Page 90 - Drumul_socialismului_1988_06

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 519 <

Florile biruinţei Cbezaş ne e Partidul; calea dreaptă, Gem
sub steagul lui, deschisă-i către mîinc
Q Ca florile cc nasc clin biruinţa şi slovă şi oţel şi caldă pîine
solarelor infuzii de lumină, ni-i astăzi crezul încrustat în faptă.
precum e zarea după ploaie mai senină
£ rari
ni-i astăzi spre mai bine năzuinţa. DUMITRU SPĂTARII \
mmm « 13,00
Primele reviste româneşti transilvănene La sfirşit <
o 14,45 Si
iitică ® 1
„Prag ele plămădire a istoriei româneşti" — a Publicistica trecut s-a înăl­ „Gazeta apoi, de „Gazeta Transilvania" semnatarii date articolelor emancipa­ rea prograi
sale,
românească
Telejurnal
veacului
Transil­
mai
ideile
de
a
şi
valorilor
spre
vîrfurile
o manifestare cu largi valenţe educative ţat Braşov, prin de apariţia, vaniei" cuvenit manifestat inte­ rea politică român, culturală prin a encicloped
şug şi trac
poporului
spirituale
afirma­
resul
marilor
eve­
şi viaţa *
la
şi
rea
individualităţii
vreme
peste
ce
polari-
un secol, a prestigioasei nimente din istorice vreme, politi­ limbă şi cultură, încura­ părute ®
acea
Haţegul a fost gazda a P.C.R." (C.A.P. Haţeg), ganizată de Consiliul oră­ publicaţii social-politiee zîndu-şi atenţiile mai ales jarea literaturii originale, tăm azi o
ediţiei a XII l-a a tradiţio­ masa rotundă „Participarea şenesc de educaţie politică zică uşoai
„Gazeta de Transilvania", în jurul anului 1848, pen­ stimularea traducerilor din
nalei manifestări cullural- activă a tinerei generaţii şi cultură socialistă, co­ suplimentată din 2 iulie tru care a pregătit opinia literatura universală şi că • 20,20
oducative şi artistice orga­ la dezvoltarea economieo- misia n'ăşenească de crea­ 1838, de adaosul ei literar românească, şi 1877, când culegerea folclorului. La „Frumuseţe
nizate de către consiliul soeialâ a ţării şi înfăp­ ţie tehnico-ştiinţificâ. Cu „Foaie pentru minte, ini­ a avut doi corespondenţi „foaie" au colaborat scrii­ » 22,00 ’
orăşenesc de educaţie po­ tuirea Programului parti­ acest prilej au fost pre­ mă şi literatură". pe cîmpul de luptă. Nu a torii Ileliade, Negruzzi, pa­ 22,10 Mei
litică şi cultură socialistă dului". zentate produse fabricate Ctitorite de stăruitorul nesocotit învăţământul şi ginile ei au găzduit poezii o 22,30 în
sub genericul „Prag de Străveche vatră de >s- de colective de oameni ai gazetar şi publicist Gcorge educaţia, publicînd cores­ semnate pentru prima dată gramului.
plămădire a istoriei româ­ torie şi cultură româ­ muncii dc la cooperativa Bariţiu, aceste prime re­ pondenţe şi informaţii în de V. Alecsandri („Hora
neşti". înscrisă în cadrul nească. de bogate împli­ meşteşugărească „Bucura", viste româneşti din Tran­ Legătură cu înfiinţarea de Ardealului" şi „Răsunet")
actualei ediţii a Festivalu­ niri ale anilor socialismu­ secţia de mobilă a t.P.L., silvania .şi-au deschis filele şcoli, şi a sprijinit înte­ şi A. Mureşianu („Deşteap-
lui muncii şi creaţiei „Cîn- lui, Ţara Haţegului oferă întreprinderea de bere, şi pentru condeiele cărtu­ meierea unor instituţii de tă-le române"). Revista s-a î^inei
larea României", să.ptămî- argumente puternice în Î.P.I.L.F., C.P.A.D.M. în rarilor din întreaga ţară, folos obştesc, amintind, adeverit a fi dovadă a
na cultural-edueativâ s-a favoarea unei temeinice acest an. Au mai fost or­ promovînd ideea unităţii doar, înfiinţarea beneficei dezvoltării şi afirmării DEV A:
educaţii patriotice, cu rea­ ganizate expoziţia „Cartea murai (P.
dovedit o manifestare româneşti. ASTRA. în acest chip limbii române literare, gînd
complexă care a reunii le implicaţii în conştiinţa tehnico-şliinţifică în spri­ Prin redactori destoinici şi-a respectat cerinţele din cu care a pornit la drum, nul dc au
I-Il (Arta)
acţiuni cu bogate valenţe oamenilor, îndeosebi a ti­ jinul producţiei", acţiu­ şi remarcabili aceste gazete articolul—program al pri­ la îndemnul întîiului ei re­ RA : Corsc
nerilor. Revelatoare au nea carte-film „Oameni de - A); Ui
educative, apreciate de au păşit, de multe ori, mului său număr, care îşi dactor care convingea că:
locuitorii oraşului. O bună fost în acest sens simpo­ ştiinţă şi inventatori pragul impus tiparului, de propunea „lăţirea ştiin­ „Renaşterea unei naţii pe lârie (Mc
Flăcări pc
parte dintre acestea au zionul „Haţegul — stră­ români". către autorităţile vremii, ţelor şi a cunoştinţelor, îm­ o cale mai uşoară şi mai căra);
vizat cunoaşterea şi apro­ vechi meleag de istorie şi Spectacolele prezentate traversînd perioade de în­ părtăşirea ideilor la toate scurtă nu osie altfel cu Cineva 3 Ci
fundarea prevederilor do­ cultură românească" or­ de către colectivele artis­ treruperi, dar păstrîndu-şi clasele de oameni". putinţă dccît prin însăşi iubeşte (P;
ganizat cu sprijinul Comi­ tice ale oraşului, partici­ îşi asumă
cumentelor de partid, a tetului judeţean de cul­ pante ia actuala ediţie a verticalitatea ideologică şi Aşa cum am menţionat, lucrarea şi îmbogăţirea iembrie); <
politicii interne şi externe culturală. Coloanele lor ştirile gazetei nu s-au limbii şi a literaturii sale". să (Unirea
Unde eşti
â partidului si statului tură şi educaţie socialistă „Cîn.tării României", au erau pline de articole in­ separat do cele ale „Foii furai); VI
nostru. între acestea pot şi Muzeului judeţean, e- întregit fericit o săptămînă tolerante faţă de asupri­ pentru minte, inimă şi li­ Prof. MARIA BASARAB, , lui
finalizată
prin
ac­
fi menţionate expunerea vocarea „Scriitori şi poeţi bogată artistice din ultima re şi care pledau cauza teratură" care în spirit Muzeul judeţean cv.. -ui);
ţiunile
„România socialistă — fruntaşi ai Revoluţiei naţională şi socială a luminist a abordat, prin Hunedoara - Deva (7 ;rul);
române de la 1848", spec­ zi. După o reuşită paradă Pădurea d
prezenţă dinamică în via­ tacolul „Te cînt. pămînt a portului popular, au românilor. citorcsc); 1
ta politică internaţională" al bucuriei" prezentat în avut loc evoluţii ale unor în condiţii severe de misiuni (R<
Pădurea d
(Silvaşu de Sus), expozi­ cadrul „Dialogului haţe- formaţii locale sau venite supraveghere a oficialită­ CRONICA FILMULUI roşie): o
ţia de carte social-politicâ gan", medalionul cinema­ din alte localităţi ale ju­ ţilor imperiului habsburgio darmul şi
le (Patria
„Opera tovarăşului Nicolae tografic „Pe plai de ba­ deţului. Inedh s-a dovedit 66 ba st re ale
Ceauşescu — tezaur de ladă". A fost lansat volu­ dialogul celor două coruri „Duminică în familie căra) f
gîndire, creaţie .şi ac­ mul „Ţara Haţegului" de centenare — al Casei l .o< . V în
ţiune" (biblioteca orăşe­ dr. Radu Popa. de cultură din Haţeg şi , „Belşug" — o izbutită Cu aplomb . regizoral ci .şi pe cele ale tinerei de cultui
Cuibul de
nească). dezbaterea „în­ Un număr însemnat de Căminului cultural Dobra lucrare de grafică prezen­ binecunoscut, intr-o tonali­ generaţii, în egală măsură PRAZI :
făptuirea noii revoluţii acţiuni au vizat educaţia —, evoluţiile fanfar;i din tată de Mihaela Oană in tate de comedie lirică, creatoare, responsabilă, seriile I-1I
agrare, realizarea unei ştiinţifică a oamenilor, Vulcan, căluşerilor dir. expoziţia personală des­ Francisc Munteanu a rea­ matură în căutarea viito­ romeţii —
(Casa de
agriculturi intensive, mo­ stimularea creativităţii teh­ Bani, tarafului şi solişi lor chisă la Magazinul fondu­ lizat un nou film cu priză rului său. MKRT \ : '
derne, dc înaltă producti­ nice locale. O impresie n- din Brad. lui plastic «lin Deva. ia public. Scenariul — George Mihăiţă personi­ t.e (Mu re şi
vitate —■ obiectiv funda­ paite a produs expoziţia amestec de tonuri conţi- fică, plin de har, un burlac lîlv'ră (1 •
mental a! politicii agrare „Creaţie şi creativitate” or­ MINEL BODEA nînd umorul lui Ion Băie- îndrăgostit eare-şi întîlneş-
şu, realismul lui Nicolaa
te fericirea, iar Patricia
Ţie şi accentele idilico- G rigori u, dezvăluind cu
CRONICA LITERARA iksg
melodramatice de la Dan discreţie resurse de sensi­
Marcoci — articulînd o bilitate şi emoţie, o fată Nu merel
dragoste,
de­
găseşte
prin
altru­
Dumitru Mircea „Inocenţii 66 istorioară sub de bagheta regizoru­ care-.şi drumul spre ferici­ tragerea
vine,
lîiss :
ism
lui Francisc Munteanu, o rea personală. Spontani în Exlr. I:
Prin iv ■centul său volum. atmosferă dramatică din lume senină şi plină de interpretare, Gina Pa­ J5, 27. 88,
Inocenţii, cunoscutul pro- Desculţ de Zaharia Stancu, lumină, chiar dacă poves­ triciii şi Aurel Giurumia Extr. a
zalor c lujean ne oferă volumul lui Dumitru Mir- tea de viaţă nu este prea aduc pe ecran o familie 57 54. 72.
<! tot
— alătiu ■i de atiţia a l ţ i cea oferă o viziune proprie roză. Eroul, un ignorant frumoasă, la ora apusului, i» .22 lei.
scriitori clasici şi con- asupra copilăriei, în cart», în probleme gospodăreşti, dar care ascunde o mare lei, repor:
tempo răni — un nou pri- dincolo de învelişul facto- dar foarte bun cercetător şi acaparanlă surpriză. Co­
ioj de re ■întoarcere în mi- lbgic atît de divers şi co­ la un centru de caicul, piii, recente cunoştinţe din
i i f i c u l ş i obsedau 1 ui u ni- lorat al naraţiunii, domi­ timid, sentimental, iubind filme de succes, îşi fac ro­
vers al copilăriei. nanta psihologică a copi­ copiii şi ca, o ignorantă a lurile cu naturaleţe şi far­ VRE
Cireum scrise atmosferei lăriei o constituie volupta­ celor sentimentale, a că­ mec (Iuliana flinca. Ioana
generale a spaţiului ex is- tea, uneori dramatică, a rei viaţă particulară este Marinescu, Andrei Duban
tenţial ii i fanţii, cele IG descoperirii treptate a sacrificată de dragul creş­ şi Nicoleta Ilie). Constan­ Pentru
secvenţe ale volumului lumii, pătrunderea în labi- tin Diplan, Zephi Al.şec, li răcoros
temporar
surprind in urzeala lor rin tul complicat al exis­ terii şi educării fraţilor Ioana Crăciunescu, Bianca curi vor
narativă. de o certă can- tenţei, cunoaşterea, dure­ săi minori, rămaşi orfani, Brad, Ştefan Sileanu, Va­ caracter i
doare şi dezarmantă sin- roasă adeseori, a realităţii se întîlnesc şi, chiar dacă lentin Uritescu .şi ceilalţi ţi te dc c
cori ta te ; locuri, oameni, ce i se dezvăluie în fie­ în viaţa lor se mai stre­ completează o galerie de trice. Vii
slab la n
fapte, ge st uri, gînd uri , în- care zi (Băiţa, Plinea, Sa­ coară imprevizibilul, vor personaje creionate doar torul ves
lîmplări, obiceiuri, aspi- bina,' Fîntiniţa, Focul, fi fericiţi. at.ît cit este nevoie pentru tic, cu i
late în t
iutii, bucurii, dezami ’tgiri. Uşor cu mortul. Cum s-ar Imaginea (Sorin Ilioşu) fundal. Temperat
f râm în tăi i şi zbateri din face avere, Maja de făină plină de sugestii lirice, cu­ Surprinzînd cu .ştiinţă vor fi c
şi 13 grai
viata satului românesc în ş.a.). rată şi muzica (Temistocle autenticul din viaţă, Fran­ xirfie într
perioada interbelică, sat Ceea ce constituie un Popa) antrenantă, opti­ cisc Munteanu a realizat Izolat ce
situat in Cîmpia Transii- farmec aparte al povestiri­ mistă, în acord cu întâm­ un film interesant, uşor
Ea mu
vaniei, in care autorul lor lui Dumitru Mircea din plările şi tîlcul lor, pun melodramatic, dar cu o ceroasă
>i-a trăit neuitata şi ne- volumul Inocenţii, cucerind în lumină nu numai cali­ morală tonică. cerul te
iertătoare »a vlrsta a copi- si incilînd interesul şi tăţile unei poveşti senti­ Local vo
mai ales
lăriei. plăcerea lecturii, este na­ mentale şi alo eroilor ei. GHEORGHE POGAN aversă, î
turaleţea şi realismul cu
Cele aproape 300 de > pa- cărcărl e
lini de savuroasa verva care su prin de acea ex­ va sufla
nord-vest
autobiografică au in cen- plozie în lanţ. Intre formaţiile artistice cules aplauzele publicului ’ cări loca
irul lor c •a personaj prin- Arta narativă e susţi­ hunedorene de gen, cu o Scena şi oamenii ei şi deopotrivă aprecierile km/h. Iz
lâpal pe Mitu (Dumitru) nută şi de minuirea plas­ prezenţă continuă în ca­ juriului, se numesc Elena nea ţa.
— vlăstar al unei familii tică a detaliului, de ţesâ- drul Festivalului naţio­ spectacolul „9 fete cu­ Pe lingă textul judicios Căpitănescu, Corina Blă­ Pentru
cu zece < copii sănătoşi , in- lura filigranată a fiecă­ nal „Cîntarea României", cuiele" (text şi regie ioan alcătuit, o bună impresie nării, Dana Mînzătescu, zile: Vrc
rui gînd. a fiecărui gest, a produs juriului calitatea Emilia Tofan de la secţia Ii ora şi
ventivi, 1 harnici, pe care. se numără brigada artisti­ Bordan, muzica Mircea Ol- treptat,
deşi soarta nu i-a răs- a întâmplărilor, a locurilor că n Cooperativei „Pro­ leanu). Textul bine con­ artistică a spectacolului, de croitorie bărbaţi, Mili- riabil. I;
şi oamenilor, în zugrăvirea ca Vomir, Carmen Doda,
fătat, '-a integrat tot; nl în gresul" din Deva. De cu­ ceput, cu i cale valenţe ţinuta şi mişcarea sceni­ după-a m
cărora autorul apelează Simona Chifor şi Liliana dea ploi
vârtejul patriarhalei vieţi tând, In cadrul concursu­ agitatorice, a abordat as­ că efectuată pe o muzică aversă îr
rurale. oferindu-!e. pu adeseori la savoarea lim­ lui republican „Producţie, pecte din activitatea coo­ adecvată, sugestivă şi nu Chifor, de la secţia de cări cioc
lingă bucuria jocului sub bajului regional (cocoradâ. calitate, răspundere” or­ perativei, luînd atitudine în ultimul rînd calitatea croitorie femei, Carmen la modei
credenţ, rusuroi, ştrimfi, Plotogea de la tricotaje. din seci
soarele liber al câmpiei, ganizat de U.C.E.C.O.M. ariticâ împotriva neajun­ interpretării membrilor bri­
tîrnaţ ş.a.). Pentru eforturile şi rezul­ estic. Te
întregul spectacol al exis­ şi găzduit de oraşul Brăila, surilor ce se mai mani­ găzii artistice, consolidată, nime înl
tenţei milenare a satului î Lectura Inocenţilor ilus­ colectivul artistic repre- festă în activitatea co­ aşa cum ne mărturisea to­ tatul obţinut, artistele a- de iar <
de la datini şi obiceiuri trează cu prisosinţă realele zentînd meşteşugarii de­ matoare cooperatoare, a- tre 24 şi
vechi, la noi şi îndrăzneţe şi multiplele resurse artis­ veni a avut o comportare lectivelor de meşteşugari. varăşa Eleonora Oprea, p.reciatul lor instructor tima zi
Izolat ct
planuri de viitor. tice aie autorului pe care meritorie, obţinînd pre­ Au fost satirizate cu curaj instructor cu munca cul­ Toan Bordan, om cu multă
Situat undeva intr-o zo­ le-am fi dorit fructificate miul al III-iea dintr-un aspecte de indisciplină, turală în cadrul coopera­ dragoste pentru mişcarea
nă de interferenţă a atmo­ şi asupra altor teme de număr' de 79 formaţii pre­ slabă calitate a unor pro­ tivei, în timpul numeroa­ artistică, merită toate lau­
sferei de inimitabilă cla­ anvergură si profunzime zente ha startul întrecerii. duse, aprovizionare defec­ selor ore de repetiţii orga- dei e.
sicitate a Amintirilor lui Formaţia, aproape com­ tuoasă cu materii prime şl nizate săptămînnl.
Creangă şi incrîncenata Piof. DUMIlKU SUSAN plet înnoită, a prezentul materiale r-u. Interpretele, care au B. MIREL
.‘MtV