Page 82 - Drumul_socialismului_1988_06

Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 51/

ES pi:n
I-u Uri cai
rii .„.u Iii
la noul
destinat <
lei. Avîn
dc aproai
Specializare şi policalificare Noul — eficient, pătraţi, n
lesneştc i
miliilor
sortiment!
S-ar părea că termenii teză, alţii pompele de in­ De nsemcuca, au fost linie, Dumitru G tulea. economic, durabil dorită, }
sele de m
din l i t i u mai degrabă se jecţie ; unii execută anu­ confecţionate, prin autn- Vidrei Burza. Victor Tă- puse in
exclud reciproc docît se mite piese de schimb, alţii detare, standuri de încer­ toiu şi Cornel Moise. deosebit i
asociază. Pentru că un execută diferite subansam- care pentru motoare, cutii — Noi credem că spe­
m si*
muncilor se poate specia­ ble sau dispozitive ş.a.ni d de viteză, convertizoare cializarea şi policalificarea -— In acţiunile noastre nou, eficient, metoda sus­ VĂRUITĂ
liza intr-o meserie, fiind în acelaşi timp. mulţi lu­ punţi motoare şi a]!? se completează una pe alta, permanente îndreptate spre ţinerii puţului in beton, I 1 .), la (a
capabil s-o exercite cu crători din cadi'Ul secţiei subansnmble din compo­ este de părere Măricel creşterea producţiei de faţă de metoda veche, eu din staţiu
randament maxim, sau se s-au policalifica!, fiind în nenţa autobasculantelor. minereuri complexe situăm susţinerea în lemn ? — materică 1
loc spech
poate policalifica — învâ- acelaşi timp la fel de buni Evidenţiind activitatea Nicşa. Aceste atribute ale si problema eficienţei e- l-am întrebat pe tovarăşul lăţi muzi
ţînd deci o a doua sau mat mecanici şi- sudori, ori fructuoasă a secţiei repa­ perfecţionării profesionale, conomice, adică minereul Petru Beldeanu, inginerul cetăţii**
multe n 1 te meserii — şi mecanici şi electricieni, raţii, experienţa dobîn- cărora la nivelul secţiei să fie extras cu cheltu­ şef ai Minei Coranda — casa de ci
In spectai
executa, la nevoie, şi alte rezolvînd operativ ţoale cii’ă în pregătirea şi foio- şi al întreprinderii li se ieli cît mai reduse — no Certej. predaţii
operaţii decît cea pentru dă mare atenţie, au făcut spunea inginerul Jtoman — Mn voi opri la prin­ l>răgnn
care a învăţat efectiv în ca astăzi să putem executa Bodrean. cipalele avantaje : puţul, nâtor al
rea din 141
şcoală. I.P.S.R.U.M. D E V A reparaţia capitală a 4 —5 — Dar cum s-a ajuns ia se ştie. este artera princi­ de Teles i
Practica a dovedit însă motoare de autobascu­ înlocuirea lemnului în sus­ pală do acces a minei. Ovldiu ‘
pnniaţi <1
că ambele variante sînt şi lante pe lună, să reducem ţinerea puţului de la sec­ O dată ia cinci-şa ani inslrumen
necesare .şi utile, mai ales problemele care apar. Cu Au‘a forţei de muncă, termenele de staţionare în torul I — mină ? trebuie oprit — deci s mente ve
în condiţiile dezvoltării e- atît mai m u l t c i -:i fac Vi orei Bota a ţinut să reparaţii şi să îmbunătăţim — Sc cerca adîncirea producţia din suhVr n — Pâcu ram,
conomice actuale, cind parte din componenţ i remarce competenţa şi hăr­ puţului de la — 160 metri pentru înlocuirea li ionu­
productivitatea muncii tre­ formaţiei „service" a jn simţitor calitatea acestora, la — 200 metri. Susţinerea lui dc susţinere, nonl.u
buie să crească necontenit trepnnderi car-? asiguri nicia conducătorilor celor să nu avem „căderi" în se făcea de obicei cu un lucrări de întreţinere. În
în toate domeniile de ac­ trei formaţii — maiştrii termenele*de garanţie sta­
asistenţă tehnică in ga­
tivitate. „Din acest punct ranţie, la beneficiar, a Marini;! Nicşa, Marian Ne­ bilite pentru autovehicu­
de vedere noi am acumu­ lele reparate in atelierele MINA CORANDA - CERTEJ • 20,0
mijloacelor auto reparate grea nu şi ioan Racz, pre­
lat oarecare experienţă po­ noastre. 20,25 \
in atelierele I.P.S.R.U.M. cum şi a unora dintre
zitivă, apreciază inginerul Deva. Deci şi specializare şi Plenarei
ViorcI Bota, şefa] secţiei lucrătorii din subordine ,1 Un ampli
O altă preocupare sus­ policalificare, realizate însă lemn special — stejar condiţiile susţinerii in be­
reparaţii, de la I.P.S.R.U.M lor. respectiv Sorin Resign, program
ţinută. derivată din nece­ Ia niveluri superioare, cu ecarisat, material deficitar, ton armat, lucrarea durează
Deva. Astfel, în cadrul Constantin Popa. Ioan Iod ţionarea
secţiei avem organizate sitatea calităţii superioare toată atenţia şi responsa­ scump. Am propus să fo­ cît puţul, fără a necesita taţi: Apl
trei formaţii distincte spe­ a lucrărilor de reparaţii şi Vasile Munleanu, Con­ bilitatea muncitorească... losim o tehnologie nouă opriri în exploatare. Lem­ ventâ a
cializate pe genuri de lu­ la agregatele, utilajele şi stantin 'Văduva, Doinei de adincire, cu trecere; nul de .-'ejar ecarisat u mire
crări : demontări-mon- mijloacele din dotarea uni­ Fi lip. Ştefan Cheţa şi Iosif DUMITRU GHEONEA dispărut din componenţi re materii
tări de autobasculante . de tăţilor subordonate C. M. de la profil dreptunghiular lucrării, ceea ce înseamnă diri pent
50 şi 55 tone, recondiţio- Deva o constituie organi­ susţinut în lemn, ia pro o mare economie, pe lin­ lâtorie p
nări piese de schimb şi zarea fluxurilor de repa­ fii circular susţinut în gă o deplină siguranţă în oraş o
repararea motoarelor din raţii şi amenajarea unor beton. exploatare. Se elimină un foileton:
componenţa respectivelor standuri de probă şi de IMu — Ideea a fost accepta­ se aleg"
mijloace de transport. Si­ rodaje. A fost organizat tă de la bun început ? important volum do mun­ jurnal *
gur, majoritatea muncito­ şi funcţionează cu bune §11111 că fizică pe care îl presu­ rea *vog
rilor sînt specializaţi pe rezultate fluxul do repara­ — Conducerea minei s-n punea înlocuirea periodică
operaţii. Unii repară ca­ ţii motoare şi se află in dovedit receptivă ia a- a lemnului de susţinere,
binele, alţii punţile mo­ organizare fluxul de repa­ ceas+â idee. Tovarăşul in­ activitatea direct producti­
toare ; unii cutiile de vi­ raţii ale autobasculantelor. giner Ioan Bîrsan, directo­ vă a puţului nu încetează
rul minei, inginerul ’oan
Filipaş, şeful st-c.orului. practic niciodată, pe în­
treaga durată a exploa­ DEVA:
Premieră tehnică alţi specialişti au venit in tării în subteran, In ori­ nul de a
murai
(l
in
prac­
aplicării
sprijinul
zonturile pe care le ser­ I-1J (Arta
tică, fiind pe deplin -'ori- veşte. HA : Con
■Pînă la mijlocul anu­ duse realizate aici şi, fapt vinşi de eficienţa şi eco­ — Intr-adevăr, avantaje - A); 1
lui trecut, delegaţi ai în­ deloc de neglijat, ar spori nomicitatea ei, de dura­ I Ario (I\1
Răcări pi
treprinderii „Azur” Timi­ veniturile unităţii. bilitatea in exploatare. multiple. Sc poate aplica căra);
şoara bateau drumurile Trecerea de la stadiul de Proiectul a fost realizat noua metodă şi la alte Cineva a>
iubeşti? (I
ţării pentru a găsi o u n i ­ calcule şi desene ia cel la I.C.I.T P.L.C.l.M. Deva, puţuri, la alic lucrări ase­ îşi asumă
tate constructoare de ma­ practic, palpabil, a fast mănătoare ? iembrie);
şini capabilă să execute încredinţată uno' me>eiiaşi de către inginerul Cornel — Es'c o lucrare uni­ (Unirea) ;
piesa do bază a variato- de înaltă clasă. La execu­ Dumitru Astfel, susţine­ cat pe ţară. pe care o Unde eşti
rului de turaţie folosit la tarea fiecărui reper, fre­ rea în lemn a puţului a tur-*'; V
lui
ei
maşinile de omogenizat zorul Marin Ursuţ, strun­ fost înlocuită cu susţinere aplicăm ia mina Coran­ ce. uI);
vopsele. Confecţionarea garul Nicolae Petra, rec­ ififci în prefabricate din beton da—Certej. Se poate- gene­ ourile (A
cuplajului unisens — a- tificatorii Emilian Voica armat, punerea în apli­ raliza la toate puţurile TKI LA : :
citoresc) ;
ceasta era piesa cu prici­ şi Aurel Boşorogan, lăcătu­
care a lucrării încopînd in cu susţinere in lemn. A- Evadaţi Ii
na — se dovedea a fi deo­ şii Traian şi Nicolae Mihuţ taxat);
luna martie a.c. de către
sebit de complexă. Aşa an au avut în vedere utilizarea vantajele- le-am arăta! mat Marin
un colectiv de mineri, CIUR ABA T
considerat-o, la o primă in exclusivitate a materia­ sus : eficienţă, economi­ tineri era
vedere, şi majoritatea spe­ lelor indigene. maiştri. ingineri, specia­ citate. durabilitate. ORA.ŞTIE:
cialiştilor de la întreprîn- Primul variator de turn- Astăzi — prototip, miitie — produs de serie la dispo­ lişti. ianda rinei
ziţia unităţilor din chimia românească. Porţile al
— Concret, ce aduce GH. I. NEGREA şui ui (Fiii
C.ITJ-RA!:
I. M. ORĂ Ş T I E Mare (Ca:
oO ■■■". 1 nemotivaie ; se aplică „ia pentru care intrăm in mi­ H A TEC. :
Brigada „etalon ... ştiinţă” tehnologia tava­ nă, facem lucrul cu trage­ (Vie mai
14
(l>
iubire
dorea mecanică Orâştie. ţie cu cuplaj unisens pro­ nului de rezistenţă ; se re de inimă si. la sfirşilul eu Stan
Telţrficia'nul principal dus de curînd în ţară, ia a realizează constant ciclu­ fiecărei luni, cind tra­ MERI A :
Mlîiaî Grancea, şef de I.M. Orâştie, a trecut cu După brigada lui Ştefan constant rezultate dintre rile de producţie, iar cind gem linie şi adunăm, con­ (Mureşul)
liberă ’ ri i
atelier la secţia sculărie, brio proba de funcţionare Alba — una dintre cule cele mai bune. Deşi lu­ este cazul din motive teii statăm cu plăcere plusuri
şi mai Lînărul său coleg, în sarcină (600 de ore fără mai bune din unităţile crează intr-un abataj fron- ni ce, de aprovizionare uri la tonele de cărbune şi
ing: Mârius Popa. au întrerupere). Tehnicianul carbonifere ale Văii Jiu­ tal clasic, cu tavan de re­ geotoctonice — ciclurile se la cîştigurile individuale,
întors pe-o parte şi pe Mihai Grancea ne spunea lui —, o altă formaţie se zistenţă, echipat cu stîlpi suprapun cît este nevoie , caracterizează pe scurt
alta cuplajul aflat pe bi­ că în luna august n.e., a- remarcă xlin zi in zi fa în- hidraulici fabricaţi ia se dă foarte mare atenţie activitatea- brigăzii lor
roul directorului unităţii, c'elaşi colectiv va incope treprinderea minieră Po- S.S.H. Vulcan, şi folosesc climatului de muică, pre­ şeful de schimb Glieot- Pentru
s-au înţeles... din priviri execuţia serici zero şi, in trila. Este cea condusă de metoda tradiţională de gătirii oamenilor, s‘ubi- ghe Marian - un tînâr fi proci on
şi au hotărît să nu renun­ perspectivă, pe baza soli­ vrednicul miner Ioan Buta, perfora re-pusca re, ortacii lizării lor. inimos, cu soţie şi copil, să. cu ce
ţe pînă nu vor reuşi să citărilor, va asigura fa­ brigadă a tinereţii pe eu apartament frumos în lat se vor
sc do pic
..scoată” o piesă cel puţin, bricarea curentă a acestui mină şi „etalon" pe secto­ centrul Petroşaniuiui şi c i descărcări
la fel de,bună. Au urmat nou produs Mai m u l t rul I I I . c u realizări deo­ [. M. P E T R I L A 10 ani de subteran la mi­ cursul duţ
zile şi nopţi de studiere a chiar, se preconizează o sebite in producţia de na Petvila. tul va si
la inodor:
documentaţiei tehnice de îmbunătăţire substanţială cărbune. Şi încă o caracteristică vestic. Tei
specialitate. Pe planşe se a sistemului de comandă, — S-ar putea crede că a acestei brigăzi : preocu­ nirne vor
schiţau detalii, cote. în prin automatizare. in numai un an si jumăta­ lui Bula — coordonaţi cu Plin exemplu personal, parea constantă pentru 1 re 9 şl
colo maxi
acest interval de timp Vânătorul de turaţie cu te' de cind fiinţează a- Înaltă competenţă şi şeful de brigadă îi de­ stabilizarea noilor înca­ 28 grade,
gîndirea lui Mihai Grancea cuplaj unisens folosit la reastă formaţie n-a avut autoritate de el — obţin termină pe toţi ortacii din draţi. Azi semnează zil­ lat ceaţă
şi Marius Popa a condus maşinile de omogenizat timp să acumuleze prea productivităţi de 11 —12 to­ subordine ia activitate nic intrarea în abataj cu La mu 11
la următoarea concluzie i vopsele este mai mult deci! multă experienţă, relevă ne pe post, îşi depăşesc susţinută, responsabilă, ortacii lui Ioan Buta şi fi uşor
la „Mecanica” Orâştie s-a r un produs „în premieră". inginerul Eoaehim Berar, zilnic sarcinile de pian. fructuoasă. La fel proce­ noii veniţi Ioan Sobaru, cursul chi|
putea confecţiona variato- El reprezintă de fapt - — şeful sectorului I I I . E;j între Buta şi Aibă se dează şi Glie orgile Marian, Violin Surany, Nicolae Kis- cerul va
în nourări
rul de turaţie în ansam­ şi acesta rămîne lucrul spun insă că aceşti 27 de desfăşoară un dinamic ioan Ilas, Vasile Condu- casa, Ioan Orcic, Emil Joi- dea avei
blul său, nu doar cupla­ cel mai important de rele­ tineri — fiecare are sub „dialog la distanţă”, în rache, Giieorghe Moiriei, mir — de la. Căian, Hune­ ploaie în.‘
jul unisens. vat — o nouă victorie „ 20 de ani, în afara lui abatajele de cărbune ale Vasile Chiţescu, Ioan Sîrbu doara şi Orâştie —, care cărcâri ol
va sufla
În întreprinderile chimi­ încrederii muncitorilor ,i Buta, care i-a depăşit cu Pelrilei, cîştigind deopo­ cu minerii din schimbu­ au îmbrăţişat de curînd ten si ficări
ce din ţară sînt multe ma­ specialiştilor orăştieni in cîţiva — a adus cu sine trivă producţia şi oame­ rile pe care le conduc în frumoasa meserie de mi­ sectorul \
va semna
ş i n i de omogenizat vopsele forţele proprii, în capa­ propria experienţă şi do­ nii. cele două fronturi de lu­ ner. Şi poate că şansa lor
şi ţoale au nevoie de ase­ citatea lor de a răspunde rinţă de afirmare, le-au Ce „sectele” mai deţine cru în care acţionează. a fost şi aceea de a fi
menea subansnmble. Deci, prompt solicitărilor eco contopit intr-un toi unitar, această brigadă „etalon” „Ne înţelegem foarte bine nimerit într-o brigadă
fabricarea variatoareior ar nomiei naţionale le-au perfecţionai in în­ ne spune chiar şeful ei, între noi şi cu şeful de „etalon".
deschide noi perspective cleştarea aspră cu cărbu­ Ioan Buta : nu se admit brigadă, ne cunoaştem
diversificării gamei de pro- MIRCEA DIACONU nele şi reuşesc să obţină şi nici nu se fac absenţe exact sarcinile şi rostul