Page 85 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 85
P r ‘ ■
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-Vfl!
Spirit revoluţionai iniţiativă creatoare In activitatea
tuturor colectivelor de oameni ai muncii
|Âyi
Eforturi susţinute în producţie şi la pregătiri Nyaradi reuşind
S O C I A L I S M U L de la I. M. Petrila nu şi-a I minat Ce această multe lăudabilă să asigure front necesarul un De
.şi
Andrei
au
factori
sectorului
—
deter
Colectivul
li
de
niei
active.
1987
în
îndeplinit
preve
schimbare în bine ?
mai
cau
nou
deschis
Sînt
.—
am
curînd
extrac
derile
de
la
plan
ţia de cărbune.
de Emil Abăboaie, cu o
îndeplinirea sarcinilor de
— Ne-am confruntat cu ze care ne condiţionează abataj — cameră, condus
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAIM greutăţi şi neajunsuri pro
prii — de natură orga
nizatorică şi disciplinară,
legate de aprovizionare şi
de necesarul forţei de
muncă —, precum şi cu
Anul XL, nr. 9 518 VINERI, 24 IUNIE 1988 4 pagini - 50 bani probleme geotectonice, ne plan : px-egătirea liniei de capacitate de 1 000 tone
spune ing. Nicolae Vulpe, front active, asigurarea pe lună, urmând să-l dez
şeful sectorului. In mare dotării tehnice corespun voltăm la dublu piuă la
parte le-am rezolvat încă zătoare, întreţinerea în sfîrşitul anului! Nu peste
Din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu de la sfîrşitul anului tre bune condiţii a căilor de mult timp îşi va încheia
cut, am pregătit mai bine acces, existenţa forţei de ciclul abatajul frontal 133
condiţiile de realizare a muncă necesară. şi va intra în producţie
planului din acest an şi Ca urmare, ne-am preo „frontalul" 135. Lucrăm în
Consfătuirea cu activul si cadrele de bază două decade din 1988, în şi cupat de de executarea cele continuare la pregătirea
la
luni
acum,
cinci
după
termen şi în devans a lu
crărilor
pregătiri,
registrăm
mul
rezultate
ţumitoare, respectiv extrac trei brigăzi de speciali DUMITRU GHEONEA
ţia suplimentară a circa tate conduse de Mihai (Continuare în pag. a 3-a)
din domeniile muncii organizatorice i2 000 tone de cărbune. lordăchel, Dominic Berczi
de partid şi politico-ideologice €AMRAN!A AGRICOLĂ Di VARĂ
Praşilele — executate Sa timp şi de calitate ?
Din iniţiativa tovarăşu zaţiilor de masă şi ob Comitetului judeţean Olt
lui Nicolae Ceauşescu, se şteşti, Ministerului Educa al P.C.R., Dumitru Ghişe,
cretar general al Partidu ţiei .şi învăţământului. prorector al Academiei de Furajele — grabnic puse Sa adăpost !
lui Comunist Român, pre Consiliului Culturii şi E- Studii Social-Politice de duse de Susana Murgol şi
şedintele Republicii Socia ducaţiei Socialiste, uniuni pe lîngă G. G. al P.C.R., în fiecare unitate agri această dată, lucrările de Eva Sas executau cea de
sta
liste România, în zilele de lor de creaţie, Academiei Viorel Faur, secretar pen colă din C.U.A.S.C. Bretea întreţinere se află iar în culturile a treia prăşită manuală
dii
avansate,
22—23 iunie a avut loc de studii social-politice de tru problemele organiza Română forţe sporite sînt Sfecla furajeră a fost, dc
consfătuirea cu activul şi pe lîngă G. C. al P.C.R., torice al Comitetului ju antrenate la întreţinerea sînt bine dezvoltate, pro- asemenea, prăşită de două
cadrele de bază din do redactori şefi ai presei deţean Hunedoara al culturilor prăsitoare, recol miţînd o recoltă bună". ori manual pe întreaga
meniile muncii organiza - centrale şi judeţene. P.C.R. tarea şi depozitarea nutre Iată cum sc prezentau suprafaţă cultivată. Po
toi'ice de partid şi politico- La dezbaterile în plen, Dînd cea mai înaltă a- ţurilor. C.A.P. Boşorod este lucrurile în această uni rumbul ocupă o suprafaţă
ideologice. au luat cuvîntul tovarăşii preciere şi însuşindu-şi una dintre unităţile din tate, miercuri, 22 iunie de 72 do ha. Se află în
In prima zi, consfătui Constantin Smeu, secretar pe deplin tezele, ideile şi acest consiliu unic în care a.c. La cartofi s-au exe
rea s-a desfăşurat în ca pentru problemele organi orientările, de o excepţio s-a acţionat cu răspun- cutat ci te două rebilo- curs de execuţie praşila a
doua mecaircă (pe care
drul a două grupe de lu zatorice al Comitetului nală valoare teoretică şi dei-c sporită şi bine orga nări (mecanizatorul Petru
cru, pe domenii de activi municipal Bucureşti al practică, cuprinse în Ex nizat la executai-ea tutu Vişoi) şi două p.ra.şilc ma MIRCEA LEPĂDATU
tate — organizatoric şi, P.C.R., Victoria Bistricea- punerea t o v a r ă ş u 1 u î ror lucrărilor aferente pe nuale. în prezent coope
respectiv’-, ideologic şi po- nu, secretar pentru pro Nicolae Ceauşescu ia şe rioadei. Acest lucru sc da- ratorii din brigăzile con (Continuare In pag. a 3-a)
litico-educativ. blemele de propagandă al dinţa Comitetului Politic loreşle şi modului în care
Sub preşedinţia tovară Comitetului judeţean Dolj Executiv al C.C. al P.C.R. comitetul comunal de
şului Nicolae Ceauşescu, al P.C.R., Dumitru Sandu, din 29 aprilie, participan partid, biroul executiv al
secretar general al parti secretar pentru probleme ţii au dezbătut, în lumina consiliului popular, condu
dului, preşedintele Repu le organizatorice al Comi acestui document progra cerea colectivă a unităţii
blicii, joi lucrările consfă au înţeles să se implice
tetului judeţean Iaşi al matic, căile .şi direcţiile de
tuirii au avut loc în şe în coordonarea lucrărilor
P.C.R., Angela Isăroiu, se acţiune pentru intensifi
dinţă comună. din cîmp, mobilizarea lo
cretar pentru problemele carea, perfecţionarea şi
La sosirea în sală, tova do propagandă al Comite creşterea eficienţei muncii cuitorilor satelor la mun
răşul Nicolae Ceauşescu şi tului judeţean Mureş al organizatorice şi politico- că şi urmărirea menţi
tovarăşa Elena Ceauşescu P.C.R., Sofronie Florca, se ideologice, în vederea mo nerii ritmurilor de lucru
au fost întîmpinaţi cu deo cretar pentru problemele bilizării eforturilor şi e- la nivelurile planificate şi
sebită căldură, cu însufle organizatorice al Comite nergiilor creatoare a!c în a realizării unor lucrări
ţite aplauze, cu urale şi tului judeţean Timiş al tregului popor pentru în do cca mai bună calitate,
ovaţii. Cei prezenţi au a- P.C.R., Ecaterina Brisc, făptuirea exemplară a o- „în acest scop — preciza
clamat îndelung pentru secretar pentru problemele biectivelor stabilite de Ioronim Grecu, primarul
partid si secretând său de propagandă al Comite Congresul al XlII-lea şi comunei — toţi membrii
general. tului judeţean Harghita al Conferinţa Naţională ale biroului comitetului co
Au participat membri şi P.C.R., Dumitru Radu Po- P.C.R., a Programului de munal de partid şi cci din
membri supleanţi ai Comi pescu, preşedintele Uniu edificare a societăţii socia consiliul do conducere al
tetului Politic Executiv al nii Scriitorilor, Amza Să- liste multilateral dezvol G.A.P. au fost repartizaţi
C.G. al P.C.R., secretari ai ceanu, secretar pentru tate şi înaintare a Româ pe parcele, cu sai'cina pre A.K.l. ISobilna. Sc uc- Economii
(ioncază cu răspundere şl
Comitetului Central al problemele de propagandă niei spre comunism. cisă să urmărească zilnic hărnicie la strînsul şl de
partidului, secretarii pen al Comitetului judeţean în acest cadru, cei ca stadiul lucrărilor de între pozitatul nutreţurilor din de energie
tru problemele organizato Neamţ al P.C.R., Cornelia re au luat cuvîntul au în ţinere, calitatea acestora cîmp. în imagine mecani electrică
rice şi de propagandă ai Anton, secretar pentru pro făţişat pe larg preocupări şi să intervină urgent, zatorul Traian Medresc şi
Troian Ursică, care îm
comitetelor judeţene de blemele de propagandă al le şi rezultatele obţinute mobilizînd la muncă pe preună au muncit cu bune Acţionînd cu înaltă
partid şi ai Comitetului Comitetului judeţean Pra pe linia legării lot mai cei care n-au înţeles să-şi rezultate la strîngeroa şi răspundere muncito
municipal Bucureşti, alţi hova al P.C.R., Ion Comă- strînse a activităţii orga- facă datoi'ia la timp şi cu transportul trUolicnelor din rească, revoluţionară,
activişti de partid, cadre nescu, secretar pentru pro grijă faţă de soarta recol cîmp. tot mai multe colective
de conducere ale organi blemele organizatorice al {Continuare în pag a 4-a) tei. Ca urmare, pînu la
(le oameni ai muncii
din judeţul nostru ra
portează economisirea
Călii la şcoala unor mineri de frunte... La panoul de onoare — oamenii, unor de însemnate electrică,
canti
energie
tăţi
îm preună. Am învăţat m ulte m enţinem sus, chiar să faptele lor de muncă, în luna mai, de la pildă,
siclcrurgiştii
C.S.
de
din tainele m ineritului de ridicăm procentul realiză de înalt patriotism Hunedoara au înregis
la el. Cind a răm as la rilor. De lapt, anul trecut trat o economie de 1 931
pensie am ajuns pe m ina ne-am situat pe locul I in MWh, minerii din Valea
altui m iner vestit, Teodor întrecerea socialistă, loc — de la fronturile de lu una de frunte din co Jiului 1907 MWh, con
Feier, neîntrecut cu bri pe care-/ m enţinem şi cru vechi, econom iseşte în m ună... structorii de la Rîu
gada lui pe toată m ina — după cinci luni care au fiecare lună 15-20 000 lei — M unca in abatajele Mare-Re t e z a t 1 347
{? I
îşi am inteşte m inerul şei trecut din acest an. la cheltuielile m ateriale în m inei nu este uşoară MWh, iar cimentiştii de
de brigadă losil Oprean, — M iner destoinic, har abataje. Este un m iner cu Dar dacă o iaci cu dra la Chişcădaga 1393
de la sectorul Valea M orii care întregul nostru co
nic, cu o bună pregătire, goste şi pricepere, în bună MWh. Cu mari econo
5 I
- Carpen al I.M . Barza. lectiv se m indreşte...
losil Oprean se num ără organizare, iţi chibzuieşti mii la consumul de
— Înseam nă că vestitul m ereu printre fruntaşii în Aflăm apoi că losil O- folosirea tim pului, treaba energie electrică sc
brigadier Teodor Feier a m uncă, fiind nelipsit de la prean, originar din Bu- m erge bine — spunea m i prezintă şi colectivele
avut încredere în m inerul panoul de onoare — sub cureşci, este şi un vrednic nerul losil Oprean. Eu muncitoreşti de Ia I.M.
losil Oprean din m om ent linia inginerul Ştefan Can- gospodar. In tim pul dintre am crescut la şcoala unor Hunedoara, „Mecanica"
ce v-a lăsat la com anda din, şeful sectorului Valea şuturi la m inăi m unceşte m ineri de frunte, întot Orăştie, C.M. Deva, I.M.
brigăzii, acum doi ani cind M orii. Zilnic cu brigada păm intul, creşte anim ale, deauna lăudaţi pentru Barza, I.P.R. Baru, „Chi
s-a pensionat. sa atacă cinci fronturi de este un bun contractant vrednicia lor. Brigada pe mica" Orăştie, „Vîsco-
IOSir OI'RICAN.
miner, şef de brigadă - Am preluat o ştafetă lucru. Planul lunar la cu statul în fiecare an. De care o conduc de peste za" Lupeni, „Vidra" O-
m inerească grea. Brigada extracţia de m inereuri pildă, anul acesta a în doi ani are o faim ă bună, răştie, transportul fero
— Bunicul a lost m insr, era fruntaşă pe m ină de com plexe îl realizează şi cheiat contract cu ■ sfatul să zic aşa. Prin m unca viar şi altele.
tata m iner, am indoi la m ulţi ani. Dar învăţasem depăşeşte, in condiţiile re pentru o bovină adultă, un noastră de zi cu zi întă De subliniat că în
Barza. Nu îm plinisem m ulte de la tata, de la ducerii substanţiale a tăuraş, m iel, lapte de vacă. rim şi ducem m ai depar luna mai, la nivelul
21 de ani cind tata brigadierul m eu. Cum în cheltuielilor. Prin răpiri de Predă la achiziţii cu regu te această faim ă de aleasă judeţului nostru, s-a
m -a luat cu el la m ină. brigadă sînt num ai ortaci m ateriale — lem n, ţeavă, laritate păsări, ouă. De tradiţie m inerească... economisii o cantitate
Am lucrat m ai m ulti an/ unul şi unul am reuşit să şină, traverse, m acaze etc. fapt, gospodăria sa est ts GH. I. NEGREA ^ de 5 991 MWh energic
fapt, gospodarii sa es
electrică.
