Page 86 - Drumul_socialismului_1988_06

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 518 4

E2 EXPO
TELICA. (
1 ic „Zimbri
cinlitatc feminin din uni­ ţeg, a orga
tăţile noastre pentru apli­ loca//tiUe
carea iniţiativelor munci­ „Partea noastră de suflet' expoziţie,
Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare In activitatea toreşti ..Contul do econo­ teliştilor >
Dorin Dan
tuturor colectivelor de oameni m muncii mii" — care vizează, in In dialogul tinerilor cu tivă au fost încadraţi in Clobanu,
principal, reducerea con­ Florica M unteanu se sta­ producţie tineri cu o bună au avut
sumurilor materiale, valo­ bileşte o com unicare em oti­ pregătire profesională şi „Copiii —
Lucrul bine făcut înseamnă rificarea resurselor refo­ vă, de suflet. M ai cu sea­ civică, tineri care au de­ lor noastre
mâncsc de
„Fiecare
—
în
mă
cadru
losibile
preajm a
oam eni
de
nădejde
venit
tinerelor
folclor“, ,
tehnico-inginerosc şi de abia ieşite de pe băncile ai fabricii noastre. Flori­ petiţii spoi
mîndrie profesională, act patriotic specialitate o să problemă tehnică şcolii, Florica se sim te - şi ca M unteanu este care co­ lia română
a-
rezolve,
un
istoria pop'
nual,
m unist
a-
îşi
adevărat,
şi
in
întreprindere,
ca
sau de organizare a pro­ casă — m am ă. ,.Tinerii m un­ onorează de trei decenii, Expoziţia s
aprecierile
Ne aflăm la jumătatea trebuie să facă dovada zelo noastre In faţa locu­ ducţiei si a muncii" în citori sint partea noastră prin fapte, acest inalt ti­ număr d
(NIC1J SIVI
anului, cînd se decide, înţelegerii momentului is­ lui au evidenţiat o impli­ aşa fel îneît fiecare fe­ de suflet şi avem căderea tlu. Prin m uncă dem nă, ponderii).
prin faptele tuturor, reali­ toric pe caro ii trăim la care activă şi efectivă — meie inginer, subingincr, să-i îndrum ăm , să-i spriji­ abnegantâ, ne este exem ­
zarea exemplară a obiec­ acest mijloc de cincinal. in majoritatea cazurilor — tehnician, economist să nim în deprinderea m ese­ plu prin propriul exem plu. H l'KN’i
tivelor stabilite de Congre­ — Acţionînd permanent a activului organizaţiei de aibă încredinţată, spre so­ riei şi a conduitei în co­ Zi şi noapte, noapte şi TAŢI REA
SOCI A CE.
sul al XlII-lea şi Confe­ sub îndrumarea organelor femei în problemele ma­ luţionare, o astfel de pro­ lectivul de m uncă, să le zi in întreprindere, ea mină Troiţ
rinţa Naţională ale parti­ şi organizaţiilor de partid, jore ale producţiei şi vieţii blemă. Trebuie să acţio­ fim aproape la bine şi la a făcut nu num ai din m e­ Carierei n
dului. Expunerile tovară­ comitetele şi comisiile de oamenilor muncii. Acestea năm, aşa cum ne cere se­ greu" - m ărturiseşte Flo­ serie o profesiune de cre­ Mintia, ;
şului Nicolae Ceauşescu femei au sprijinit, alături vizează realizarea măsuri­ cretarul general al parti­ rica M unteanu, m aistru la dinţă, ci şi din m odul transportul
personalii Iu
la şedinţa Comitetului Po­ de sindicate, colectivele de lor din programele prio­ dului, pentru ca marca secţia prelucrare piei ovine in care indrurnă şi spri­ Aeest mod
litie Executiv al G.G. -al oameni ai muncii clin uni­ ritare, îndeplinirea sarci­ fabricii, calitatea produ­ a întreprinderii „Vidra" O- permite o
P.G.R., din 29 aprilie, şi tăţile economico, agricole, nilor la producţia fizică, selor, lucrul bine făcut r â ştie. jină tinerele lom ilii pentru gani/.are ;i
de muncă.
la şedinţa comună a Con­ circulaţia mărfurilor, din mai ales la export, creş­ să constituie mîndrie pro­ a-şi consolida căm inul în­
siliului Oamenilor Muncii cooperativele meşteşugă­ terea productivităţii mun­ fesională, un act patrio­ — In cei 34 de ani de firipat. E otita frum useţe
şi Consiliului Naţional ai reşti şi instituţii, consilii­ cii, reducerea consumului tic de înaltă răspundere, activitate, în aceeaşi sec­ şi dem nitate in m unca
Agriculturii au semnifica­ le populare pentru transpu­ de materii prime, spriji­ în acest sens am revitalizat ţie a întreprinderii noas­ profesională şi în activi­
ţiile unor documente pro­ nerea în viaţă a obiecti­ nirea inîţiat'volor muncito­ „Cercurile calităţii", orga­ tre, Florica a fost şi ră- tatea obştească a tovară­
gramatice de excepţie. Ele velor stabilite. Acestea reşti, valorificarea mate­ nizate de consiliile oame­ m îne m odel de abnegaţie şei noastre, incit m ereu
au devenit, prin deschi­ s-au realizat — ne spune rialelor refolosibile exis­ nilor muncii şi sindicale, in m uncă, de conduită ne spunem : cu asem enea ® 20,00
derea către toate orizon­ Ileana Bărţan, preşedinta tente în unităţi, întărirea precum şi „Vitrinele ca­ profesională şi m orală. Ani oam eni cîştigă şi colectivul 20,25 in
turile muncii şi creaţiei, Comitetului judeţean al ordinii si disciplinei. Ana- lităţii” — prin punerea de-a riadul — ne spune şi societatea. Plenarei <
programe de anvergură femeilor, prin preluarea lizînd însă rezultatele prin Ana Boşorogan, secretarul Esenţială răm ine serio­ Un amplu
naţională pentru viitorul unor sarcini concrete, prin prisma exigenţelor formu­ în discuţia colectivului a organizaţiei de partid din zitatea cu care com unis­ program |
se
ce
celor
imediat, pentru devenirea intensificarea muncii po­ late de secretarul general normele de calitate. abat de la această secţie — a fost tul Florica M unteanu şi-o ţionarea
oatriel. litice la locurile de pro­ al partidului, trebuie să m aistru-instructor la şcoala înţeles şi asum at m unca, tăţi: Culţi
Aflate în atenţia între­ ducţie în vederea reali­ recunoaştem că în activi­ în aceste acţiuni între­ profesională de pe lingă seriozitatea cu care o îm ­ rilor nioi
prinse de comitetele şi
gului popor, aceste im­ zării planului şi a angaja­ tatea comitetelor şi comi­ întreprinderea noastră. Prin părtăşeşte celor m ai ti­ omului o
portante documente sint mentelor asumate în între­ siilor de femei din uni­ comisiile de femei este m unca sa instructiv-educa- neri colegi ai săi. normelor
apeluri vibrante adresate cerea socialistă. în acest tăţile economice s-au ma­ vorba de o competiţie în ii şi t
conştiinţelor, chemări la scop s-a acordat o mai nifestat neajunsuri, cu care fiecare colectiv femi­ v J. Ne<
responsabilitate, care an­ mare atenţie fundamentării implicaţii negative asupra nin se defineşte şi se afir­ Ţesfitoria «le mătase De­ baterii fe
gajează şi comitetele şi planurilor comitetelor şi modului în care ne-am mă prin calitatea muncii. va, secţia prcparaţle. La Sărbătoarea manifestă
comisiile de femei din comisiilor de femei, s-a îndeplinit sarcinile ce Este vorba, de fapt, de moderna maşină «ie ur/.it- abecedarului de indivir
judeţul Hunedoara la o făcut o mai judicioasă re­ ne-au revenit — mai ales înaltă răspundere în rea­ incloiat, urzltoresele Eca- erotism, «
muncă mere® mai spor­ partizare a membrilor bi­ in întreprinderile a căror lizarea sarcinilor de pro­ (erina Bologa şi Măria „Tată, am ajuns încet/ lezează
supraveghează
Silvestru
nică, mal aproape de ce­ rourilor pe localităţi. Aşa pondere o constituie fe­ ducţie, a lucrului bine trecerea corectă a miilor La sfîrşit de alfabet... mană •
rinţele economice şi so­ am reuşit să activizăm meile. Există încă insufi­ făcut, de angajare înte­ de fire prin conducătoa­ Azi citim şi socotim/ anc‘~ip
ciale ale etapei pe care o cele aproape 9 000 . de cientă implicare în mobili­ meiată pe convingere care rele de fir. Şcolii dragi îi mulţu­ • 21,00
străbatem. Este o angajare membre ale activului nos­ zarea potenţialului teii- este echivalentă cu mîn- Foto N. GHEORGHIU dial •
întemeiată pe convingerea tru, care urmăresc siste­ nico-ingineresc şi do spe- dria profesională. mim/ Că-n vacanţă, fie­ ştiinţific:
care/ Va citi o carte
■ă fiecare comitet sau co­ matic modul cum colecti­ terie, viaţ
mare".
misie de femei clin unităţi vele de femei îşi relevă a- reaţi ai I
— Bine, copii ! Pen­
conomice şi din centre portul în îndeplinirea sar­ ţional „C
tru azi am încheiat.
urbane sau aşezări rurale cinilor profesionale. Anali- niei" •
Mîine reluăm repetiţia nai • 2:
Sârbă toa rea , i becoda ru - programi
să
Pe scurt lui trebuie sărbătoare. fie cu
Ne
adevărat
străduim să fie aşa ?
o în judeţul nostru, a- şi în primele cinci luni — Daaa !
proape 3 000 de femei deţin din acest an) la peste un
Răspunsul din glasu­
funcţii de răspundere în milion Iei. Avînd aseme­
rile cristaline a'e micu­ DEVA:
iparatul de partid, de sin- nea fonduri, comitetele şi murai (
licaţ şi U.T.O., în condu- comisiile de femei au sus­ ţilor din clasa 1 A, de nul de ;
la Şcoala generală din I-II (Art.
erilfevanităţilor economice ţinut material acţiunile
Ani.nousa, luminează HA : ( or
■d agricole, ale instituţiilor de sărbătorire a pomului chipul învăţăm o oi Zoi - A);
judeţene şi de specialitate. de iarnă şi a zilei de 1 Iu­ (P
ţa Prisecaru, care îşi Ari \
nie în unităţile de ocro­ spune : „încă o gene­ căra);
• In acţiunea de colec- tire a copiilor, in creşe raţie porneşte pe calea Cineva
a re şi valorificare a ma­ şi grădiniţe. Aceste unităţi cunoaşterii". iubeşte (
terialelor refolosibile de au fost dotate cu obiecte îsi asum
iembrie) ;
!a populaţie, comitetele de folosinţă îndelungată, să (l T nir
d comisiile de femei din de practică culturală, cu Unde pst
judeţ au realizat adevărate jucării, produeîndu-se, în Pagină realizată de turul); '
croiul iu
recorduri, valoarea aces­ acelaşi timp cantităţi în­ LUCIA LICIU eeafărul)
tora ridieîndu-se (în 1987 semnate de dulciuri. (Minerul’
Pădurea
citoreso);
„La noi nu este zi de mări munca lucrătoarelor. seria, nu-i faci raţă, re­ punde în secunda în care te de muncă — Mariana decizia de pensie. 39 de misiuni (
Pădurea
sărbătoare. Aici sîntem. zi Eram familiarizate doar cu cunoaşte Elena Tgreţ fi­ sună, ne apostrofează : Cătiman, Sidonia .Man, Ca- ani am muncit în telefo­ roşie) :
şi noapte la post. Trebuie numărul lor de ordine, ne la serviciul informaţii 011. „Unde aţi fost 7 la o cafea, rolina Fara sau cele care nie. Am ..umblat" prin darmul
să răspundem prompt, în bucuram ori de cile ori, Nici nu reţii numerele t la o ţigară !" Nimeni nu-.şi azi sînt supraveghetoare — toată ţara muncind aici, le (Pair
ordinea priorităţilor, la formînd 091, auzeam în Tot noi răspundem şi 'a îngăduie să lipsească de Elena Petruse, Ana Zăvoi... dar, de fapt, eu n-am ba si re n
semnalele de apel. Şi sînt receptor „interurban 7", apelurile 021, deranjamen­ la post, iar în timpul pau­ O familie de mame, soţii, ştiut decît drumul spre căra) :
Locuri
sute, mii de apeluri tele­ „35" , „11", „1”, „Inlerur- te, şi la 051 — privind zei sîntem înlocuite de co- surori, fiice. „Aici este a poşta noastră. Da, da. Am de culi
fonice. E o muncă cu ban 38, da, vă rog", „10”, prestaţii speciale : ape] la lege special repartizate doua noastră familie — patru copii şi mi-am cres­ Cuibul <
BRAZI :
suprasolicitare. Telefonista „28” , -19”, „48". , ,3", „29”. ora indicată, informaţii pentru acest serviciu. Nu recunoaşte supraveghetoa cut şi nepoţii... Dacă seriile 1-
stă tot timpul cu apara­ „40", , „26"... Iată- le acum rea Angela loan •— şi ne scrieţi ceva la ziar des­ ronn’i. ii
tul la ureche şi oboseala la schimbător. primind simţim bine în ea. Avem pre munca noastră, amin­ (Casa <
se instalează repede. „Ea apelul, notînd, introducînd grijă să fie armonie, co­ tiţi, vă rog, celor care or­ MERI A
!»» (Mur
o poziţie pot fi 20 de soli­ eu rapiditate fişa în jac, laborare, întrajutorare. ganizează transportul local III»",.* (
citări simultane. Telefo­ stabilind legăturile. Aflăm Zi şi noapte la post Cînd sînt în concediu, îmi cit de greu ne este să
nista e obligată să răs­ despre Ileana Mircea că lipseşte această familie din mergem pe jos pînâ în
pundă la ţoale. Abonatul o o lucrătoare de excepţie. care fac parte de 37 de cartierul Micro 15 sau în
n-are de unde să ştie a- Fruntaşa fruntaşelor! A- ani. Oind am venit aici Viile Noi, seara tîrziu, după
cest lucru, de aceea aş­ junge la sute de prestaţii sportive, starea vremii, pre­ e uşoară munca noastră, eram cea mai tlnără. ora 23 cînd se încheie
teptarea i se pare mare". pe schimb. Nu reuşim să cum şi informaţii interur­ dar ne e dragă. Altfel Acum... Zîmbeşte Angela schimbul. Autobuzele se
Pentri
„Şi fiecare solicitare pre­ stăm de vorbă în timp ce ban 11515. Trebuie să fim n-am fi muncit atiţia ani loan, dar nu uită să ne retrag cu o jumătate de deveni
supune notarea, servirea, lucrează la schimbător. O calme şi cînd abonatul aici". asigure s ne-am pregătit oră mai devreme. La 22,30. bilă, ci
stabilirea legăturilor, ur­ regăsim, însă, mai tîrziu «\sle nerăbdător, pentru „Atiţia ani aici" înseam­ ştafeta, să ştiţi ! Lăsăm în centrala unde o fa­ noros.
mărirea calităţii audiţiei, in ambianţa caldă a sălii că el nu vede că, de fapt, nă pentru Gizela J7 1 Şi meseria în murii bune. O milie de mame, soţii, su­ ploi cu
stabilirea duratei convor­ de repaus. Cit de necesară parte dintre noile telefo­ să inso
stă la rînd". ne uimeşte cu tinereţea şi rori, fiice este zi şi noap cări ol<
birilor". „Aceasta presupu­ ii este această pauză de o niste sînt fiicele colegelor le la post, strădania pen­ va sc
Trecuseră doar cîteva vrednicia, aşa cum ne ui­
ne o pregătire foarte jumătate de oră ! „Cum noastre — Mihaela Szabo, Vîn Iul
ore din schimb şi Gizelu mesc şi colegele sale Sma- tru continua perfecţionare modera
bună, înclinaţie pentru reuşiţi performanţa atitor Luciana Herbei, Dana
Kaşler avea efeetuale pe­ randa Gurtean, Dorina a muncii a devenit un a- vestic. '
o asemenea meserie, dex­ prestaţii ?" „Ştiu eu ? — Ispas Stamatescu, Lumini­ t/ribut cotidian. Cursurile ni mc v
teritate, rapjditate". se întreabă Ileana, răspun- ste 100 de prestaţii. „Mă Copil, Maria Iosivuţ, Cor­ ţa Biro... Vedeţi cum se tre 9 :
bucur că aţi observat bo­ nelia Oprinca, Eugenia Nă- de perfecţionare, de califi­ cele m
După această „punere zîndur-ne : îmi place mult moşteneşte meseria ? Şi
in temă", interlocutoarele munca pe care o fac". nurile, dar şi apelurile dăştean, Cornelia Fulaş, eu sînt fiică de poştaş, iar care, de limbi străine, or­ 27 grac
noastre — Anişoara Szab.\ Formulat intr-un fel sau simultane de pe schimbă­ Lidia Rotariu, Liliana Tu- surorile mele au fost tot ganizate permanent, sînt
secretarul Comitetului de altul, acest răspuns l-am tor. Vedeţi cum se mun­ dor, Ana Murăraşu, des­ telefoniste". urmate cu interes, cu răs­
partid al D.J.P.Tc., Aure­ auzit do multe 5 ori în ziua ceşte la noi ? Şi cit de rău pre care aflăm numai cu­ Valeria Popa se apropie punderea cu care şi-au
lia liăhiţă, şefa telefonista documentării în centrala. no simţim cînd abonatul, vinte de apreciere, ca şi zâmbind ! „Şi eu predau asumat meseria, devenită
— no însoţesc pentru a ur­ „Dacă nu-ţi iubeşti me­ căruia nu-i putem răs­ despre cele cu vechi sta­ ştafeta. Azi am primit profesiune de credinţă.