate ! tură); HAT
gara din Simeria, pe Sa şi mecanice erau mobili talentul, prin pregătirea, spectacol, caro a „ţinut cerile Festivalului naţio La „start spre viitor" sînt; prima iul:
bina şi Daniela Pamfilie prin dragostea şi respec respiraţia sălii" cu gingă nal „Cînlarea României", prezenţi eu două lucrări HUAXI : O
zate la lucru pe terenu momon te
(mamă şi fiică), Mariana rile A.E.I. Bobîlna. Se tul faţă dc misiunea asu şia şi frumuseţea lui — fanfara îşi îmbogăţeşte şi şi membrii cercului mcca- Bran ; CA
Popa, Cornelia Cărpinişan mată, ei transformă orele nică-auto-J<arl ing (condus Marin (C:
afla în toi campania de ră); SI MET
şi alţii.- Inginerul şef cercurilor pe care le în de Nicolae Todoresc), cerc
recoltare (mecanică şi trecui (Mu
preciza că au fost rccol- drumă şi conduc la Casa recunoscut pentru seriozi Anonimul
manuală), transport (cu
iato trifolienele, borceagul pionierilor şi şoimilor pa tatea pregătirii. Pînă şi mina).
platformele, remorcile şi Răspunderea colectivă
şi fînul de pe 50 de ha. triei clin Orăştie în mo şoimii patriei din „Ate
atelajele) şi depozitare a
pină acum fiind puse la mente atractive. care lierul fantezie" (instructor
adăpost 54 tone do fi plantelor pentru nutre cheamă, atrag. Chiar şi educatoare Rodica Agos-
ţuri. loan Susan, directo
broase. afnbianţa pe care au con incumbă răspunderea ton) au cucerit locul I po
rul asociaţiei, preciza că
La C.A.l’. Bobllna, me masa-verde a fost recol ferit-o încăperilor — cu judeţ cu păpuşile confec
canizatorul Adrian Bli tată de pe 45 de ha. Au imaginaţia şi bunul lor ţionate do ei pentru tea A/.î, Teat
darii, coordonat de Floriân fost realizate 1 1B1 tone de gust şi cu ajutorul uno' - fiecăruia trul de păpuşi. Iar cabi Oradea pre
de cultura
Grecu, inginerul şef al siloz de bună calitate. Su părinţi — îndeamnă să netul metodic şi-a cîştigat media „Cui
unităţii, a executat două prafaţa eliberată a fost zăboveşti cît mai mult şi acest statut prin modul bărbaţii"
rebilonări şi tratamentul însămînţată operativ cu cu folos în interiorul lor. în care se ocupă Re orga Ma'ugliani.
împotriva manei şi gin cla iarbă de Sudan, caro este La cenaclul „Muguraş" de la montajul literar-mu- perfecţionează repertoriul nizarea, dotarea şi activi
cului din Colorado pe deja răsărită. Mecaniza (condus de prof. Marin zical-corcgrafic „Ţara mea, în cercul condus de prof. tatea lui, pi'of. Emilia
cele C0 de ha ocupate cu torii Petru Evi, Victor şi Pascu), tablouri murale plai de baladă", realizat Eli Androne. în ultima Gălinescu, d i r e c t o r u l
cartofi. Praşila manuală Nicolae Bolea, Traian Me- vorbesc despre creaţia li de membrii cercurilor „Mu ediţie a festivalului mun G.P.SP. Do aceea cabi
este efectuată pe aproxi dresc, Gheorghe Boticea- terară a lui Eminescu şi guraş" şi de coregrafie, Ia cii şi creaţiei, muzica în netul a devenit gazda
mativ 15 ha. Şi la sfecla nu ş.a. erau antrenaţi la Creangă, Coşbuc şi Re- dansul tematic „în re văţată în acest cere a cu numeroaselor schimburi dc Pentru a;
de zahăr s-a executat o recoltatul şi transportul breanu, Sadovcanu şi creaţie", de la momentele cerit patru locuri I pe ţară experienţă şi instruiri ale fi în gene
cu cer tei
soliştii
praşilă mecanică şi una din cîmp al trifolienelor. Blaga, Goga, Arghezi, înălţătoare ale cîntecelor (fanfara, şi taraful, instrumentişti). celor ce îndrumă activi Vor cădea
interpretate
de
pace
de
vocali
tatea pionierească.
manuală. în ziua raidului Ni se spune că au fost re Bogza... Acţiunile organi Alina şi Dana, la scene Alături, într-o încăpere mai ales «*
te dc dese
nostru mai mulţi coope coltate de pe 106 ha, fiind zate aici dezvoltă şi îmbo Răspunderea colectivă ce şl izol.
ratori executau cea de-a puse pînă acum în fînare găţesc vocabularul copii tele atrăgătoare, soliştii care oferă o ambianţă incumbă răspunderea fie Vintui va
doua praşilă manuală care 476 tone de fibroase. La lor, le deschid largi feres do muzică populară şi u- deosebită, noul cerc de cărui cadru dc la G.P.S.P. cu intensifj
durată de
— sublinia Ilina Rad, pre acestea se mai adaugă tre spre creaţia poetică, şoară, piesele interpretate coregrafie, condus de Orăştie. Iar pentru fiecare sectorul vc
şedintele cooperativei — ierburile perene, recoltate de interpretare artistică, de taraf şi fanfară! Şi Nicolae Gristea, a atras cadru de aici răspunde râturile n
este finalizată pc 30 de de pe 27 de ha şi cele vizează vorbirea corectă, astfel, ansamblul artistic 12 grupe de copii. Peşte rea se relevă prin faptele cuprinse
ha din cele 40 cultivate. cosite de pe şanţuri şi sprijinind clasele şcolilor „Românaşul" şi-a argu o sută 1 Gei mai talen de muncă şi creaţie, prin grade, iar
între 21 şi
Porumbul a fost prăşit canale. generale cu formaţii ar mentat, încă o dată, locul taţi au şi conturat dan seriozitatea, dragostea şi lat mal ri
o dată mecanic (Marcel In ce priveşte întreţi tistice. Aici, în cenaclu, şi rostul în viaţa spiri surile clasic, tematic şi respectul cu caro îşi înde nat, pînfl
Lingurar) şi manual de nerea culturii de sfeclă fu copiii au dramatizat „Dum tuală a oraşului Orăştie. popular cu care s-au plineşte misiunea asumată Izolat ceaţ
către cooperatorii din rajeră, care ocupă 45 do brava minunată", aici fac Dar nu numai a ora înscris în „Cintarea Româ întru pregătirea copilului
brigada condusă de Ste- hectare, au fost realizate teatru de păpuşi, pun în şului. Tată, duminică, de niei". de azi şi n maturului de
iiana Săvuţ, caro acum e- cile două prăşite meca scenă „Roboţel învaţă ma Ziua aviaţiei, în satul Pentru etapa judeţeană mîino.
xecutau cea de a doua nice şi manuale pe în tematică", „Ştiu cu, ştiu Aurel Viaieu, din alămu a întrecerii „Start spre
praşilă manuală. treaga suprafaţă. eu" şi chiar „Nenorocirile rile fanfarei pionierilor viitor", membrii cercului LUCIA LICIU