Page 99 - Drumul_socialismului_1988_06
P. 99
21 • MARŢI, 28 IUNIE 1988 Pciq. 3
Contribuţie de excepţională însemnătate D E C E S E
j © SOŢIA Elena fiica
(Urmare din pag. 1) rul colectivelor în care limpezime rolul'şi impor Expunerea secretarului Daniela, cu aii in •a du-
lucrează. „în realizarea bu tanţa activităţii teoretico- general al partidului, to ren*, anunţa încetarea
din viaţă după o scurtă
vitale de regîndire a pro nei conduceri ştiinţifice — ideologice, latură holârî- varăşul Nicolae Ceauşescu, şi grea suferinţă a ce-
cesului de edificare a noii evidenţia secretarul gene toare pentru creşterea ro expresie a spiritului me ANIVERSĂRI lui care. a lost un bun
MAI MUI.TI societăţi, ceea ce a condus ral al partidului, tovară lului conducător al parti reu proaspăt, creator, de soţ şi tată,
COSTEA Al.It Ti,
IU. i *ectorul la redimensionarea unor şul Nicolae Ceau.şescu — dului. Se apreciază că analiză a problemelor noi © ASTAZI, cind pe cerul revizor.
ific .... 10 — adevăruri esenţiale, la fun un rol important îl au ca deşi în acest domeniu au senin al vieţii tale Va străluci lnmormîntarea mior-
a is-a sloa, dragă Nelutu A-
•donat de Con* pe care le ridică dezvol ' ram, părinţii şi Răducu îţi curi, 29 iunie a.c.. ora 11,
ăgoianu, este damentarea unor aprecieri drele, oamenii, care hotă fost obţinute rezultate bu tarea societăţii noastre so urează mult noroc şi sănăta Ia cimitirul din siiMda
judeţ. La cei novatoare, la dezvoltarea răsc, pînă la urmă, succe ne — aşa cum s-a eviden cialiste, se impune ca un M. Eminescu, Dev \.
ori de bază, unor idei şi orientări care sul activităţii intr-un do ţiat şi în Expunerea la te, iar soarele fericirii să-ţi (2753)
sînt notabile : document politic de mare lumineze necontenit drumul
vieţii. „I.a mulţi ani !“
tă — la bilete călăuzesc procesul de edi meniu sau altul. De aceea, şedinţa Comitetului Poli însemnăta te programatică.
ectatorilor, 110 ficare a noii societăţi. A- este necesar să perfecţio tic Executiv al C. C. al Studierea şi dezbaterea sa (2518)
— la încasări. cum hotărîtoare este tre năm şi să îmbunătăţim P.C.R. din 29 aprilie a.c. în organizaţiile de partid,
să subliniem • CIND micuţa noasirâ
agă difuzarea cerea cu toată energia şi activitatea de formare şi — se manifestă totuşi o de masă şi obşte.şii, va a- Anamaria, din Paroş, împli e FAMILIA Gligor, pro
Ia cinemato- fermitatea la transpunerea promovare a cadrelor, anumită râm în ere în urmă sigura ridicarea la un ni neşte un anişor, părinţii şi fund îndurerată, depiln-
Ilaţeg se or- în viată a planurilor şi munca cu activul de partid, a nivelului politico-ideo- vel superior de calitate şi bunicii ii urează „La mulţi ge trecerea în eternitate
simpozioane, ani !•* şi multă sănătate. a celui care a fost un
matinec etc..* programelor, a holărîrilor de ridicare a pregătirii logic, al conştiinţei revo eficienţă a întregii activi (2703) bun cumnat
ticipă tot mai Congresului al XIII-lea şi profesionale, tehnice şi po luţionare a membrilor so tăţi din domeniile organi COSTE A AI.EC’U.
ectatori tineri Conferinţei Naţionale ale litice a cadrelor din toa cietăţii, care .se datorează zării şi conducerii vieţii (2753)
. (NTICU SBU- concentrării forţelor prin
^spondent). partidului. în acest context te domeniile". oconomico-sociale, a mun VÎNZĂRI -
au fost abordate unele pro Expunerea reliefează cu cipale pe problemele eco- cii organizatorico, ideolo
bleme privind perfecţiona putere rolul important al nomico-socialc, ale dezvol gice şi politico-educative, CUMPĂRĂRI 0 ZDROBIŢI de dure
rea conducerii şi creşte ştiinţei şi culturii în pro tării şi chiar a unei sub de creştere continuă a con • VÎND Dacia 1 300, 13 000 re, familia Gheorghiţă
VIZIUNE rea răspunderii tuturor gresul societăţii noastre aprecieri, a unei delăsări ştiinţei socialiste şi forma Um, convenabil. Informaţii, Vasile, Rozalia. i.iliana
organelor de stat şi a or socialiste-, în accelerarea în munca activului clin re a omului nou. Va con Sarmizegctusa 121, telefon ixo. şi Ecaterina — soacră,
ganismelor democraţiei ritmurilor dezvoltării, în domeniul muncii 'polilico- stitui un impuls puternic (2318) depling moartea fulge
rătoare a celui care a
Telejurnal • muncitoreşti-revoluţionare, afirmarea noii calităţi în educative. Pornnid de aici, pentru toţi oamenii mun • VINI) Dacia brcak nouă. fost
(OŞTEA Al-ECU,
'ritâţi în eco- sub îndrumarea organelor toate domeniile. Ştiinţa Expunerea indică princi cii din judeţul nostru în Deva, Mărăşti, bloc 80, apar în virstâ de 10 ani.
20,35 Teatru şi organizaţiilor de partid, are astăzi o importanţă ho palele direcţii de acţiune vederea înfăptuirii neabă tament 15, telefon 11750. (2753)
t cursă" de întărirea spiritului revo tărîtoare nu numai în pro în acest important dome tute a sarcinilor ce le re (2750)
inescu. Pre- luţionar, a răspunderii, or gresul tehnologic şi eco niu formativ, activitatea vin din documentele Con • VINI) apartament trei
9 21,50 Tele- dinii şi disciplinei în toate nomic, ci, deopotrivă, în teoretică fiind concepută gresului al XIII-lea şi camere. Brad, strada 1 Iunie,
'2,00 închide- sectoarele de activitate, f un d amen ta rea strategi i lo r în strînsă legătură cu pro Conferinţei Naţionale ale bloc lî 15, apartament I, tele O FAMILIILE dr. Gal-
imului. funcţionarea criticii şi au dezvoltării, a deciziilor ce' blemele concrete pe care partidului. fon 50387. (2710) benu Marin, dr. călin
tocriticii ca metodă de se adoptă, în îmbogăţirea le ridică procesul con Tool bas şl profesor \ ictor
Teoiba.ş, aduc un
pios
analiză .şi de perfecţionare orizontului de cunoştinţe, strucţiei socialiste în fie • CUMPĂR garsonieră, zonă omagiu fratelui, eumna*
centrală. Deva, bloc 2), apar
BM—MB a muncii. indispensabil pentru exer care etapă a evoluţiei sale. tament li, strada 1.diacului, tulul si unchiului 1 >r
COSTEA A LlICl
îWA^ Se detaşează, prin sem citarea oricărei profesii, Corespunzător cerinţelor orele ÎS—20. (2729) Regretele spun prea
tamasmam nificaţiile pe care le cu pentru cunoaşterea, con ce se ridică în faţa acti puţin pentru a< casta
o VINI) video
recorder
prinde, ideea majoră po ducerea şi orientarea pro vităţii teoretico-ideologi- Aka.v nou. Deva, telefon MI80, pierdere. (2 753)
Larmă la bord trivit căreia partidul, în ceselor social-economice. ce, în munca politico-edu- • „Hunedoara, tradiţie după ora 19. (2759)
îrsarul (Arta); calitate de forţă politică „Numai şi numai pe baza cativă, cercetarea în şti şi progres". în municipiul
RA : Totul sc conducătoare, are menirea inţele sociale trebuie să • VlND casă. Sâcămaş, iir.
Iodern — A) ; celor mai noi cuceriri ale de pe Cerna s-a desfăşu 103. telefon 307. (2702)
asumă riscul de a asigura transforma ştiinţei, tehnicii, culturii, fie mai strîns legată de rat, în perioada 19—2G iu 0 CU sufletul >i ghi
B); Rocco .şi rea revoluţionară a între ale cunoaşterii — arată se preocupările colectivelor nie a.c., Săptămîna cullu- dul, familia Negrea este
- serii'• T—ii gii societăţi, în concordan de muncă, de viaţa fiecă ÎNCHIRIERE alături de Elena şi Dana
FETI NI: cretarul genera] al parti- ral-educativă „Hunedoara, în momentele de durere
copilăr (Pa ţă cu principiile materia du lui — se pot făuri cu rei unităţi economice, de tradiţie şi progres", orga pricinuite de dispariţia
nii do nur — lismului dialectic şi istoric, succes socialismul şi co practica socială. O cerinţă nizată sub egida consiliu a TÎNAR, ca ut cameră mo celui care a fost
I (7 Noiem- înfăptuirea societăţii socia munismul, se pot asigura mereu actuală a activită bilată do închiriat în Deva, COSTEA ALECU.
prefer centrul. Haţeg, telefon
lo vară verde lui municipal de educaţie 70300. (2751) Sincere condoleanţe fa
.uit:Ni: Cino- listo multilateral dezvol bunăstarea şi fericirea în ţii politico-educative o politică şi cultură socialis miliei îndoliate.
us mă iubeşte tate şi înaintarea spre co tregii naţiuni". constituie sporirea comba tă. Dintre manifestările
VULCAN : munism a patriei. Aceste într-un profund spirit tivităţii faţă dc fenomene COMEMORĂRI
asumă riscul care s-au bucurat de in
); LONEA : ample răspunderi solicită, revoluţionar, de amplu le negative, promovarea teres pot fi amintite dez O OAMENII muncii do la
mul/ maimuţă în primul rind, creşterea deschidere faţă de proble noului, dezvoltarea atitu baterea cu activul cultural Consiliul popular orăşenesc
ANi pîOASA : competenţei activiştilor, a mele construcţiei socialis dinii înaintate faţă de pe marginea Expunerii se • ÎN 27 iunie s-au îm Lupeni, aduc un ultim oma
(Muncitoresc); plinit doi ani de durere
Rivalele (Ke* comuniştilor, a capacităţii te, ale lumii contempora muncă, a spiritului revo cretarului general al parti sufletească, dor şi aştep giu celui care a fost revizor
fD: Perinbaba lor de a soluţiona proble ne in general, expu luţionar, de angajare în dului, tovarăşul Nicolae tări zadarnice de cînd contabil principal
(Steaua ro- mele, de a acţiona dina nerea tovarăşului Nicolae soluţionarea problemelor, Ceauşescu, la şedinţa Co moartea nemiloasă a COSTE A ALICU.
■»TIE: Pădurea mic. eficient, din interio smuls din casa în care Sincere condoleanţe familiei
'atria); Tan- Ceauşescu defineşte cu în depăşirea greutăţilor. mitetului Politic Executiv s-a născut pe
•eţii noastre al C.C. ai P.C.R. din 29 NELU MUNTEANU, îndoliate*. (2763)
G ICO AGI U- aprilie a.c., simpozionul Nu tc vom uita nici
orul cu cătu- odată dragul şl scumpul
dc cultură); ZARAND ’88“ ştiinţific anual „Ţinutul nostru, te plîngem în 0 FAMILIILE Purrilenn,
ile din trecut Hunedoarei — permanenţă fiecare zi cu lacrimi fier Lazăr şi Popa sînt ală- I.
RAZI: O far- şi continuitate multimile binţi şi îţi punem flori turi de colega lor Elena *
cuscru; CA- Sub acest generic s-a dere a săptăminii cultura tural deosebit, pe scena din grădina ta, pe tristul Costea, în greaua pier- ■'
oma lui Bar- desfăşurat la Buceş săplă- le s-au desfăşurat la locul amenajată în aer liber, nară în istoria patriei", mormînt. Mama. dere a soţului el,
(Casa de cul- care a reunit comunicări (2700) COSTEA ALICIT.
tERIA: Dumi- mîna manifestărilor poli- istoric Cheia-După piatră. formaţiile artistice ale că prezentate de dr. Mircea
Sincere condoleanţe fa-
•a'tc (Mureşul) ; lico-educative şi cultural- Sule de oameni ai muncii minelor culturale din Bu Valea, Ioachim Lazăr, Vic niilici. (2761)
va de soldat arlistice, organizată de din comună au asistat la ceş, Blăjeni şi Casei de toria Surdu, Tiberiu Ma-
consiliul comunal de edu evocarea istorică „Prezen cultură din Brad au pre riş, Elena Bugnariu, apre e 26 iunie. Un an de
caţie politică şi cultură ţa locuitorilor comunei zentat un mult aplaudat ciaţi cercetători ai istoriei zbucium, tristeţe şi dor
socialistă. Acţiunile au de Buceş la marile frămîntări spectacol folcloric, urmat locale; simpozionul „Ţinu nemărginit de cind
ing. TRAIAN Ţ A RLE A,
butat cu ştafeta ..Căută sociale zărăndene de la de o frumoasă serbare 0 OAMENII muncii de
O 2 f tul pădurenilor — tradiţie inegalabilul nostru soţ, la Administraţia finan
torii de comori", prilej de 1784 şi 1848", urmată de cimpenească. şi progres" în cadrul că tată şi bunic a plecat ciară a judeţului Hune
evidenţiere a talentului, spectacolul literar-muzical- Prof. MARIA RACZ, ruia au fost prezentate lu dintre noi. Cu durere doara regretă dispariţia
plecăm
nesfîrşită
ne
potenţialului creator şi de coregrafic „Noi, moţii, ne instructor principal prematură şi fulgerătoa
le tragerii din crări semnate de Elena frunţile pe mormîntul re a celui care a fost
>88 : interpretare artistică cu poţii tancului" susţinui de al Comitetului judeţean Secoşan, Doina şi Rusalin lui, acoperindu-l cu la revizor contabil prin
care localitatea s-a înscris elevii şcolii generale din crimi şi nepitare.
1. Gfi, 37, 13. de cultură şi educaţie işfănoni, de la Muzeul Sa Comemorarea la Lapu.ş- cipal, om de aleasă o-
II-a : 58, fi, în actuala ediţie a Festi comună. Intr-un cadru na . socialistă tului din Bucureşti, Maria nic. Elena. Florin, Mi- menic şl bunătate sufle
valului naţional „Cintarea haela, Cristian. tească
Marcu, Tiberiu Mariş, Flo COSTEA ALECU.
III-a : 7, 55, României". Atmosfera de (2731) Exprimăm întreaga
sărbătoare a fost accen rentina Toma din Hune noastră eoni paşi un-* fami
d de ciştiguri: tuată de frumuseţea şi co ^ E N T ~ E l Cireşul doara. Mai pot fi amintite 0 PIOS omagiu. însoţit de liei îndoliate.
din care 6 2G1 expoziţia de grafică apar dor, lacrimi şi flori, la un (2768)
la categoria I. loritul costumelor popu ţinând lui Tiberiu Faza- an de la incredibila şi dure
lare purtate cu mîndrie cineva intră in ogradă şi roasa despărţire de dragul
de sătenii de toate vârstele. roaria iui Hron M un se înfruptă din cireşe. M ă kas, "spectacolul în aer li şi bunul nostru frate» cum ® COLECTIVII!, de oameni
Pe parcursul săptăminii ber „Cîntecele Ruscăi", e- nat, şi unchi ai muncii de la C.T.C.E.
tean din satul M ăgura, bucur m ai ales cind vin vocarea „Hunedoara, oglin ing. TRAIAN TÂRLE A,
vsea; s-au bucurai de audienţă com una M ărtineşti, este copiii. Cei mai mari se prezent mereu în gîndurile şi Deva este alături de colega lor
.şi mult interes dezbaterile m ereu deschisă. Om ul nu urcă in cireş pe scara ce dită în literatură", recitalul- sufletele noastre. Familia ing. Glurnsa Irina la marea du-
rer pricinuită de decesul ta
pe teme ca: „Realizări şi concurs de poezie patrio Giurgiu Ionii. (2731) tălui său şi transmite sincere
o închide nici atunci cind stă in perm anenţă reze tică „Sîntem urmaşi de
izi : vremea va perspective ale comunei pleacă la sapă sau la m ată de trunchiul pom u condoleanţe familiei.
‘ral instabilă, în actualul cincinal", „Fa vechi luptători", expoziţia (2736)
emporar noros. milia cu mulţi copii, o lege coasă. De ce ? In prim ul lui. Celor ce nu pot face „Meşteşuguri populare tra 0 OAMENIII muncii de
»r cădea ploi rind, pentru că in sat nu aşa ceva le culeg eu ci diţionale pădureneşti", des la Ţesătoria de mătase
vea şi caracter a vieţii si împlinirii uma este obiceiul să se închidă reşe şi le dau Şi m ă unge Deva, aduc un pios oma
. însoţite de ne, o nobilă îndatorire pa porţile. In ol doilea rind, chisă la Castelul Corvi- giu regretatului lor coleg
electrice. I/.o- triotică", dialogul cu tine la inim ă cind *; văd cum ne.ştilor ş.a. ŢÂRLEA TRAIAN,
bil grindină, fiindcă in gospodăria iu s se bucură. acum, la un an de la
a sufla slab rii sub genericul „Cinste, A. M untean se află un Am gustat din fructele • Ştafeta culturală „Cău prematura despărţire.
oderat din soc- modestie şl demnitate, tră tătorii de comori". Inte (2608)
c. Tempera tu- sături definitorii ale omu cireş înalt, cu coroană ră- cireşului din ograda lui grată etapei de masă a
.ie vor fi cu- m uroasă, care produce in A. M untean, Foarte gus Festivalului naţional „Cân
"e 13 şi 18 /»*••'- lui nou". fiecare an o recoltă loci'te toase. Am adm irat şi m o $ UN pios omagiu la îm
c maximo t re Interesul pe cure toţi bogată de cireşe. tarea României", ştafeta plinirea a şapte şi. respectiv,
grade. Izolat locuitorii comunei îl ma - In sat la noi m ai sînt dul cum este gospodărită culturală „Căutătorii de patru ani de cînd părinţii mei
de
casă.
in
nifestă pentru trecutul is cireşi, dar nu e niciunul grădina spaţiu lingă relativ m ic comori" a programat la dragi şi buni,
tr-un
te : vreme in toric, pentru ţinutul în ca alit de frum os ca al nostru, Baia de Criş, Densuş, Clo- SOFICA şl
.stabilă, cu ce- re ei locuiesc şi muncesc om ul şi-a pus legum e de potiva treceri în revistă a PETRU FA IER AN
•:ar noros. Vor a ieşit cu pregnanţă în e- cu cireşe de m ai atit de toate felurile, cartofi, ba potenţialului artistic local. au trecut în nefiinţă, lăsin-
care vor avea cărnoase şi dulci — ne-a are şi o parcelă cultivată dir-mă singură în lume cu
' de aversă, în- videnţă prin participarea spus gospodarul. Eu l-a:n S-au remarcat montajul sufletul pustiu de jale şi dor.
lescărcărl olec- la şezătoarea literară „Ho cu lucerna. Fapt firesc, lilerar-muzical „B a; 1 a d ă Comemorarea va avea loc în
zolat grindină, rea şi Iancu în cîntecele sădit acum vreo 50 de ani. dacă ţinem seam a că gos pentru crăişorul Horea", 29 iunie la Ilondol. (2717)
pînă la mode- Taţi care trec pe drum ii podarul creşte un m are nu
sectorul sudic. şi tradiţiile poporului nos adm iră cit este de falnic. m ăr de anim ale, insefiin- dansurile populare,, colec
va semnala tru", expunerea „Aportul tivul de teatru şi grupul 0 CU durere în suflet,, soţul
Meteorolog de moţilor zărăndeni la Revo - Aveţi din ce iace dul du-se printre cetăţenii co vocal de la Baia de Criş, Cătălin şi fiul Bogdan, anun
>ănuţ Petru). ceaţă şi com pot. m unei ce predau in lieca-e ţă împlinirea unei luni de
luţia română de la 1848 - Nu iac nici com pot şl brigada artistică Gărăstău, cînd s-a stins clin viaţă,
din Transilvania", simpo an m ari cantităţi de pro căluşeiâi din Valea Dîljij scumpa . soiţe şi mamă-
nici dulceaţă. Cireşele is duse agricole la iondui de
zionul „Locul şi rolul ţi şi Clopotiva, montajul li- STOICA AURELIA,
pentru toţi cei ce vor să sfat şl cel de autoapro- care azi ar fi adăugat încă
nuturilor zărăndene în terar-muzieal '„Imn po
le guste arom a. De aceea vizionare. o floare în buchetul celor 26
lupta maselor populare porului — omagiu condu- (27 ani). •
poarta noastră este m ereu Te vom- păs (rar veşnic In
pentru libertate socială şi deschisă. M ă bucur cind TRAIAN BONDOR ’cătorului" prezentat de că : suflet şi nu vor lipsi lacri
i ndepen denţă n aţio n ală ". minul cultural Clopotiva mile şi florile noastre.
Manifestările de închi ş.a. (2765)